referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Cunostinte epidemiologice despre boli specifice si planificarea unui proiect de cercetare

Categoria: Referat Medicina

Descriere:

Este deci necesar să citeşti literatură medicală şi de sănătate critic, astfel vei putea să judeci informaţiile demne de citit, veridicitatea concluziilor şi interpretarea rezultatelor. Se cere avansare sistematică şi multă practică...

Varianta Printabila 


1
Cunoştinţe epidemiologice despre boli specifice şi          
             planificarea unui proiect de cercetare


    Introducere
    Datele obţinute pnă n present, sunt menite să ncurajeze n mod suplimentar dezvoltarea cunoştinţelor epidemiologice. Sunt mai multe căi prin care se pot realiza acestea:
    nvăţnd mai mult despre boli
    citind literatură despre investigaţii epidemiologice
    desennd şi făcnd mici scale cu proiecte epidemiologice ca de pildă, n cursul muncii pentru sănătatea profesională
    folosind scrieri epidemiologice, monografii şi ziare
    lund cursuri suplimentare de epidemiologie
Cunoştinţe epidemiologice despre boli specifice
Toate cadrele medicale, managerii de sănătate publică, cercetători şi medici de familie (din cartier) au nevoie de cunoştinţe specifice despre numărul de probleme de sănătate şi boli.
Cunoştinţele epidemiologice sunt esenţiale deşi cantitatea şi tipul informaţiilor cer variaţii cu sarcina practicianului. Următoarea listă cu un număr de informaţii epidemiologice fundamentale despre boli specifice dă o imagine completă. Pentru unele boli va fi nevoie de informaţii suplimentare, n cele mai multe cazuri se vor obţine din nişte cărţi cu teste standard.
•    Istoricul individului
    Dezvoltarea cu vrsta (baza cohortei)
    Indicatori timpurii (pentru screening)
    Impactul la diferite tratamente
    Posibilităţi de tratament
    Impactul social
•    Etiologie
    Factori cauzali specifici
    Alţi factori de risc
•    Dezvoltare n comunitate
    Variaţii cu vrsta (cross sectional basis)
    Tendinţa n timp
    Sex
    Grup etnic
    Clase sociale
    Ocupaţie
    Arie geografică
•    Posibilităţi pentru prevenire
    Acţiuni specifice mpotriva factorilor cauzali
    Acţiuni generale mpotriva altor factori de risc
    Impactul asupra serviciilor medicale
    Impactul asupra politicii sănătăţii
Cunoştinţele epidemiologice trebuie completate de cunoştinţe despre patologia, clinica farmacologia, reabilitare şi impactul economic al bolii. Informaţii despre chimia, ingineria şi sau aspecte de prevenţie sanitară sunt necesare n conformitate cu responsabilităţile specifice profesionale.
Ţinerea informaţiilor şi a datelor, chiar dacă acestea sunt restrnse n domeniul de specialitate este o problemă majoră din cauza unei uriaşe cantităţi de material, marea varietate n calitate a acesteia este publicată.
Este deci necesar să citeşti literatură medicală şi de sănătate critic, astfel vei putea să judeci informaţiile demne de citit, veridicitatea concluziilor şi interpretarea rezultatelor. Se cere avansare sistematică şi multă practică.
Sistemul Mc Master descrieri critice categorizează scrierile clinice n patru mari tipuri:
    Istoricul bolii
    Cauza bolii
    Beneficiile tratamentului
    Valuarea testelor de diagnostic
Detaliile acestui sistem au fost date de Sackett 1985.Este important pentru dezvoltarea  scrierilor sale sau pentru propriul system de scrieri critice. Cu practică ţi vine mai uşor să judeci calitatea articolelor. Următoarele ntrebări trebuie considerate pentru a evalua un articol n concordanţă cu sistemul Mc Master.
Care este intrebarea cercetată? Primul pas pentru scriere este să determine obiectivele studiului, ntrebarea sau ntrebările adresate sau ipoteza. n sumar, dacă scrierea este interesantă şi relevantă n ce fel scrierea lucrează, dacă pacienţii sau subiecţii au aceleaşi puncte de vedere. ntrebarea majoră care trebuie luată n calcul cnd citim este: „Dacă rezultatele sunt adevărate, dacă informaţiile sunt folositoare? ”Dacă răspunsul este negativ este indicat să nu se mai citească. Dacă rezultatele par interesante, trebuie să determinăm dacă sunt adevărate. Trebuie să fii atent dacă determinările sunt corecte, aceasta necesită metode de studiu critice.
    Care este populaţia la care se adresează cercetarea?
    Subicţii sunt reprezentativi pentru populaţie? Dacă nu de ce?
    Cum au fost ei selectaţi?
    Au fost selecţionaţi la ntmplare, dimpotrivă systematic selecţionaţi sau voluntari?
    Ct de mult această selecţie influenţează rezultatele?
    Numărul de subiecţi este suficient pentru a răspunde ntrebării adresate?
Ne apropiem de următorul pas, depinde dacă rezultatele prezentate sunt un experiment ce compară tratamente sau o privire generală şi estimarea legăturilor.Pentru un experiment următoarele ntrebări sunt relevante:
    Cum s-a repartizat subiecţilor tratamentul: ntmplător sau n alt mod?
    Ce grupe de control au fost introduce (placebo, contro neexperimentat, ambele sau nici unul)?
    Cum compară tratamentele?
    Rezultatele sau răspunsurile au fost măsurate obiectiv?
    S-au făcut analize chimice sau măsurătorile s-au facut cu proceduri de ncredere şi calitate?
Pentru a cerceta următoarele ntrebări sunt potrivite:
    Datele au fost colectate adecvat (include chestionar)?
    Ce tehnici au fost folosite?
    S-au făcut analize chimice sau măsurătorile s-au făcut cu proceduri de ncredere şi calitate?
    Cum sunt preyentate datele?
    Sunt suficient de clare graficele şi/sau tabelele?
    Sunt n număr sufficient?
    Prezintă deviaţii medii, intervalul e  de ncredere?
    Tratamentul este relevant pe grupuri similare, rezultatele după tratament se menţin?

1 Evaluarea şi interpretarea rezultatelor: intrebările diferă dacă este vorba de un experiment sau de o cercetare. Pentru experiment:
    Analizele statistice sunt apropiate ?
    Analizele statistice prezintă suficeinte detalii?
    Evaluarea este insuficientă, trebuie să fie nsoţită de evidenţe numerice, cu referiri corecte la toate numerele incluse de preferat cu intervale de siguranţă?
    Toţi oamenii incluşi n studiu au făcut analize?
    Statisticile au fost interpretate correct?
    Analizele epidemiologice răspund ntrebării?
Studenţii multor cursuri despre studii epidemiologice au avut sarcina să facă un plan de studio. Este un progress pentru citirea critică a studiilor.Sub supravegherea şi ajutorul unui profesor experimentat este un bun mod de a invăţa principiile şi metodele epidemiologice.
Alegerea proiectului
Profesorul trebuie să aibă un rol activ n selectarea temei şi să facă legătura cu participanţii comunităţii. Proiectele studenţilor nu trebuie să fie prea ambiţioase din cauza inevitabilei lipse de timp şi resurse. Proiectele studenţilor sunt adesea activate n grup. Lucrnd n grup este şi benefic şi provocator.Conflictele cauzate uneori de inegalitatea distribuirii muncii, invariabil sunt rezolvate şi implicaţiile coordonatorului la toate stagiile este crucială pentru succes.
Autorii au experienţa din două ţări cu organizarea proiectelor studenţeşti n jumătatea anului VI de cursuri medicale. Proiectele implică grupuri de opt studenţi cu program de lucru de opt zile cte jumătate de zi.Cele mai bune proiecte au fost publicate şi mulţi studenţi au fost foarte interesaţi de serviciile de sănătate.
Mare success au avut studiile cu :
-    mediul contaminat şi potenţialul risc de mbolnăvire din jurul deşeurilor
-    cancerul pentru mineri din mine cu fier
-    atitudini şi maniere ale purtătorului de mască de biciclete n izbituri
-    prnzul obişnuit al copiilor din scoala primară
-    cunoştinţe practice generale şi atitudini faţă de nivelul crescut de colesterol din snge
-    corectitudinea clasificării etnice a certificatelor de deces
-    valoarea măsurilor de protecţie mpotriva pesticidelor
-    evaluarea riscului expunerii la gaze anestezice pentru personalul din teatre.
Obiectivul iniţial n realizarea unui studiu este prepararea unui document scris, numit protocol de cercetare, care să descrie detaliat studiul propus. Multe puncte trebuie urmărite n mod obişnuit. Următoarea listă de ntrebări a fost realizată de Warren 1978.
    Care este problema?
    Care este ţinta generală şi care este ntrebarea exactă la care trebuie să se răspundă?
    Va contribui la ceva studiul?
    Nu se stie deja aceasta problemă?
    Studiul nu a fost făcut deja?
    Care sunt avantajele şi dezavantajele cercetării?
    Ce intervenţii va solicita?
    Ce populaţie va fi studiată?
    Va fi necesară o monstră?
    Cum vor fi aleşi?
    Care vor fi criteriile prin care vor intra n studiu?
    Ct de mulţi participanţi vor fi solicitaţi?
    Metodele propuse sunt de ncredere şi adevărate?
    Cum vor fi culese datele?
    Computerizarea este necesara?
    Cum vor fi introduce datele?
    Ce analize planificaţi?
    Care va fi data analizelor?
    Vor fi folosite tabele şi grafice?
    Studiul va fi etic?
    Ce informaţii sunt cercetate la participanţi?
    Ct timp va ţine cercetarea?
    Care este programul de studiu?
    Cine este responsabil pentru fiecare pas?
    Este şi un studiu pilot?
    Dacă da cţi participanţi vor fi cercetaţi?
    Ct de lung va trebui să fie?
    Ct va costa studiul?
    De unde vor veni banii?
    Cum vor fi publicate rezultatele studiilor?
    Rezultale vor fi aplicabile?


Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica