In prima jumatate a
secolului al XVII-lea toate eforturile sunt indreptate in directia cautarii in
traducerea cartilor bisericesti si laice a unei norme supradialectale care sa
faca talmacirile accesibile romanilor din toate provinciile.Reprezentantii
culturali de seama sunt in Moldova Mitropolitul Varlaam, in Tara
Romaneasca,Udriste Masturel si in Transilvania, Simion Stefan.
Nu se stie cand
s-a nascut Varlaam.Era fiu de razesi din Balotestii Putnei.Intrase in cinul
calugaresc la manastirea Secu,refacuta in 1602 de Nistor Ureche, tatal
cronicarului, si Mitrofana .Prin 1610 se afla egumen al mamastirii,caci
iscaleste un act de buna cunvietuire cu calugarii vecini de la Neamtu.Invatase
greceste si slavoneste si in 1618 avea gata traducerea unui indreptar de
monarchism din secolul al VII-lea,Leastvita lui Ion Scararul, Sinaitul.Ajuns
duhovnic al domnitorului Miron Barnovski, acesta il trimite in 1628 intr-o
solie impreuna cu Pavel Ureche,
Eustratie logofatul si altii in Rusia.Solia a plecat din Suceava la 13
decembrie 1628,ducand cu ea manuscrisul unui Octoih slavonesc pentru Petru
Movila si moastele mucenicului Iacov din Persia,pentru mitropolitul
Moscovei,Filaret Nichitici.Intrevederea cu Petru Movila a avut loc la 3 august
1629,cand Miron Barnovski era mazilit.Petru Movila noteaza ca Varlaam i-a
povestit cum moastele sfantului Ioan cel Nou au mantuit in 1610 cetatea Sucevei de invaia
cazacilor.Credinta in moaste era foarte
mare pe atunci.Varlaam a fost primit de tar si a comandat zugravului Nazarie
niste icoane.In a doua domnie a lui
Alexandru Ilias,Varlaam a fost hirotonit mitropolit la 23 septembrie
1632,cuvantul de investitura rostindu-l un invatat dascal grec,Meletie
Sirigul.In 1637 avea gata traducerea Cazaniei si cerea tarului Mihail
Feodorovici sa-l ajute sa tipareasca aceasta carte.
Aceasta scrisoare este
deosebit de importanta,fiindca ne arata izvorul principal al Cartii de
invatatura si data cand a fost terminata traducerea.Dar ajutorul n-a venit atunci.L-a trimis in 1642,cand s-a si inceput tiparirea cartii,Petru
Movila.In acest an,prin august, Varlaam participa la lucrarile sinodului deschis la Iasi pentru a lua
atitudine fata de confesiunea de credinta a lui Chiril Lucaris, a fost patriarch
al Constantinopolului, invinuit de calvinism.Grecii voiau ca sinodul iesan sa
aprobe condamnarea lui Chiril Lucaris si
sa adopte profesiunea lui Meletie Sirigul.Moldovenii s-au aratat rezervati si
au propus sa se discute mai curand o lucrare scrisa atunci de Petru
Movila:”Marturisirea ortodoxa.”Aceasta lucrare redactata in latineste si traduse apoiin ruseste, greceste si
romaneste a devenit indreptarul
ortodoxiei Bisericii din rasarit (prima editie romaneasca e din 1691,iar ultima
din 1942).Varlaam se bucura de o mare reputatie in lumea ortodoxa si la un
moment dat a figurat pe lista celor trei candidati la scaunul vacant al
Patriarhiei din Constantinopol.In 1644 Vasile Lupu il trimitea sa trateze pacea
cu Matei Basarab in Tara Romaneasca.Gasind la Udriste Nasturel cu catechism
calvinesc,tiparit in limba romana,Varlaam a convocat la intoarcere un sobor
pentru amandoua tarile si l-a combatut,publicand in 1645 si un opuscul de
raspuns.Prabusirea lui Vasile Lupu in 1653 a adus si caderea lui Varlaam.Retras
la manastirea Secu, isi imparte pamanturile intre neamuri si moare “fulgerat la
maini”(paralizat) in 1657.Opera de capetenie e lui Varlaam,:”Carte romaneasca de invatatura dumenecele
preste an si la praznice imparatesti si la svanti mari”,a fost talmacita,”din
limba slavoneasca” si tiparita”cu dzisa si cu toata cheltuiala”lui Vasile Lupu
“in tiparul domnesc, in mamastirea a Trei Svetiteli,in Iasi”intre 1642-1643.
