1

DREPTURILE CONEXE

1.Noţiuni generale şi caracteristica drepturilor conexe.

2.Protecţia juridică a drepturilor conexe.

3.Protecţia juridică a fonogramelor şi emisiunilor.

4.Valorificarea liberă a obiectelor drepturilor conexe.

Bibliografie:

1.Legea R.M. privind drepturile de autor şi drepturile conexe nr.293 din 23.11.94.

2.Dreptul de autor şi drepturile conexe,alcătuitor M.Ciuş,Chişinău,1997.

3. Dreptul de autor şi drepturile conexe,S.Mămăligă,Chişinău,2000.

4.Dreptul proprietăţii intelectuale,V.Volcinschi şi D.Chiroşca,Chişinău,2001.

5.Dreptul de autor,L.Dănilă,Timişoara,1997.

6.Dreptul de autor,Y.Eminescu,Bucureşti 1997.

7.Dreptul de autor,A.Ionaşcu,N.Comşa,N.Mureşan,Bucureşti,1989.

8.Protecţia proprietăţii intelectuale în dreptul român,A.Pricopi şi N.Puşcaş,Bucureşti,1997.

9.Dreptul proprietăţii intelectuale,V.Roş,Bucureşti,2001.

10.Авторское право ,В.Веинке,Москва,1979.

11.Международная охрана авторских прав,Ю.Матвеев, Москва,1981.

12.Право интеллектуалънои собствености в Росс.ФедерациибА.Сергеев, Москва,1982.

13.Литературная художественная собственностъ.Р.Дюма, Москва,1989.

14. Авторское право ,Н.Макогонова,Москва,1999.

15.Асновы авторского права,О.Иоффе,Москва,1969.

1.Noţiuni generale şi caracteristica drepturilor conexe.

Relaţiile din domeniul drepturilor conexe,pe plan internaţional,este reglementat de convenţia internaţională,pentru protecţia interpreţilor,a producătorilor de fonograme şi organizaţiilor de difuzare,încheiată la Roma   în 26 octombrie 1961.

Specificul drepturilor conexe este dependenţa lor de drepturile titularilor dreptului de utor.

Drepturile asupra obiectelor drepturilor conexe apar din momentul creării lor,adică din momentul cînd opera a fost adusă la cunoştinţa publicului prin diferite mijloace accesibile,posibil de a fi percepute.

Subiectul drepturilor conexe este în drept de a folosi semnul drepturilor conexe ce conţine trei elemente:

a).litera latină P întrun cerc

b).numele titularului drepturilor conexe

c).anul primei publicări a fonogramei.

De menţionat faptul că drepturile interpretului sunt protejate în conformitate cu Legea privind dreptul de autor şi drepturile conexe dacă:

a).interpretul este cetăţian a RM;

b).interpretarea a avut loc pentru prima dată pe teritoriu RM;

c).interpretarea este înregistrată pe fonogramă;

drepturile producătorului de fonograme vor fi protejate dacă producătorul de fonograme este cetăţean al RM sau persoana juridică are sediul permanent pe teritoriul RM.Altă cerinţă înaintată faţă de fonogramă pentru a fi protejată este publicată ei pentru prima dată în RM sau publicarea ei în RM întermen de 30 de zile din momentul apariţiei ei în alt stat.

2.Protecţia juridică a drepturilor conexe.

Conform art.3 al Convenţiei de la Roma privind protecţia interpreţilor,producătorilor de fonograme şi a organizaţiilor de difuziune,interpreţi sunt consideraţi actorii,cîntăreţii,instrumentiştii,dansatorii şi alte persoane care joacă roluri,cîntă,recită sau interpretează întrun alt mod opere literare sau artistice.

Legea privind dreptul de autor şi drepturile conexe în art.3 defineşte:interpret este actorul,dirijorul,vocalistul instrumentistul,dansatorul sau o altă persoană care joacă roluri,cîntă,recită sau interpretează în alt mod opere literare,de artă,de circ sau de păpuşi.

Interpretare publică-reprezentarea operelor,interpretărilor, fonogramelor, emisiunilor organizaţiilor de difuziune prin recitare,joc,cîntec sau întrun alt mod atît în interpretare vie,cît şi cu ajutorul diverselor dispozitive şi procedee,astfel în cît ele să poată fi recepţionate de persoane ce nu fac parte  din cercul obişnuit de persoane al familiei sau al apropiaţilor familiei.

Interpretul este lipsit de dreptul la paternitate ceea ce nu este corect,deoarece interpretul este lipsit de un drept foarte important şi anume dreptul de a  se considera autor al interpretării sale.Interpretul nu posedă nici un drept  de a da publicaţiei interpretarea  şi de dreptul de aşi retrage interpretarea.Considerăm că dreptul de a da publicităţii interpretarea coincide cu dreptul la valorificarea  interpretării,iar dreptul de a retrage interpretarea nu este posibil,deoarece actul de interpretare deja săvîrşit nu mai poate fi retras.

Drepturile morale nu pot face obiectul unei înstrăinări,deoarece ele sunt inseparabile de personalitatea autorului şi după moartea lui sunt transmise prin moştenire pe o durată nelimitată.

