1
DREPTURILE CONEXE
1.Noţiuni generale şi
caracteristica drepturilor conexe.
2.Protecţia juridică a
drepturilor conexe.
3.Protecţia juridică a
fonogramelor şi emisiunilor.
4.Valorificarea liberă a
obiectelor drepturilor conexe.
Bibliografie:
1.Legea
R.M. privind drepturile de autor şi
drepturile conexe nr.293 din 23.11.94.
2.Dreptul de autor şi drepturile
conexe,alcătuitor M.Ciuş,Chişinău,1997.
3. Dreptul de autor şi drepturile
conexe,S.Mămăligă,Chişinău,2000.
4.Dreptul proprietăţii
intelectuale,V.Volcinschi şi D.Chiroşca,Chişinău,2001.
5.Dreptul de
autor,L.Dănilă,Timişoara,1997.
6.Dreptul de
autor,Y.Eminescu,Bucureşti 1997.
7.Dreptul de
autor,A.Ionaşcu,N.Comşa,N.Mureşan,Bucureşti,1989.
8.Protecţia proprietăţii
intelectuale în dreptul român,A.Pricopi şi N.Puşcaş,Bucureşti,1997.
9.Dreptul proprietăţii
intelectuale,V.Roş,Bucureşti,2001.
10.Авторское
право ,В.Веинке,Москва,1979.
11.Международная охрана авторских прав,Ю.Матвеев,
Москва,1981.
12.Право интеллектуалънои собствености в
Росс.ФедерациибА.Сергеев, Москва,1982.
13.Литературная художественная собственностъ.Р.Дюма,
Москва,1989.
14. Авторское право ,Н.Макогонова,Москва,1999.
15.Асновы авторского права,О.Иоффе,Москва,1969.
1.Noţiuni generale
şi
caracteristica drepturilor conexe.
Relaţiile
din domeniul drepturilor conexe,pe plan internaţional,este reglementat
de
convenţia internaţională,pentru protecţia interpreţilor,a
producătorilor de
fonograme şi organizaţiilor de difuzare,încheiată la Roma
în 26 octombrie 1961.
Specificul
drepturilor conexe este dependenţa lor de drepturile titularilor
dreptului de
utor.
Drepturile
asupra obiectelor drepturilor conexe apar din momentul creării
lor,adică din
momentul cînd opera a fost adusă la cunoştinţa publicului prin diferite
mijloace accesibile,posibil de a fi percepute.
Subiectul
drepturilor conexe este în drept de a folosi semnul drepturilor conexe
ce
conţine trei elemente:
a).litera latină P întrun cerc
b).numele titularului drepturilor
conexe
c).anul primei publicări a
fonogramei.
De
menţionat faptul că drepturile interpretului sunt protejate în
conformitate cu
Legea privind dreptul de autor şi drepturile conexe dacă:
a).interpretul este cetăţian a RM;
b).interpretarea a avut loc pentru
prima dată pe teritoriu RM;
c).interpretarea este înregistrată
pe fonogramă;
drepturile
producătorului de fonograme vor fi protejate dacă producătorul de
fonograme
este cetăţean al RM sau persoana juridică are sediul permanent pe
teritoriul
RM.Altă cerinţă înaintată faţă de fonogramă pentru a fi protejată este
publicată ei pentru prima dată în RM sau publicarea ei în RM întermen
de 30 de
zile din momentul apariţiei ei în alt stat.
2.Protecţia
juridică a
drepturilor conexe.
Conform art.3 al Convenţiei de
la Roma privind protecţia interpreţilor,producătorilor de fonograme şi
a
organizaţiilor de difuziune,interpreţi sunt consideraţi
actorii,cîntăreţii,instrumentiştii,dansatorii şi alte persoane care
joacă
roluri,cîntă,recită sau interpretează întrun alt mod opere literare sau
artistice.
Legea
privind dreptul de autor şi drepturile conexe în art.3 defineşte:interpret este actorul,dirijorul,vocalistul
instrumentistul,dansatorul sau o altă persoană care joacă
roluri,cîntă,recită
sau interpretează în alt mod opere literare,de artă,de circ sau de
păpuşi.
Interpretare
publică-reprezentarea
operelor,interpretărilor, fonogramelor,
emisiunilor organizaţiilor de difuziune prin recitare,joc,cîntec sau
întrun alt
mod atît în interpretare vie,cît şi cu ajutorul diverselor dispozitive
şi
procedee,astfel în cît ele să poată fi recepţionate de persoane ce nu
fac
parte din cercul obişnuit de persoane al
familiei sau al apropiaţilor familiei.
Interpretul
este lipsit de dreptul la paternitate ceea ce nu este corect,deoarece
interpretul este lipsit de un drept foarte important şi anume dreptul
de a se considera autor al interpretării
sale.Interpretul nu posedă nici un drept
de a da publicaţiei interpretarea
şi de dreptul de aşi retrage interpretarea.Considerăm că dreptul
de a da
publicităţii interpretarea coincide cu dreptul la valorificarea interpretării,iar dreptul de a retrage
interpretarea nu este posibil,deoarece actul de interpretare deja
săvîrşit nu
mai poate fi retras.
Drepturile
morale nu pot face obiectul unei înstrăinări,deoarece ele sunt
inseparabile de
personalitatea autorului şi după moartea lui sunt transmise prin
moştenire pe o
durată nelimitată.
Drepturile
exclusive de valorificare a interpretărilor în urma unei îndatoriri de
serviciu
vor aparţine organizaţiei ce a stabilit relaţii de muncă cu
interpretul,dacă
contractul nu stipulează alte clauze.Organizaţia va deţine dreptul la
valorificarea drepturilor patrimoniale pe un termen de 3 ani,dacă în
contract
nu va fi stipulat un alt termen.
Drepturile
interpretului sunt protejate pe un
termen de 50 de ani de la data primei interpretări.Drepturile
interpretului la
nume şi la reputaţie sunt ocrotite
nelimitat.
1
3.Protecţia
juridică a
fonogramelor şi emisiunilor.
Art.3
al convenţieide la Roma privind drepturile interpreţilor,producătorilor
de
fonograme şi a organizaţiilor de difuziune,defineşte fonograma drept o
exprimare exclusiv sonoră a sunetelor unei interpretări sau a altor
sunete.
Producător de fonogramă este
persoana fizică sau juridică din intenţia căreea se imprimă pentru
prima dată
sunetele unei interpretări sau alte sunete.
Luînd
în considerare faptul că producerea unei fonograme este doar un lucru
mecanic,lipsit de activitate intelectuală,producătorul de fonograme
este lipsit
de drepturi personale(morale).Am considera însă că dreptul la indicarea
pe
ambalaj a denumirii organizaţiei ce a produs fonograma reprezintă un
drept
moral.
Cumpărătorului
fonogramei îi este cedat dreptul asupra
suportului material şi nu drepturile patrimoniale asupra fonogramei,la
rîndul
său cumpărătorul este în drept să administreze suportul material cum
doreşte.Este
lipsit însă de dreptul de defuzare a exemplarelor fonogramei prin darea
lor în
chirie.Acest drept aparţine în exclusivitate producătorilor de
fonograme.Drepturile producătorului de fonogramă pot fi transmise prin
contract
de cesiune exclusivă sau meexclusivă,care va fi încheiat în formă
scrisă cu
respectarea tuturor drepturilor producătorilor de fonograme.
Durata
drepturilor patrimoniale ale producătorilor de fonograme este de 50 de ani de la data primei publicări a
fonogramei sau 50 de ani de la data primei imprimări.
Ca şi
produsul producătorului de fonogramă,emisiunile create de organizaţiile
de
difuziune necesită a fi protejate.
Pentru
crearea unor emisiuni tele- sau radio- de regulă sunt
necesare cheltueli considerabile,care pot
fi recuperate doar prin deţinerea unui
drept de monopol asupra emisiunii,deoarece posibilităţile tehnice la
moment
permit înregistrarea unei emisiuni fără cheltueli mari.
Deoarece
organizaţiile de difuziune nu depun un efort intelectual la imprimare
sau
difuzarea emisiunii,ele sunt lipsite de drepturile personale(morale).În
schimp
organizaţiile de difuziune posedă un şir de drepturi patrimoniale
enumerate
expres în Legea privind drepturile de
autor şi drepturile conexe.Art.29 prevede dreptul organizaţiei de
difuziune de a
permite sau interzice efectuarea următoarelor acţiuni:
a).imprimarea emisiunii
b).reproducerea imprimării
emisiunii
c).translarea simultană pe cale
radio electronică sau prin cablu a emisiuni sale de către o altă
organizaţie de
difuziune
d).translarea emisiunii pe cale
radioelectrică sau prin cablu
e).translarea emisiunilor în
locurile în care intrarea este cu plată.
Drepturile
organizaţiei de difuziune sunt în figoare timp de 50 de ani după
transmiterea
emisiunii de către această organizaţie pe cale radioelectrică.Termenul
sus
menţionat începe să curgă de la 1 ianuarie al anului ce urmează după
anul cînd
sa produs fapta juridică.
4.Valorificarea
liberă a
obiectelor drepturilor conexe.
Ca şi
pentru operele de artă,literatură şi ştiinţă,Legea privind dreptul de
autor şi
drepturile conexe prevede cazuri speciale de valorificare liberă a
obiectelor
drepturilor conexe.
Vom
examina fiecare caz în parte de folosire a obiectelor drepturilor
conexe fără
plata remuneraţiei şi fără consinţămîntul interpretului,producătorului
de
fonogramă şi organizaţiei de difuziune.
Primul
caz este citarea în formă de fragmente scurte din
interpretare,fonogramă,emisiune de organizaţie de difuziune cu condiţia
că
această citare se face în scopuri ştiinţifice,de cercetare,polemice,de
critică
şi informative,întrun volum determinat de scopul urmărit.
Alt caz
de valorificare liberă este ilustrarea
cu fragmente mici a procesului didactic sau de cercetare
ştiinţifică.
Persoanele
fizice sunt în drept să valorifice liber,fără consinţămîntul
interpretului,producătorului
de fonograme şi organizaţiilor de difuziune obectele drepturilor conexe
în
scopuri strict personale.Vor fi în drept să facă acest lucru doar cu
achitarea
unei remuneraţii.Remuneraţia dată costitue 3% din preţul de vînzare cu
amănuntul,şi
este achitat de întreprindere care comercializează echipament audio sau
video
şi suporturi materiale.
Cuantumul
remuneraţiei ce revine fiecărui subiect
reprezintă:40%-autorului,30%-interpreţilor,şi 30%-producătorilor de
fonogramă.
|