referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Avortul terapeutic

Categoria: Referat Medicina

Descriere:

Noţiunea de "avort terapeutic” a apărut ca o consecinţă a perfecţionării mijloacelor de diagnostic prenatal. Diagnosticul prenatal este un act medical complex, considerat de unii drept mijlocul cel mai important de profilaxie a bolilor genetice. Cuprinde teste de screening, cu valoare orientativă şi teste diagnostice invazive, mai precise...

Varianta Printabila 


1 AVORTUL „TERAPEUTIC” - PROBLEMĂ ETICĂ REZULTATĂ DIN PROGRESUL MEDICINII

Medicina umană este ramura ştiinţelor biologice care studiază organismul uman şi funcţionarea acestuia, n scopul conservării şi restabilirii sănătăţii. Medicina studiază etiologia, patologia clinică, diagnosticul, tratamentul şi profilaxia bolilor care afectează organismul.
De la medicina empirică din etapele timpurii ale istoriei umanităţii, s-a ajuns astăzi la medicina ştiinţifică bazată pe dovezi, care operează cu concepte din majoritatea ştiinţelor, de la ştiinţele naturii (fizică, chimie, biologie), pnă la modele matematice complexe şi noţiuni mprumutate din domeniul filozofiei şi artei. Progresul ştiinţelor fundamentale şi cercetarea aplicată n domeniul medical au furnizat metode de explorare a organismului uman tot mai complexe şi mai sofisticate, şi au condus la dezvoltarea posibilităţilor de diagnostic şi tratament. Au apărut şi s-au dezvoltat ramuri noi ale medicinii. Conceptul de sănătate a căpătat noi valenţe, OMS definind astăzi sănătatea ca starea completă de bine bio-psiho-social a individului, şi nu doar ca absenţa bolii sau a infirmităţii.
Din toate aceste progrese rezultă nsă şi o serie de probleme de etică medicală, cele mai multe controversate. Menţionăm, dar nu exhaustiv: avortul provocat medical la cerere sau n scop terapeutic, contracepţia, metodele de reproducere umană asistată, eutanasia (moartea asistată) n cazul bolnavilor incurabili, menţinerea ntr-o stare de viaţă vegetativă – cu ajutorul aparatelor – a bolnavilor decerebraţi, folosirea n scopuri de cercetare sau terapeutice a ţesuturilor recoltate de la embrioni umani, etc.
Este morală ntreruperea sarcinii la cerere sau n caz de boli grave ale fătului? Această problemă are numeroase conotaţii morale şi religioase, şi a fost reglementată politic n mod diferit de state diferite. Extremele sunt reprezentate, pe de o parte, de China, care duce o politică agresivă de limitare a creşterii populaţiei, inclusiv printr-o politică pro-avort, şi, pe de altă parte, de statele islamice, n care att avortul la cerere ct şi cel n scop terapeutic sunt strict interzise de lege. n Europa, majoritatea statelor au legalizat avortul, dar aplică concomitent politici de limitare a acestuia, prin promovarea metodelor de planificare familială şi contracepţie.
Noţiunea de "avort terapeutic” a apărut ca o consecinţă a perfecţionării mijloacelor de diagnostic prenatal. Diagnosticul prenatal este un act medical complex, considerat de unii drept mijlocul cel mai important de profilaxie a bolilor genetice. Cuprinde teste de screening, cu valoare orientativă  şi teste diagnostice invazive, mai precise.
Testele de screening includ teste biochimice (triplu test) şi probe imagistice (ecografie, RMN). Nu prezintă riscuri pentru făt. Testele diagnostice invazive includ: amniocenteza, biopsia de vilozităţi coriale şi cordonocenteza – recoltarea de snge fetal. Prezintă risc asociat de avort, de 0,5-1%.
Triplul test este o metodă de screening ne-invazivă pentru făt, pentru trei markeri din serul matern (alfa-fetoproteina, estriolul neconjugat şi gonadotrofina corionică). Necesită recoltarea unei cantităţi minime de snge venos de la mamă. Se efectuează n scopul detectării unor anomalii fetale ca: defectele de tub neural, sindromul Down (trisomia 21), sindromul Eduards (trisomia 18). Este indicat la gravidele n vrstă de peste 35 ani, fiindcă riscul de a naşte un făt cu anomalii genetice creşte exponenţial după această vrstă (de ex. n cazul sindromului Down, de la 0,26% la 35 ani pnă la 9,09% la 49 ani), şi la gravidele care au născut anterior un copil cu anomalii cromozomiale.
Triplul test este un test cu valoare orientativă, care se efectuează n al doilea trimestru de sarcină, ntre săptămnile 14 - 21. Se bazează pe corelaţia dintre vrsta sarcinii şi determinarea cantitativă a markerilor serici. De aceea este importantă precizarea vrstei gestaţionale reale pe baza biometriei fetale, printr-o ecografie efectuată naintea testului. Deoarece pot apare numeroase rezultate fals pozitive, n cazul unui rezultat pozitiv sunt necesare teste diagnostice suplimentare, cum ar fi amniocenteza.
Amniocenteza se bazează pe faptul că lichidul amniotic conţine celule fetale provenite din descuamarea tegumentelor şi a mucoaselor tractului urinar şi digestiv ale fătului. Este o procedură prin care se recoltează probe de lichid amniotic prin puncţie transabdominală dirijată ecografic. Din celulele fetale astfel obţinute, se efectuează testele ADN pentru depistarea mutaţiilor sau se realizează culturi celulare, pentru a obţine preparate cromozomiale. Se pot efectua şi analize biochimice (alfa fetoproteina şi acetilcolinesteraza) care, mpreună cu ecografia, pot diagnostica 90% din defectele de tub neural. Amniocenteza se efectuează ntre săptămnile 15-17 de gestaţie. Acurateţea testului este de aproximativ 99 %. Este o procedură invazivă ce comportă un risc de avort de 0,5-1%.
Să examinăm din punct de vedere etic cazul unei gravide n vrstă de 35 de ani din Romnia, căreia, n săptămna a 17 de sarcină, i se recomandă efectuarea triplului test. n multe cazuri gravida nu va putea efectua acest test imediat, şi va fi programată pentru efectuarea lui peste, să presupunem, o săptămnă. Rezultatele nu vor fi nici ele disponibile instantaneu, şi va mai trece o jumătate de săptămnă. n cazul unui rezultat pozitiv, gravida va fi programată pentru amniocenteză peste ncă o jumătate de săptămnă. Rezultatele amniocentezei sunt disponibile n aproximativ patru săptămni. n cazul unui rezultat pozitiv la amniocenteză, ce se mai poate face la această vrstă a sarcinii?

