untitled
Viata
leilor
VIATA INCA ENIGMATICA A LEILOR
Leii sunt cunoscuti oamenilor de cateva milenii.
Deficati,temuti,admirati
pentru forta si aspectul lor,vanati de catre conducatorii imperiilor
antice,dar
si de Tartarin de Tarascon, eroul lui Alphonse Daudet, ei raman inca
animale cu
un comportament putin studiat, in ciuda cercetarilor atente din
ultimele
decenii. In marele Parc National Serengeti din
Tanzania (13000 km 20) traiesc peste 2800 lei,dupa o evaluare
publicata
in 2009. Pe intinsele terenuri de aici misuna vreo doua milioane de
mari
erbivore(antilopegnu, zebre, bivoli),care sunt o prada potentiala
pentru
feline.
SUPERPRADATORUL SAVANEI
Observatiile atente si de durata intreprinse asupra leilor
din Seregenti au
permis biologilor sa inchege o imagine de ansamblu a unui sistem
integrat,format din mediul de viata a animalelor,prazile
lor,strategiile de
vanatoare,organizarea sociala,comportamentul sexual si reproducerea. Ce
a
aratat acest ansamblu? In primul rand,ca leii sunt cele mai mari
animale care
vaneaza in grup si apoi ei sunt singurii printre feline care au o viata
sociala. Am mai putea adauga,ca,odata ajunsi la stadiul de adult,nu mai
au,practic,dusmani. Teoretic,un leu poate sa doboare orice animal de pe
teritoriul sau,cu exceptia elefantilor adulti, fara sa fie niciun
moment in
pericol. In savanele africane, el detine rangul de
superpradator,situandu-se in varful piramidei
ecologice.Bineinteles,toate
acestea sunt valabile daca excludem omul.
untitled
FAC MUNCA DE ECHIPA
Leii sunt animale teritoriale. O haita-formata din doi sau
trei masculi,un
numar de femele adulte si puii lor de varste diferite-traieste si
vaneaza pe un
spatiu de 6-8 km in diametru, care nu are granite precise. Leii sunt
vanatori
nocturni,perfect adaptati la capturarea marilor erbivore. Dar aceste
prazi nu
sunt usor de doborat, fiind, in general,foarte rapide. Leul demareaza
fulgerator, dar daca prada a scapat ,nu o mai urmareste,viteza sa
nedepasind 60
km/ora. Multe dintre tentativele leilor esueaza,iar cea mai buna
solutie ramane
cooperarea intregii haite. Vanataoarea in grup are,aproape
intotdeauna,mai mult
succes decat incercarile individuale. Cand leii vaneaza in grup, se
raspandesc
in jurul turmei de erbivore, astfel ca aceasta se trezeste incercuita.
Daca zebra
sau antilopa scapa de ghearele unui leu, pe care l-a vazut la timp,
ajunge in
fata altuia,pe care nu l-a observat si care o doboara. Ospatul este
colectiv. Toti
membri haitei se hranesc laolalta.
FURA PRADA LEOAICELOR
Intre cooperarea la vanatoare si viata sociala a haitei
exista o
corelatie foarte stransa,unitatea acesteia este permanenta,nucleul sau
fiind
constituit din grupul de femele aflate la varsta reproducerii,in numar
de 3
pana la 12 ani. Daca haita exista de peste 10 sau 20 de ani, toate
femelele
sunt inrudite :surori,mame,bunici,verisoare. Si astfel,nucleul
despre care
am amintit déjà cuprinde femele de toate varstele. De obicei,sunt doi
masculi,dar numarul acestora poate sa varieze de la unul singur pana la
sase.
Leii patruleaza teritoriul singuri sau insotiti de unul sau
doi indivizi pe
care,de obicei,si-i aleg si in compania carora stau mai mult decat cu
haita.
Grupul se aduna,totusi,destul de des, iar, in aceste
momente,comportamentul
indivizilor este pasnic.Insa nu este mereu asa. Dupa o vanatoare reusita,condusa aproape
intotdeauna de femele,pot sa apara conflicte. Mai ales dupa o perioada in care nu prea au
mancat. Cum masculii sunt,incontestabil,mai puternici decat
femelele,pot sa le
fure intreaga prada,iar puii,adesea,nu sunt acceptati la ospat.
|