Drepturile exclusive de valorificare a interpretărilor în urma unei îndatoriri de serviciu vor aparţine organizaţiei ce a stabilit relaţii de muncă cu interpretul,dacă contractul nu stipulează alte clauze.Organizaţia va deţine dreptul la valorificarea drepturilor patrimoniale pe un termen de 3 ani,dacă în contract nu va fi stipulat un alt termen.

Drepturile interpretului sunt protejate  pe un termen de 50 de ani de la data primei interpretări.Drepturile interpretului la nume şi la reputaţie  sunt ocrotite nelimitat.

3.Protecţia juridică a fonogramelor şi emisiunilor.

Art.3 al convenţieide la Roma privind drepturile interpreţilor,producătorilor de fonograme şi a organizaţiilor de difuziune,defineşte fonograma drept o exprimare exclusiv sonoră a sunetelor unei interpretări sau a altor sunete.

Producător de fonogramă este persoana fizică sau juridică din intenţia căreea se imprimă pentru prima dată sunetele unei interpretări sau alte sunete.

Luînd în considerare faptul că producerea unei fonograme este doar un lucru mecanic,lipsit de activitate intelectuală,producătorul de fonograme este lipsit de drepturi personale(morale).Am considera însă că dreptul la indicarea pe ambalaj a denumirii organizaţiei ce a produs fonograma reprezintă un drept moral.

Cumpărătorului fonogramei îi este cedat dreptul  asupra suportului material şi nu drepturile patrimoniale asupra fonogramei,la rîndul său cumpărătorul este în drept să administreze suportul material cum doreşte.Este lipsit însă de dreptul de defuzare a exemplarelor fonogramei prin darea lor în chirie.Acest drept aparţine în exclusivitate producătorilor de fonograme.Drepturile producătorului de fonogramă pot fi transmise prin contract de cesiune exclusivă sau meexclusivă,care va fi încheiat în formă scrisă cu respectarea tuturor drepturilor producătorilor de fonograme.

Durata drepturilor patrimoniale ale producătorilor de fonograme este de  50 de ani de la data primei publicări a fonogramei sau 50 de ani de la data primei imprimări.

Ca şi produsul producătorului de fonogramă,emisiunile create de organizaţiile de difuziune  necesită a fi protejate.

Pentru crearea unor emisiuni tele- sau radio- de regulă sunt  necesare cheltueli considerabile,care pot fi  recuperate doar prin deţinerea unui drept de monopol asupra emisiunii,deoarece posibilităţile tehnice la moment permit înregistrarea unei emisiuni fără cheltueli mari.

Deoarece organizaţiile de difuziune nu depun un efort intelectual la imprimare sau difuzarea emisiunii,ele sunt lipsite de drepturile personale(morale).În schimp organizaţiile de difuziune posedă un şir de drepturi patrimoniale enumerate expres în Legea  privind drepturile de autor şi drepturile conexe.Art.29 prevede dreptul organizaţiei de difuziune de a permite sau interzice efectuarea următoarelor acţiuni:

a).imprimarea emisiunii

b).reproducerea imprimării emisiunii

c).translarea simultană pe cale radio electronică sau prin cablu a emisiuni sale de către o altă organizaţie de difuziune

d).translarea emisiunii pe cale radioelectrică sau prin cablu

e).translarea emisiunilor în locurile în care intrarea este cu plată.

Drepturile organizaţiei de difuziune sunt în figoare timp de 50 de ani după transmiterea emisiunii de către această organizaţie pe cale radioelectrică.Termenul sus menţionat începe să curgă de la 1 ianuarie al anului ce urmează după anul cînd sa produs fapta juridică.

4.Valorificarea liberă a obiectelor drepturilor conexe.

Ca şi pentru operele de artă,literatură şi ştiinţă,Legea privind dreptul de autor şi drepturile conexe prevede cazuri speciale de valorificare liberă a obiectelor drepturilor conexe.

Vom examina fiecare caz în parte de folosire a obiectelor drepturilor conexe fără plata remuneraţiei şi fără consinţămîntul interpretului,producătorului de fonogramă şi organizaţiei de difuziune.

Primul caz este citarea în formă de fragmente scurte din interpretare,fonogramă,emisiune de organizaţie de difuziune cu condiţia că această citare se face în scopuri ştiinţifice,de cercetare,polemice,de critică şi informative,întrun volum determinat de scopul urmărit.

Alt caz de valorificare liberă este ilustrarea  cu fragmente mici a procesului didactic sau de cercetare ştiinţifică.

Persoanele fizice sunt în drept să valorifice liber,fără consinţămîntul interpretului,producătorului de fonograme şi organizaţiilor de difuziune obectele drepturilor conexe în scopuri strict personale.Vor fi în drept să facă acest lucru doar cu achitarea unei remuneraţii.Remuneraţia dată costitue 3% din preţul de vînzare cu amănuntul,şi este achitat de întreprindere care comercializează echipament audio sau video şi suporturi materiale.

Cuantumul remuneraţiei ce revine fiecărui subiect reprezintă:40%-autorului,30%-interpreţilor,şi 30%-producătorilor de fonogramă.