untitled
Surse
de poluare a apei
Poluarea apei = orice modificare a
compoziţiei sau calităţii ei, astfel încât aceasta să devină mai puţin
adecvată
tuturor, sau anumitor, utilizări ale sale.
Protecţia
calităţii apei =
păstrarea,
respectiv îmbunătăţirea caracteristicilor fizic-chimice şi biologice
ale apelor
pentru gospodărirea cât mai eficientă a acestora.
Poluarea apei
poate fi împărţită după mai multe criterii [
16 Robescu, D., Robescu, Diana, Tehnologii şi echipamente pentru
epurarea apei,
UPB, Bucureşti, 1995.]:
1.
după perioada de timp cât
acţionează agentul impurificator:
a.
permanentă sau sistematică;
b.
periodică;
c.
accidentală.
2.
după concentraţia şi compoziţia
apei:
a.
impurificare = reducerea capacităţii de utilizare;
b.
murdărire = modificarea
compoziţiei şi a aspectului fizic al apei;
c.
degradare =
poluarea geavă, ceea ce o face improprie folosirii;
d.
otrăvire =
poluare gravă cu substanţe toxice.
3.
după modul de producere a
poluării:
a.
naturală;
b.
artificială (antropică). Poluarea artificială
cuprinde: poluarea urbană,
industrială, agricolă, radioactivă şi termică.
4.
după natura substanţelor
impurificatoare:
a.
poluare fizică (poluarea datorată apelor termice);
b.
poluarea chimică (poluarea cu
reziduuri petroliere, fenoli, detergenţi, pesticide, substanţe
cancerigene,
substanţe chimice specifice diverselor industrii );
c.
poluarea biologică (poluarea cu
bacterii patogene, drojdii patogene, protozoare patogene, viermii
paraziţi,
enterovirusurile, organisme coliforme, bacterii saprofite, fungii,
algele,
crustaceii etc.);
d.
poluarea radioactivă.
Fenomenele de poluare a apei pot avea
loc:
-
la suprafaţă (ex. poluare cu
produse petroliere);
-
în volum (apare la agenţi
poluanţi miscibili sau în suspensie).
Deoarece poluanţii solizi, lichizi sau gazoşi ajung în
apele naturale direct, dar mai ales prin intermediul apelor uzate, sursele de poluare a apei sunt multiple
[].
Clasificarea
surselor de poluare a apei se face
după mai multe criterii:
1)
Acţiunea poluanţilor în
timp; după
acest criteriu
distingem următoarele surse:
a)
continue (ex. canalizarea
unui oraş, canalizările instalaţiilor industriale etc)
b)
discontinue temporare
sau temporar mobile (canalizări ale unor instalaţii şi obiective
care
funcţionează sezonier, nave, locuinţe, autovehicule, colonii sezoniere
etc.)
c)
accidentale (avarierea instalaţiilor,
rezervoarelor, conductelor etc.)
2)
Provenienţa poluanţilor. Acest criteriu împarte sursele
de poluare a apei în: a) surse de poluare
organizate, şi b) surse de poluare neorganizate (tabelele 3.7 şi 3.8).
a)
sursele de poluare organizate
sunt următoarele:
·
surse de poluare cu ape reziduale menajere;
·
surse de poluare cu ape reziduale industriale.
b)
sursele de poluare neorganizate
sunt următoarele:
·
apele meteorice;
·
centrele populate amplasate
în apropierea cursurilor de apă ce pot deversa:
a) reziduuri solide de diferite
provenienţe;
b) deşeuri rezultate dintr-o
utilizare necorespunzătoare.
untitled
Tabelul 3. 7 Surse de poluare
a apei şi
procesele de provenienţă a acestora
Categoria
Sursa
Procesul
generator de poluare
Agenţii poluanţi
Ape uzate industriale
Industria minieră
Prepararea minereurilor metalifere şi nemetalifere;
Preparaţiile de cărbune;
Flotaţiile;
Extracţia şi
prelucrarea minereurilor radioactive.
-săruri de metale grele;
-particule în suspensie (argilă, praf de cărbune);
-produşi organici folosiţi ca agenţi de flotaţie;
-deşeuri radioactive.
Industria metalurgică
Procedee pirometalurgice şi
Hidrometalurgice;
Procese de răcire;
Procese de spălare.
-suspensii insolubile;
- ioni de metale grele;
- fenoli;
- cianuri;
- sulfaţi;
Industria chimică
Apa de răcire, dizolvare şi reacţie din procesele
tehnologice de fabricare a substanţelor organice şi anorganice
- acizi;
- baze;
- săruri;
- cenuşă;
- suspensii;
- coloranţi;
- detergenţi.
Industria petrolului şi
petrchimică
Extracţia ţiţeiului, transpotul şi depozitarea ţiţeiului
şi fracţiunilor sale, transportul naval, accidentele tancurilor
petroliere
-petrol;
-produse petroliere;
- compuşi fenolici şi aromatici;
-hidrogen sulfurat;
- acizi naftenici.
Industria
termoenergetică
Deversarea lichidelor calde din sistemele de răcire a
instalaţiilor sau centralelor electrice
- lichide calde (poluare termică)
Industria alimentară
Procese
de fabricare şi prelucrare
-substanţe organice;
-germeni patogeni.
Industria celulozei şi hârtiei
Procesele de fabricare şi
prelucrare
- acizi organici;
- răşini;
- zaharuri;
- coloranţi;
-compuşi cu sulf;
-suspensii;
-celuloză.
Ape uzate menajere
Locuinţe
Înstituţii publice
Băi spălători
Spitale şcoli
Hoteluri
Unităţi comerciale şi de alimentaţie
Folosirea apei ca agent de spălare
şi curăţare
-produse petroliere;
- detergenţi;
- pesticide;
- microorganisme;
-paraziţi;
- substanţe minerale.
Ape uzate agrozootehnice
Agricultura
Irigarea terenurilor agricole
- îngrăşăminte;
- pesticide;
- suspensii.
Zootehnia
Adăparea animalor;
Salubrizarea crescătoriilor de animale.
-suspensii organice;
- agenţi patogeni.
Ape meteorice
Ploaia
Zăpada
Contactul precipitatiilor
- ploi acide;
- îngrăşminte;
- pesticice;
-reziduuri animale.
Tabelul 3.8
Clasificarea efluenţilor industriali
Apele reziduale
Tipul apei reziduale
Sursa industrială
Cu
compuşi anorganici
Industria chimică anorganică
Ceramică
Metalurgie
Cu
compuşi organici
Industria alimentară
Farmaceutică
Cu
compuşi organici toxici
3
Uzine cocsochimice
Rafinării
Industria organică de sinteză
Cu
compuşi micşti
Combinate chimice
Petrochimice
Procese complexe de prelucrare
|