1 Un calcul simplu ne arată că gravida n vrstă de 35 de ani a atins, după efectuarea tuturor acestor investigaţii, vrsta gestaţională de 17 + 1 + + + 4 = 23 săptămni. Luna a şasea de sarcină. Mai poate fi vorba de un “avort terapeutic” pentru “profilaxia bolii genetice” a fătului? Sunt aceste exprimări – eufemisme menite să disimuleze eutanasia fetală? La această vrstă a sarcinii, avortul ar fi, de fapt, o naştere prematură. A unui copil care, chiar malformat sau cu o anomalie genetică, ar fi un nou-născut viu! Cu posibilităţile actuale ale medicinii, acest nou-născut ar avea şanse să fie menţinut n viaţă. Amintiţi-vă cazurile recent mediatizate ale unor prematuri născuţi la această vrstă gestaţională, şi care au supravieţuit graţie progreselor medicinii.
Unde ncepe “dreptul la viaţă”? Scenariul descris mai sus reprezintă oare un caz de eutanasie non-voluntară, care apare atunci cnd se pune capăt vieţii unui bolnav care nu poate alege el nsuşi ntre a trăi şi a muri, acordul său neputnd fi obţinut datorită stării lui mintale sau fizice? Fătul sau nou-născutul malformat nu este autonom, nu are capacitatea de a acţiona n mod responsabil pentru a şi exprima sau nu consimţămntul. Este moral să mpovărăm mama şi/sau medicul cu o asemenea responsabilitate?
Trebuie amintit faptul că, n Romnia, Codul deontologic aprobat de Colegiul Medicilor interzice explicit şi implicit eutanasia. n mod implicit, n articolul 23 se specifică: „medicul trebuie să ncerce reducerea suferinţei bolnavului incurabil, asigurnd demnitatea muribundului, dar n nici un caz nu are dreptul să-i provoace moartea n mod deliberat, act ce constituie o crimă, chiar dacă a fost cerut insistent de un bolnav perfect conştient”. n mod explicit n articolul 27 este specificat : „se interzice cu desăvrşire eutanasia, adică utilizarea unor substanţe sau mijloace apte de a provoca decesul unui bolnav, indiferent de gravitatea sau prognosticul bolii”.

Şi lucrurile nu se opresc aici. Legislaţia actuală lasă deplină libertate de opţiune femeii gravide faţă de avort. Ar fi de dorit ca această opţiune să se realizeze pe baza consimţămntului informat, după o minimă perioadă de reflecţie. Este oare etic să recomandăm unei gravide de 35 de ani n al doilea trimestru de sarcină, cu un risc natural de 0,26% de a naşte un copil cu anomalii genetice, o investigaţie invazivă (amniocenteza) cu un risc de 1% de a declanşa un avort spontan al unui făt sănătos, pe baza rezultatelor unui test orientativ cu un mare procent de eroare, cum este triplul test?

Pentru o imagine mai plastică a acestor procente, imaginaţi-vă că Bucureştiul ar fi ameninţat de o epidemie care ar putea provoca infirmitate permanentă la 6500 dintre locuitorii oraşului (0,26% din populaţie). Vaccinul disponibil mpotriva bolii epidemice n cauză, administrat la toată populaţia oraşului, ar provoca moartea a 25.000 de oameni (adică riscul de deces prin vaccinare ar fi de 1%). Cum aţi proceda n acest caz dacă ar fi vorba despre dumneavoastră şi ar trebui să optaţi ntre riscul natural al bolii de a provoca infirmitate şi riscul de deces prin vaccinare?




Bibliografie
Florina Şerbănescu, Leo Morris, Mona Marin (coord.), Studiul Sănătatea Reproducerii Romnia 1999, Raport final martie 2001, CDC, ARSPMS, 2001
Gheorghe Scripcariu şi colab., Bioetica, ştiinţele vieţii şi drepturile omului, Iaşi, Editura Polirom, 1998
www.ro.wikipedia.org , Medicină
www.sfatulmedicului.ro , Monitorizarea prenatala a anomaliilor fetale
Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica