1
1. Legea
privind stimularea �ntreprinzătorilor privaţi pentru �nfiinţarea şi
dezvoltarea
�ntreprinderilor mici şi mijlocii
1. �ntreprinzătorul este o persoană
fizică autorizată sau o persoană juridică care, �n mod individual sau
�n
asociere cu alte persoane fizice autorizate sau cu persoane juridice,
organizează o societate comercială �n vederea desfăşurării unor fapte
şi acte
de comerţ �n scopul obţinerii de profit prin realizarea de bunuri
materiale,
respectiv prestări de servicii, din v�nzarea acestora pe piaţă, �n
condiţii de
concurenţă.
Ministerele, celelalte organe de
specialitate ale administraţiei publice centrale, autorităţile
administraţiei
publice locale şi camerele de comerţ şi industrie, �n cadrul
competenţei lor,
au obligaţia să elaboreze politici şi să asigure măsuri şi acţiuni
menite să
contribuie la protecţia �ntreprinzătorilor�n raporturile lor cu statul,
�n
special prin simplificarea procedurilor administrative impuse
intreprinderilor
şi prin prevenirea creşterii nejustificate a acestora faţă de
reglementările �n
vigoare.
Pentru a stimula �nfiinţarea şi
dezvoltarea �ntreprinderilor mici şi mijlocii se introduce o procedură
simplificată privind obţinerea avizelor, autorizaţiilor şi licenţelor
de
funcţionare, realizată prin camerele de comerţ şi industrie – birourile
de
asistenţă pentru constituirea şi dezvoltarea societăţilor comerciale.
�n acest
caz, regimul tarifelor practicat va fi similar cu cel existent la
oficiile
registrului comerţului.
�ntreprinderile mici şi mijlocii au
acces la activele disponibile ale societăţilor comerciale şi
companiilor
naţionale cu capital majoritar de stat, precum şi ale regiilor
autonome, �n
următoarele condiţii:
a)
activele
disponibile utilizate de �ntreprinderile mici şi mijlocii �n baza
contractului
de �nchiriere, a contractului de locaţie de gestiune sau a
contractu-lui de
asociere �n participaţiune, �ncheiat cu societăţile comerciale şi
companiile
naţionale cu capital majoritar de stat, precum şi cu regiile autonome,
vor fi
v�ndute, la solicitarea deţinătorului, la preţul negociat, stabilit pe
baza
raportului de evaluare după deducerea investiţiilor efectuate �n activ
de către
chiriaş.
b)
contractul de
�nchiriere sau contractul de locaţie de gestiune se va transforma, la
solicitarea deţinătorului, �n contract de leasing, cu clauză
irevocabilă de
v�nzare.
c)
�ntreprinderile
mici şi mijlocii au drept de preempţiune la cumpărarea activelor
disponibile
ale societăţilor comerciale şi companiilor naţionale cu capital
majoritar de
stat, precum şi ale regiilor autonome aflate �n vecinătatea imediată a
activelor pe care le deţin �n proprietate.
d)
�ntreprinderile
mici şi mijlocii au proprietate la cumpărarea activelor disponibile ale
societăţilor comerciale şi companiilor naţionale cu capital majoritar
de stat,
precum şi ale regiilor autonome.
e)
�ntreprinderile
mici şi mijlocii au acces prioritar la �nchirierea, concesionarea sau
leasingul
activelor disponibile ale societăţilor comerciale şi companiilor
naţionale cu
capital majoritar de stat, precum şi ale regiilor autonome.
V�nzarea
de active, �n condiţiile alin. (1), se poate face şi cu plata �n
rate eşalonate pe termen de 3 – 5 ani, cu un avans de 5 – 20%.
Guvernul,
ministerele şi celelalte organe de specialitate ale
administraţiei publice centrale şi autorităţile publice locale trebuie
să
asigure creşterea ponderii �ntreprinderilor mici şi mijlocii �n
valoarea
contractelor de achiziţii publice de bunuri materiale, lucrări şi
servicii,
urmărind ca această pondere să atingă un nivel comparabil cu
contribuţia
acestora la realizarea produsului intern brut.
�ntreprinderile
mici şi mijlocii beneficiază de reduceri cu 50% pentru
criteriile legate de cifra de afaceri şi garanţiile cerute �n
achiziţiile
publice de bunuri materiale, lucrări şi servicii.
Instituţiile
publice, societăţile comerciale şi companiile naţionale cu
capital majoritar de stat, precum şi regiile autonome au obligaţia de a
organiza prima licitaţie doar pentru �ntreprinderile mici şi mijlocii.
�n
situaţia neadjudecării licitaţieide către �ntreprinderile mici şi
mijlocii se va organiza o altă licitaţie cu acces liber, conform
reglementărilor �n vigoare.
Guvernul
sprijină activitatea de cercetare şi inovare tehnologică desfăşurată
de �ntreprinderile mici şi mijlocii, prin:
a)
introducerea
�n programul naţional a unui capitol distinct referitor la activitatea
de
cercetare-dezvoltare desfăşurată de �ntreprinderile mici şi mijlocii;
b)
asigurarea
contractării cu prioritate a tematicii solicitate de �ntreprinde-rile
mici şi
mijlocii, de către institutele de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare;
c)
facilitarea
accesului la informaţii tehnologice de specialitate �n condiţiile legii
şi
�nfiinţarea de incubatoare de afaceri, parcuri ştiinţifice şi alte
forme
asemănătoare;
d)
obligativitatea
punerii la dispoziţie �ntreprinderilor mici şi mijlocii a rezultatelor
activităţii de cercetare-dezvoltare finanţate de la buget, �n aceleaşi
condiţii
de care beneficiează �n prezent societăţile comerciale şi companiile
naţionale
cu capital majoritar, de stat, precum şi regiile autonome.
�n
scopul desfăşurării şi dezvoltării activităţii lor, �ntreprinderile
mici
şi mijlocii beneficiază de servicii de informare, asistenţă,
consultanţă,
cercetare şi inovare tehnologică şn domeniile financiar-bancar,
management şi
marketing.
Guvernul
va aproba anual de �ncurajare şi stimulare a �nfiinţării şi
dezvoltării �ntreprinderilor mici şi mijlocii pe baza programelor
elaborate de
Agenţia Naţională pentru �ntreprinderile Mici şi Mijlocii, cu
consultarea
camerelor de comerţ şi industrie şi a patronatelor �ntreprinderilor
mici şi
mijlocii.
Şntreprinderile
mici şi mijlocii sunt scutite de la plata taxelor vamale
pentru maşinile, instalaţiile, echipamentele industriale, know-how,
care se
importă �n vederea dezvoltării activităţilor proprii de producţie şi
servicii
şi care se achită din fonduri proprii sau credite obţinute de la bănci
rom�neşti sau străine.
Cota-parte
din profitul brut reinvestit de către �ntreprinderile mici şi
mijlocii nu se impozitează.
�ntreprinderile
mici şi mijlocii vor beneficia de reducerea impozitului pe
profit �n proporţie de 20%, �n cazul �n care creează noi locuri de
muncă, dacă
se asigură creşterea numărului scriptic cu cel puţin 10% faţă de anul
financiar
precedent.
�ntreprinderile
mici şi mijlocii sunt scutite de la plata taxelor vamale
pentru importul de materii prime necesare pentru fabricarea produselor
de către
acestea, �n cazul �n care aceste produse sunt la r�ndul lor scutite de
la plata
taxelor vamale de impozit.
�ntreprinderile
mici şi mijlocii beneficiază de reducerea cu 75% a
impozitului pe profitul obţinut din producţia livrată la export.
Prin
hotăr�re a Guvernului se �nfiinţează Fondul naţional de garantare a
creditelor pentru �ntreprinderile mici şi mijlocii care va avea filiate
�n
fiecare
reşedinţă
de judeţ.
Fondul
naţional de garantare a creditelor pentru �ntreprinderile mici şi
mijlocii are ca obiect de activitate exclusiv garantarea creditelor sau
a altor
instrumente de finanţare care pot fi obţinute de către �ntreprinderile
mici şi
mijlocii de la băncile comerciale ori din alte surse.
Guvernul
asigură coordonarea politicilor şi a măsurilor de �ncurajare şi de
stimulare a �ntreprinderilor mici şi mijlocii, monitorizarea şi
evaluarea
acestora, prin Agenţia Naţională a �ntreprinderilor Mici şi Mijlocii.
Organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale a �ntreprinderilor Mici
şi
Mijlocii se aprobă prin hotăr�re a Guvernului.
MOARA PENTRU CEREALE
2. Afacerea propusă şi domeniul de
activitate
S.C. MORARUL S.R.L., cu un capital
subscris de 12 milioane de lei a fost �nfiinţată la 23 iunie 1996 şi
este
�nmatriculată �n Registrul Comerţului cu numărul 0021418.
Firma are sediul �n oraşul Slobozia,
Strada Dunării nr. 233 şi este proprieta-tea lui Petrache Marin.
�n primii 3 ani de funcţionare, firma
a desfăşurat activităţi de comerţ en-detail cu produse agroalimentare,
prin
intermediul unui magazin proprietate, situat �n centrul oraşului
Slobozia.
rezultatele financiare se prezintă
astfel: o cifră de afaceri medie de 40 milioane lei lunar, o rată a
profitului
brut lunar de 20%, rata lichidităţii fiind foarte bună; firma a
contactat un
credit comercial pe termen scurt, care a fost integral rambursat �n
anul 1997,
iar �n prezent nu are nici un credit �n derulare.
�n prezent firma are un număr de 8
salariaţi.
Pentru a reinvesti profitul acumulat
�n aceşti 3 ani de activitate intenţionăm să dezvoltăm activitatea
firmei �n
domeniul producţiei agro-alimentare.
Ne propunem - �n prima etapă - să punem
�n funcţiune o moară de cereale �n localitatea Dragalina, judeţul
Călăraşi.
�n a doua etapă intenţionăm să
extindem activitatea productivă �n domeniul producţiei de p�ine şi alte
produse
de panificaţie. Prezentul plan se referă numai la prima etapă a
proiectului
nostru şi anume la punerea �n funcţiune a morii de cereale.
Moara va funcţiona:
-
�n regim de
producţie – va produce făină de gr�u şi porumb din cereale
achiziţionate, făina
urm�nd a fi v�ndută en-gros;
-
�n regim de
prestări servicii – va măcina cereale pentru locuitorii din zonă, cu
plata �n
natură, sub formă uium.
Considerăm că această afacere are
reale şanse de reuşită deoarece, aşa cum vom demonstra �n continuare,
există o
cerere �n creştere pentru produsele şi serviciile pe care le vom oferi:
poziţia
geografică asigură o bază largă de aprovizionare cu materii prime,
comuna fiind
situată �ntr-o zonă cerealieră şi există posibilităţi de desfacere
datorită
reţelei relativ dezvoltate de drumuri şi căi ferate.
există perspective largi de dezvoltare
a afacerii at�t �n amonte – prin arderea unor suprafeţe de teren
agricol şi
cultivarea gr�ului şi porumbului – c�t şi �n aval – prin punerea �n
funcţiune a
unor linii de panificaţie, patiserie, paste făinoase.
3. Situaţia pieţei
Conform tradiţiei, �n Rom�nia se
consumă cantităţi apreciabile de p�ine (minim o jumătate de p�ine
zilnic pe cap
de locuitor, adică 200g de făină), spre deosebire de ţările din Europa
de Vest,
unde este preferat cartoful. Prin urmare, făina de gr�u este un element
solicitat. Deşi la noi se produce suficient gr�u pentru a acoperi
nevoile
populaţiei (exist�nd chiar şi surplus), totuşi se importă făină,
aceasta
ajung�nd pe piaţă la un preţ mai mare dec�t cea autohtonă.
De ce? Pentru că făina din import
(Ungaria, Franţa, Turcia), datorită conţinutului de gluter – minim 28,
este
preferată de către specialiştii �n panificaţie celei autohtone, cu
conţinut de
gluter 20-24.
Gluterul este o substanţă albuminoidă,
moale, elastică, v�scoasă şi cenuşie, care se găseşte �n boabele de
cereale,
mai ales �n cele de gr�u, şi determină proprietăţile de panificaţie ale
ţării,
d�nd porozitate p�inii. Conţinutul de gluten depinde de erbicidarea
culturilor
de gr�u, de condiţiile de depozitare, etc.
Conform STAS 813, gr�ul pentru v�nzare
are greutatea hectolitrică minim 75 Kg, corpuri străine maxim 3%,
umiditate
15%, conţinut de gluten minim 20. Se consideră gr�ul furajer cel cu
greutate
hectolitrică sub 75 Kg şi conţinut de gluten sub 20.
Pe piaţa rom�nească, �n condiţiile
unei extracţii de 50-60% pentru făină, soiurile de gr�u cu un conţinut
�ntre 21
şi 24 gluten. Se poate ajunge la 28% gluten, dar folosind un randament
foarte
mic.
Morile existente, �n general, fac un
singur tip de făină, cu grad de extracţie �ntre 50 şi 70% (�n funcţie
de
calitatea gr�ului). Capacităţile variază de la minim 150 Kg gr�u (mori
de
capacitate mică) la 800 Kg gr�u (mori de capacitate mare) prelucrat pe
oră. O
moară de capacitate medie (400 Kg gr�u/oră) poate fi amplasată, �n
general, �n
comune sau sate, acoperind nevoile a 10.000 de locuitori, dar tot at�t
de bine
poate funcţiona şi �n oraşe. Se adresează cu precădere produ-
cătorilor
individuali, brutăriilor particulare cu
capacitate mică şi medie.
�ntruc�t făina reprezintă un produs de
bază �n alimentaţie, este de presupus că afacerea are şanse de reuşită,
deoarece există o cerere tot mai mare pentru produsele şi serviciile
oferite,
datorită mişcărilor de populaţie de la oraşe la sate şi diversificării
producţiei de panificaţie şi făinoase.
Produsele obţinute sunt făina de gr�u,
mălaiul de consum şi tăr�ţele de gr�u şi de porumb. Pentru măcinarea
porumbului
este necesar un echipament de măcinat adiţionat obţional morii de gr�u.
Activitatea la o moară de gr�u acoperă
sectorul producţiei dar şi al serviciilor (deservind locuitorii din
zonă). �n
prezent serviciile sunt prestate cu plata �n natură sub formă de uium
p�nă la
25% (uium ˆ partea din gr�u cu care clientul plăteşte măcinarea).
4. Clienţii:
Clientela pe care o vizăm se �mparte
�n patru categorii:
A)
Pentru
activitatea de producţie, clientela va fi formată din:
a)
Brutăriile
săteşti şi orăşeneşti din zonă, precum şi firme de comerţ en-gros.
Aceşti clienţi vor cumpăra
făina en-gros pe baza unor contracte ferme. Am primit p�nă acum cereri
de
ofertă de la 3 firme de comerţ en-gros din Slobozia şi Călăraşi. Am
contactat
şi brutăria sătească existentă �ntr-o comună vecină, care şi-a exprimat
interesul pentru aprovizionarea cu făină de la moara noastră. �n
Slobozia
există două brutării de stat, care acum se aprovizionează de la unica
moară a
oraşului şi cărora le-am transmis oferta noastră care – aşa cum vom
arăta mai
jos – este mai avantajoasş dec�t cea a morii existente.
b)
Populaţia
din oraşul Slobozia.
O parte din producţia de
făină va fi desfăcută en-detail prin magazinul firmei. Din experienţa
de p�nă
acum, considerăm că la cererea existentă, v�nzări de o tonă de făină pe
lună
vor putea fi realizate cu uşurinţă.
B)
Pentru
activitatea de prestări servicii de morărit, clientela va fi formată
din producătorii
agricoli locali, care posedă importante cantităţi de gr�u şi porumb, pe
care
doresc să le prelucreze pentru valorificare pe piaţa ţărănească şi
pentru
consumul propriu.
�n comuna Dragalina există 8.000 de
locuitori, iar �n comunele vecine, pe o rază de 10 Km, �ncă 15.000 de
locuitori.
C)
Pentru
v�nzarea tăr�ţei, care este un produs secundar, am contactat fabrica de
nutreţuri combinate situată �ntr-o comună vecină, la 10 Km distanţă de
comuna
Dragalina.
Din informaţiile noastre, FNC Scăieni
are un necesar mare de materii prime şi �nt�mpină probleme �n
aprovizionare,
deci ne aşteptăm să vindem �ntreaga cantitate de tăr�ţă pe care o vom
avea
disponibilă.
5. Segmentul de piaţă:
Moara va fi amplasată �n comuna
Dragalina, judeţul Călăraşi, o comună cu 8.000 de locuitori, situată la
15 Km
sud faţă de oraşul Slobozia, �ntr-o zonă propice culturii gr�ului.
Comuna
beneficiază de legături rutiere şi C.F.R. bune cu localităţile
�nvecinate.
�n �mprejurimi, pe o rază de 10 Km,
mai există 5 comune, cu o populaţie totală de cca. 15.000 de locuitori.
�n apropiere, la 10 Km distanţă, se
află FNC Scăieni, care reprezintă un consumator pentru tăr�ţă.
Din constatările noastre, o gospodărie
ţărănească macină lunar cca. 30 Kg de cereale pe membru de familie.
Un calcul simplu arată că această
piaţă are capacitatea de a absorbi un volum de 8280 tone cereale pe an.
(15.000 ‡ 8.000) persoane x 30 Kg
cereale/lună x 12 luni/an ˆ 8.280 tone.
Dacă am prelucra toată această
cantitate de cereale, ea ne-ar aduce o cantitate de 1656 tone cereale
din uium
(20% x 8280t).
Transform�nd această cantitate de gr�u
�n făină şi v�nz�nd-o la preţ en-gros, ne-ar aduce un venit de
aproximativ
4.000 mil. lei.
(1656t x 70% extracţie x 3450 lei/Kg ˆ
3.999.240 mii lei).
Aşa cum vom arăta �n capitolele următoare,
am prevăzut să prelucrăm numai 832 tone de gr�u pe an. Aceasta �nseamnă
aproximativ 10% din cererea existentă pentru aveste servicii.
Prelucrarea acestei cantităţi de gr�u
ne va aduce un venit de 1.355,3 mil. lei pe an, incluz�nd aici şi
�ncasările
din v�nzarea tăr�ţei rezultate.
Din informaţiile obţinute de la
Direcţia de Investigaţii a Ministerului Agriculturii, reiese că �n
judeţul
Călăraşi capacitatea de măcinare (exprimată �n tone/1.000 locuitori)
este de
0,47 – deci sub media pe ţară, care este de 0,53. De asemenea,
capacitatea de
panificaţie a judeţului (exprimată �n tone/1.000 locuitori) este de
0,35 – deci
sub media pe ţară care este de 0,51. De aici deducem că există o cerere
clară
pentru produsele şi serviciile pe care le oferim. Această concluzie
este
�ntărită şi de lipsa de făină din magazine, precum şi de cozile la
morile de
gr�u şi centrele de p�ine.
6. Concurenţa
�n zonă există două mori de gr�u cu
tehnologii vechi, situate la 15 şi respectiv 20 Km distanţă, care
lucrează �n
regim de prestări de servicii. Aceste mori nu acoperă necesarul de
morărit din
comunele limitrofe. Ambele sunt proprietate de stat, cu toate
deficienţele
organizatorice cunoscute. Producătorii care apelează la serviciile
acestora
sunt nemulţumiţi de calitatea făinii obţinute, precum şi de lipsa de
promptitudine a serviciilor lor.
Singura moară care are producţie de
făină este cea de la Slobozia. Aceasta aprovizionează fabricile de
p�ine din
oraş, fără să acopere complet necesarul de făină al oraşului.
1
Comparativ cu aceşti concurenţi,
activitatea pe care o organizăm va fi mult mai bună, deoarece:
-
utilajele pe
care le vom achiziţiona sunt moderne, de productivitate �naltă şi
asigură
produse de calitate superioară;
-
proprietarul
se va ocupa personal de conducerea activităţii, ceea ce va duce la
promptitudine �n prestarea serviciilor, evitarea risipei şi a
dezordinii,
ritmicitate �n aprovizionare;
-
vom oferi
condiţii de plată mai avantajoase dec�t concurenţa.
7. Analiza SWOT
Din analiza pe care am făcut-o �n cadrul
societăţii am desprins următoarele concluzii:
a)
Puncte tari:
-
personalul
angajat (2 morari, 1 electromecanic şi 2 muncitori necalificaţi) a fost
instruit şi testat la locul de muncă, fiecare av�nd �ncheiat contract
individual de muncă; electromecanicul a făcut un stagiu de pregătire de
0
săptăm�nă la furnizorul utilajului de morărit, S.C. Electrotimiş S.A.;
-
cei 2 morari
au o �ndelungată experienţă �n această meserie, fiind angajaţi timp de
10 ani
la moara din oraşul Slobozia;
-
avem
posibilitatea să obţinem gr�u de bună calitate de la producătorii
individuali;
-
infrastructura
teritorială favorabilă at�t pentru transportul feroviar, c�t şi cel
auto,
comuna Dragalina fiind situată pe traseul căii ferate şi drumului
naţional
Bucureşti – Feteşti, c�t şi pe traseul căii ferate şi drumului naţional
Slobozia – Călăraşi.
b)
Puncte slabe:
-
funcţionarea
morii şn primul an la numai 75% din capacitatea de producţie;
-
eforturi
suplimentare pentru c�ştigarea �ncrederii �n cadrul furnizorilor şi
clienţilor;
c)
Ocazii
favorabile:
-
deschiderea
unei brutării noi �n oraşul Slobozia, precum şi a altor c�teva centre
cu
produse de panificaţie (covrigi, gogoşi, prăjituri);
-
facilităţile
acordate intreprinderilor mici şi mijlocii, programe gratuite de
consultanţă
precum şi acordarea de credite cu dob�ndă relativ redusă;
d)
Ameninţări:
-
condiţiile
meteorologice nefavorabile pot afecta producţia cerealieră micşor�nd-o
sau
depreciind-o; �n aceste condiţii, pot apare probleme la achiziţionarea
gr�ului
(la calitate şi la preţ), la procentul de extracţie a făinii; moara
nefiind
utilizată la capacitatea ei reală, scade cifra de afaceri.
8. Mixul de marketing
8.1.
Produsele şi serviciile
Produsul principal care va fi oferit
este făina albă pentru panificaţie tip 680. Un alt produs care poate fi
obţinut
este mălaiul obişnuit. Ca produse secundare se vor obţine tăr�ţa de
gr�u şi de
porumb. Moara poate fi reglată şi pentru a produce griş.
Preţurile practicate �n prezent pentru
aceste produse sunt următoarele:
- făină albă de gr�u pentru
panificaţie - 4500 lei
- mălai superior
- 5300
lei
- tăr�ţă
- 1900 lei
- griş
-
6700 lei
Firma noastră intenţionează să
practice preţuri cu 10% sub acest nivel pentru desfacerea en-detail,
iar pentru
desfacerea en-gros, următoarele preţuri:
- făină albă de gr�u pentru
panificaţie - 3450 lei
- mălai superior
- 3800
lei
- tăr�ţă
- 1200 lei
- griş
-
5300 lei
Important pentru ca făina să aibă
v�nzare sigură este ca aceasta să aibă proprietăţi bune de panificaţie,
să aibă
un procent redus de cenuşă (deci să fie albă) şi să fie păstrată �n
condiţii
corespunzătoare de umiditate.
�ntruc�t făina este un produs de bază
�n alimentaţie, este de presupus că �n viitor consumul nu va scade, ci
dimpotrivă, va creşte, pe măsura creşterii populaţiei şi diversificării
producţiei de specialităţi făinoase.
Serviciile prestate vor consta �n
măcinarea gr�ului şi porumbului adus de locuitorii din zonă. �n
prezent, astfel
de servicii sunt prestate cu plata �n natură, sub formă de uium, de
p�nă la 25%
din cantitatea de cereale măcinată.
Firma noastră intenţionează să
practice un nivel de 20% pentru uium.
8.2. Preţul
Pentru stabilirea preţului produselor
noastre trebuie calculate costurile directe şi costurile indirecte la
care vom
adăuga procentajul de profit. �n calculul următor vom deduce preţul
numai
pentru 1 Kg de făină.
8.2.1. Costurile directe
Lu�nd �n calcul procentajul de
scoatere a făinii din gr�u care este de 70% va rezulta că 1 Kg făină se
scoate
din 1n43 Kg gr�u. Deci materia primă pentru a produce 1 Kg de făină
este 1,43
Kg de gr�u.
�n ceea ce priveşte manopera directă
vom lua �n calcul salarizarea personalului care participă direct la
procesul de
producţie.
-
Salarii
directe:
-
2 morari x
1.700.000 lei/lună x 12 luni/an ˆ 40.800 mii lei
-
2 muncitori
necalificaţi x 1.000.000 lei/lună x 12 luni/an ˆ 24.000 mii lei
-
1 mecanic x
1.500.000 lei/lună x 12 luni/an ˆ 18.000 mii lei
Total
salarii directe : 82.800 mii lei
CAS ‡
şomaj, etc (32%) : 26.496 mii lei
Total
: 109.296 mii lei
-
Numărul de
ore lucrătoare �ntr-un an este :
260 zile
lucrătoare/an x 8 ore/zi ˆ 2080 ore/an
-
Costul unei
ore directe de muncă este :
109.296.000
lei/an : 2080 ore/an ˆ 52.546 lei/oră
-
Timpul
necesar pentru fabricarea unui Kg de făină fiind de 0,003 ore, vom
calcula
manopera directă pe 1 Kg de făină :
0,003 ore
x 52.546 lei/oră ˆ 157 lei
Acum putem calcula costurile directe
pe produs (1 Kg făină)
Materiale
directe (gr�u)
1716 lei (1,43 Kg x
1200 lei/Kg)
Manopera
directă
157 lei
Total
costuri directe
1873 lei
8.2.2. Costurile indirecte
Pe l�ngă aceste costuri directe, firma
trebuie să suporte şi alte costuri cum ar fi: �ntreţinerea şi
funcţionarea
utilajului, utilităţi aferente, cheltuieli de desfacere,
administrative,
dob�nzi la credite, etc.
Costuri
indirecte:
-
Energie electrică, apă, canalizare
37.880
mii lei
-
Salarii indirecte (inclusiv CAS)
31.680
mii lei
-
Cheltuieli desfacere – transport
35.000
mii lei
-
Reparaţii �ntreţinere, piese de schimb 10.000
mii lei
-
Cheltuieli administrative
10.000
mii lei
- Asigurări
12.000
mii lei
- Amortizarea
50.000
mii lei
- Rata la credit (cu
dob�ndă)
130.000 mii
lei
Total costuri indirecte
316.560 mii lei
Av�nd �n vedere inflaţia,
aceste costuri le vom �mnulţi cu rata inflaţiei (40%)
deci vom
avea totalul costurilor indirecte :
316.500.000 x 140% ˆ
443.184.000 lei
Aceste costuri le vom diviza la
numărul de kilograme de făină estimat a fi realizat pe un an :
2080
ore funcţionare/an x 280 Kg făină/oră ˆ 582.400 Kg făină/an.
Pentru acest an estimăm o producţie de
500.000 Kg făină. Aceasta va implica costuri indirecte pe 1 Kg făină,
astfel:
443.184.000
lei/an : 500.000 Kg făină/an ˆ 887 lei/Kg făină
Acum putem calcula costul de realizare
a 1 Kg făină:
Costuri
directe
1873 lei
Costuri
indirecte
887 lei
Total
cost/1 Kg făină 2760 lei
8.2.3. Stabilirea preţului
Cunosc�nd costurile totale pe care le
implică produsul firmei, putem trece la stabilirea preţului cu care
acesta va
fi livrat clienţilor.
Desigur, la stabilirea preţului vom
ţine cont şi de alte elemente cum ar fi:
-
preţurile
practicate de concurenţă;
-
mărirea
preţului pe care cumpărătorul este pregătit să-l plătească pentru
produs;
-
compararea cu
preţurile practicate la produsele similare fabricate.
Din cele prezentate, ne amintim că
firma trebuie să-şi obţină un profit de 25%.
Costuri totale 2760
lei
Profit 25%
690 lei
Preţ de v�nzare 3450 lei/1Kg
făină
Trebuie specificat că aceasta nu
�nseamnă că 25% din v�nzări revin firmei ca profit. Acesta este de 20%
(690/3450) şi se numeşte marja de profit.
8.3. Promovarea şi distribuţia
Deoarece desfacerea produselor va fi
asigurată �n special en-gros, unui număr limitat de clienţi, nu
considerăm
necesară o campanie de promovare largă. Preferăm să contactăm dirent
clienţii
potenţiali, lucru pe care l-am şi demarat.
�n ceea ce priveşte comerţul
en-detail, considerăm că magazinul firmei are un vad destul de bun şi
este
destul de cunoscut, deci nu este necesară o reclamă suplimentară.
Pentru prestările de servicii,
considerăm că cea mai bună formă de reclamă va fi asigurarea unei
calităţi
superioare a făinii produse şi menţinerea promptitudinii �n prestarea
serviciilor noastre de morărit.
|