1
Clasificarea
contractelor civile după modul lor de
formare:
-
Consensuale, civile şi solemne.
In imensa varietate a contractelor se pot desprinde unele
categorii
mai importante, a caror clasificare se poate face dupa mai multe
criterii
(asemanatoare cu cele privitoare la actele juridice), precum:
continutul, modul
de formare, scopul urmarit de catre parti, modul de executare. Contractele reprezinta cea mai importanta
si mai des folosita specie a actelor juridice.
Definitie:
Contractele reprezină convenţia dintre 2
sau mai multe persoane īn scopul de a produce efecte juridice.
Contractul este un acord īntre 2 sau mai multe
persoane īn scopul naşterii unui raport juridic.
Īncheierea contractelor este guvernată de principiul libertăţii contractuale,
deoarece orice contract este creaţia unei voinţe umane.
O parte este obligată prin contract numai pentru
că şi-a exprimat dorinţa īn acest sens şi numai īn limitele īn care a
convenit.
Principiul libertăţii contractuale se exprimă şi prin aceea că o
persoană poate
īncheia orice fel de contract, poate să determine prin voinţa sa
clauzele
contractuale şi efectele pe care contractul urmează să le producă.De
asemenea
părţile pot să schimbe, să modifice sau să stingă obligaţiile exprimate
īn contract.
Sub aspectul formei
īncheierii contractului, libertatea contractuală se exprimă prin
ceea ce se
numeşte consensualism; contractul se īncheie prin simplul acord de
voinţă al
părţilor. Contractul reprezintă principalul
izvor de obligaţii. Dacă o convenţie
este legal
făcută, ea are "putere de lege"
īntre părţi.
Īnsemnătatea contractului, ca mijloc de stabilire a celor
mai
variate relaţii īntre persoanele fizice şi juridice se īnvederează
(este
evidentă) īn toate domeniile, de la cele mai fireşti şi mai simple
activităţi
ale oamenilor (ca de pildă, cumpărarea celor necesare traiului), pīnă
la
conducerea economiei naţionale şi la stabilirea relaţiilor
internaţionale.
Contractul are un puternic rol educativ īn viaţa
societăţii noastre;
el introduce īn relaţiile dintre oameni simţul răspunderii pentru
īndatoririle
ce le revin şi promovează relaţii de colaborare, educă oamenii īn
sensul
disciplinei contractuale.
Necesitatea unor
clasificari generale ale contractelor . Categoria juridica pe care
o cuprindem
sub denumirea de contract are o sfera foarte bogata . Ea inglobeaza o
varietate
deosebita de specii de contracte.
Abstragandu-se din
aceeasi specii cele mai generale caractere , lasandu-se la o parte
particularitatile si toate celelalte laturi specifice , in teoria si
practica
dreptului a fost determinata categoria juridica a contractului , ca
izvor de
obligatii civile.
Clasificarea ne da
putinta sa intelegem ca, in fond , toate nenumaratele contracte
speciale se
incadreaza in diferite tipuri , ale caror caracteristici pot fi
exprimate
succinct , dar cuprinzator, in insesi denumirile date acestor tipuri.
Fiecare dintre
clasificarile rezultate prezinta insemnatate pentru stabilirea
regimului
juridic aplicabil speciilor de contracte ce se subsumeaza fiecarui tip.
Cand
spunem , de exemplu, despre un contract, ca este bilateral sau
sinalagmatic,
vom sti, fara sa fie necesar sa adaugam alte precizari , ca acelui
contract i
se va aplica un anumit regim juridic , care este valabil pentru toate
contractile sinalagmatice , fara deosebire.
Toate clasificarile
generale la care ne vom referi in continuare sunt necesare tocmai
pentru ca
reduce la un limbaj sintetic o varietate nesfarsita de forme juridice.
Criteriile de clasificare a contractelor. In
literatura juridica au
fost concretizate urmatoarele criterii de clasificare a contractelor :
a)
dupa manifestarea de vointa a
persoanelor;
b)
in functie de modul de formare a
contractelor ;
c)
dupa modul in care se echivaleaza
prestatia unei parti ;
d)
dupa modul de executare ;
e) in
functie de reglementarea legala ;
f) in
functie de caracterul contractelor;
g) in
functie de clauzele contractului;
a) Dupa
manifestarea de vointa a persoanelor
distingem:
Contracte
1. Unilaterale
2. Sinalagmatice
1. Contractele
unilaterale – sunt acele contracte in care numai una dintre parti
isi asuma
obligatii . Sunt doua sau mai
multe parti contractante dar numai una isi asuma obligatii , spre
deosebire de
actul juridic unilateral care este incheiat de o singura parte ;-
Ex.:
imprumutul, comodatul, depozitul,
donatia fara sarcina, mandatul
gratuit.
Este diferit de actul
unilateral, care este efectul unei singure vointe.(testamentul)
Utilitatea practica a distinctiei: numai in cadrul contractului
sinalagmatic se
pot pune probleme privind riscul contractual, exceptia de neexecutare.
Pentru
cele 2 forme sint diferite probele prin inscrisuri.
Cel mai des intalnit este contractul de donatie. Alte exemple de contracte unilaterale : imprumutul (una
din parti se
obliga sa dea ceva altei parti, bani, bunuri..); depozitul ( casuta de
valori).
2. Contractul
juridic sinalagmatic – da
nastere la obligatie reciproce intre parti deoarece
ambele parti au in acelasi timp si
drepturi si obligatii, fiecare
parte
este totodata si creditor si debitor; Ex.: vinzarea-cumpararea,
schimbul,
locatiunea, contractul de asigurare.
(contractul de vanzare - cumparare
in care vanzatorul este creditor al
pretului si debitor al obligatiilor de a preda lucrul iar cumparatorul
este
debitor al pretului si creditor al obligatiei de a i se preda obiectul).
1
b) In functie de modul
de formare a contractelor deosebim:
1. consensuale
Contracte
2. reale
3. solemne
1. Contractele consensuale – sunt acele contracte care se
incheie prin
simplul acord de vointa al partilor , simpla lor manifestare de vointa
,
neansotita de nici un fel de forma , fiind suficienta pentru formarea
valabila
a contractului .
Actele consensuale sunt acele acte
care iau nastere in mod valabil prin simpla manifestare de vointa a
partilor,
fara a fi necesar indeplinirea vreunei formalitati. In dreptul nostru
civil
functioneaza regula consensualitatii actelor juridice civile, in sensul
ca ele
sunt valabile prin simpla manifestare de vointa. Marea majoritate a
actelor
juridice civile sunt consensuale.
Sunt
solemne sau formale actele
pentru validitatea carora legea cere expres incheierea lor intr-o
anumita
forma.
Intra in aceasta categorie,
testamentul, donatia,contractul de ipoteca etc.
Actele reale sunt acele acte in care manifestarea de vointa, este
insotita de
remiterea (predarea) bunului.
Intra in aceasta
categorie contractul de imprumut, de depozit, gajul etc.
Utilitatea distinctiei dintre actele consensuale solemne si reale se
manifesta
in aceea ca nerespectarea formei la actele solemne (formale) este
sanctionata
cu nulitatea absoluta, in vreme ce actele consensuale sunt valabile
indiferent
de forma in care au fost incheiate.
Incheierea actelor
juridice solemne prin mandatar presupune ca si procura sa fie facuta in
forma
solemna, ceea ce nu se cere in cazul actelor consensuale.
De asemenea, regimul probator este diferit pentru toate cele trei
categorii de
acte.
2. Contractele
reale – se bazeaza pe consimtamantul partilor , dar pe
langa acordul de vointa este necesara si remiterea bunului ( a
obiectului
contractului ) . Exemplu : contractul de gaj sau de amanet.
3.
Contractul solemn – e acela care necesita pe langa
acordul de
vointa al partilor si indeplinirea unor forme solemne , prevazute de
lege.
Exemplu
: contractul de ipoteca , sau de
donatie ( incheiate in forma autentica ).
Acest contract necesita forma solemna ca o conditie sine
qua non .
c) Dupa modul
in care se echivaleaza prestatia unei parti
deosebim intre :
contractele
1. cu titlu oneros
2. cu titlu gratuit
Contractul
oneros este acela in care fiecare parte voieste a-si
procura un avantaj; iar contractul cu
titlu gratuit sau de binefacere este acela in care una din parti
voieste a
procura , fara echivalent , un avantaj celeilalte.
1.
Contractele oneroase pot
fi impartite
in :
1.1. contracte comutative
1.2. contracte aleatorii
1.1.
Contractele comutative -
sunt acelea unde prestatia partilor este de la bun inceput cunoscuta .
1.2. Contractele aleatorii – la aceste contracte este
implicat riscul,
intinderea partilor ne fiind cunoscuta de la bun inceput, deoarece
depinde de
un eveniment viitor incert ( ex. contractul de asigurare ).
2. Contractele
cu titlu gratuit pot fi impartite in :
contracte dezinteresate
liberalitatile
d) Dupa
modul de executare distingem:
contracte cu executare imediata
contracte cu executare succesiva
Spre deosebire de contractile cu executare imediata
, a caror executare se produce intr-un singur moment, contractele cu
executare
succesiva se executa treptat, in timp (in mai multe etape, fie sub
forma unei
prestatii periodice, ex. contractul de inchiriere, fie sub forma unei
succesiuni de prestatii ,ex. contractul de furnizare.
e) In functie de reglementarea legala
deosebim:
1. contr. numite
2. contr. nenumite
1. Sunt numite
acele contracte ce corespund unei operatiuni juridice determinate si
care sunt
nominalizate in legislatia civila .
2. Sunt nenumite
acele contracte care sunt nominalizate , ca figuri juridice distincte ,
in
legislatie .
f) In
functie de
caracterul contractelor deosebim :
1. contr. principale
2. contr. accesorii
1.
Se numesc principale acele contracte care au o
existenta de-sine-statatoare si a caror
soarta nu este legata de aceea a altor contracte incheiate de parti.
2.
Contractele accesorii insotesc unele contracte
principale, de a caror soarta depind.
g) In
functie de clauzele contractului poate
fi
contractul de adeziune – in
care una dintre parti sa aiba doar posibilitatea de a adera la clauzele
contractuale ale celeilalte parti .
Exemplu : contractul de transport in comun .
|