Ion Luca Caragiale-Comicul din “O scrisoare pierduta"

Categoria: Referat Romana

Descriere:

Caragiale foloseste scheme tipice, modalitati cunoscute in literatura comica universala, cum ar fi incurcatura, confuzia, coincidenta, echivocul, revelatiile succesive, quiproquo-ul (inlocuirea cuiva prin altcineva, substituirea, acumularea progresiva, repetitia, evolutia inversa, interferenta)...

Comicul din "O scrisoare pierduta"

Comicul
-categorie estetica presupunând situatii care provoaca râsul printr-o
disproportie , prin contrastul dintre esenta si aparenta , dintre efort
si rezultatele lui , dintre viu si mecanic , dintre scopuri si mijloace.
-provoaca râsul dar sfera râsului este mai larga dacât cea a comicu-
lui.
-sanctioneaza , presupune o atitudine critica fata de obiectul asupra
caruia se exercita.
-presupune constiinta superioritatii celui care râde fata de obiectul
respectiv.

1 . Comic al situatilor

Caragiale foloseste scheme tipice , modalitati cunoscute în literatura comica universala , cum ar fi încurcatura , confuzia , coincidenta , echi-   vocul , revelatiile succesive , quiproquo - ul (= înlocuirea cuiva prin altcineva , substituirea , acumularea progresiva , repetitia ,evolutia inver-    sa , interferenta ).
exemplu: - pierderea si gasirea scrisorii.
-aparitiile neasteptate ale cetateanului turmentat.
-prezenta unor grupuri insolite:
-triunghiul conjugal:Zoe,Trahanache si Tipatescu.
-cuplul Brânzovenescu - Farfuridi.
-diversele combinatii , de adversari.
-indicatiile de la centru privind alegerea lui Dandanache.
-confuzia facuta de Dandanache între identitatea lui Traha-
nache si a lui Tipatescu .

2 . Comic de limbaj

a)provenit din incultura :
-greseli de vocabular -> deformari fonetice (famelie );
-etimologie populara -> scrofulosi , capitalisti;

         -lipsa de proprietate a termenilor->liber schimbist=elastic în conceptii;
-încalcarea regulilor gramaticale si a logicii -> exemple:
                   1.polisemia : " ne-am racit împreuna ";
2.contradictia în termen : "12 trecute fix ";
"lupte seculare ce au durat 30 de ani ";
3.asociatiile necompatibile :"industria româna este admirabila ,
sublima , putem zice , dar lipseste
cu desavârsire .";
4.truismele  (= adevaruri evidente ): "un potop care nu merge
înainte , sta pe loc ".
-constructia frazei.
b)ticuri verbale :
- " curat " (Pristanda) -> " curat murdar ";
- " ai putintica rabdare " ( Trahanache );
- " eu cu cine votez ? " , "nu ma-mpinge c-ametesc" (Cetateanul t. ).

3 . Comic de moravuri

a)rezultat din contrastul dintre pretentiile de moralitate , onorabilitate din
viata politica , sociala si de familie si esenta profund imorala a vietii so-
ciale , politice si familiale.
b)vizeaza :
-formele fara fond;
-alegerile din trecut;
-coruptia;
-conducerea despotica a prefectului;
-imoralitatea.

4 . Comic de caracter

         -demagogul --> Catavencu;
-ramolitul --> Dandanache;
-slugarnicul --> Pristanda;
-prostul fudul --> Farfuridi.

5 . Comicul de nume

a)Zaharia Trahanache --> sugereaza capacitatea de a se modela usor , îl
modeleaza interesul , ordinele superiorilor de la
centru;
b)Catavencu --> sugereaza demagogia (" cata ");
c)Farfuridi - Brânzovenescu --> cuplu comic , nume cu rezonante culinare;
d)Agamita Dandanache --> urmasul prin nume al teribilului razboinic din
" Iliada " lui Homer , Agamemnon , cuceritor
al Troei.
-->produce o adevarata " dandana "prin aplicarea
rece si cu metoda a machiaverticului.
e)Pristanda -->numele personajului este luat dintr-un joc moldovenesc în
care se bate pasul într-o parte si în alta fara sa se porneasca
niciunde.
-->numele se potriveste perfect cu siretenia primitiva a acestuia.

Concluzie:

Caragiale este un scriitor obiectiv , dar nu este un scriitor indiferent - pare îngaduitor fata de personajele sale , dar nu arata trasaturile care-i fac pe oa- meni ridicoli , tratându-i cu ironie , punându-i în situatii absurde , grotesti , demontând mecanismele sufletesti si si reducându-i uneori la conditia sim- plificata a marionetei.
Caragiale --> geniu comic profund original.
-->umorul lui Caragiale , "ca si lirismul eminescian , constând în
caragialism ,adica într-o maniera proprie de a vorbi."
(George Calinescu ).