Varlaam isi dadea seama
ca poporul nu intelegea cartea altei
limbi,a limbii slavone si ca, scolile de slavonie imputinandu-se,era nevoie de
carti romanesti pentru noii dascali si
elevi.Motivarea traducerii seamana cu
aceea din epilogul de la Talcul evangheliilor din 1564,prima cazanie
romaneasca,si cu cea din “preadislovia”Evangheliei cu invatatura din 1581.In
scrisoarea din 1637 Varlaam indica drept model al Cazaniei sale Omiliie lui
Calist,scrise in prima jumatate a secolului al XV-lea.Traducerea din 1581 era
reeditata in 1641 la Alba Iulia de mitropolitul roman recomandat de Vasile Lupu
lui Rakoczi Iorest.Varlaam traduce cu aproape sase decenii mai tarziu decat
Coresi si colaboratorii lui si limba sa este evoluata fata de aceea a
diaconului muntean si a preotilor ardeleni.Calitatea traducerii lui Varlaam va
putea fi stabilita mai precis cand se va descoperi versiunea slavona a
Omiliilor lui Calist,neindentificata pana in present.A doua parte a Cazaniei
contine un numar de legend hagiografice,printre care si aceea a mucenicului
Ioan cel Nou,de Grigore Tamblac.Pentru viata celorlalti sfinti (Simeon
stalpnicul,Sfantului Nicolae facatorul de “ciudese”,Teodor Tiron,sfantul Gheorghe),Varlaam a utilizat de buna
seama alte izvoare,probabil Sinaxarele lui Maximous Margunios,aparute in
greceste,la Venetia ,in 1607.O viata a sfintei Paraschiva,ale carei moaste se
aflau la Iasi,compusese,dupa Eftimie,patriarhul Tarnovei,mitropolitul Matei al
Mirelor.Din legenda sfantului Gheorghe lipseste episodul cu uciderea
balaurului.Fapta eroica a sfantului Gheorghe o fac la Varlaam alti doi
mucenici:Dimitrie calca in picioare o scorpie tocmai cand aceasta ridicase
capul sa-l muste si Teodor Tiron strapunge cu sulita un balaur antropofag.Acest
act supranatural comis de mai multi sfinti a fost atribuit in cele din urma
exclusiv sfantului Gheorghe,lui Iovan Iorgovan din balada populara si lui
Fat-Frumos din basm.
“Cartea romaneasca
de invatatura dumenecele preste an si la praznice imparatesti si la savnti
mari” a fost foarte raspandita ,timp de mai bine de un secol de la tiparirea
ei.Cazania aparuta in Tara Romaneasca la manastirea Dealul (1644),pe timpul lui
Varlaam Arapul,reproduce aproape in intregime partea a doua a Cazaniei de la
Iasi,iar Chiriacodomionul de la Balgrad,din 1699,nu este decat o reeditare a
Cartii romanesti de invatatura.La Bucuresti,Cazania lui Varlaam s-a reeditat in
1732,1765,1768,fiind multa vreme manualul de omiletica al clerului
roman.Traducerea recent descoperita,Paraclisul nascatoarei de Dumnezeu,aparuta
la Iasi,in 1645,sunt de asemenea 48 de versuri despre pedepsirea
necredinciosilor.Cartea care se cheama raspunsul impotriva catihismului
calvinesc facuta de parintele Varlaam mitropolitul Sucevei si arhiepiscopul
tarai Moldovei,tiparita la Iasi,in 1645 este o scriere originala,
polemica.Autorul raspunde opului gasit
la Udriste Nasturel in 1644,avand urmatorul lung titlu:Cartea ce se
cheama:”Catehismus care cu voia si cu porunca domnului crestinesc Racoti
Gheorghi,craiul Ardialului,domnul Tariei Unguresti si sacuilor span,care s-au
intors di in limba dieceasca si sloveneasca
pe limba romaneasca,cu svatul si cu indemnatura si cu cheltuiala domniei lui
Ciulai Gheorghi,pastoral sufletesc al curtei mariei sale.Cu scrisoare s-au dus
ustenit popa ghiorghi de Sec.Si s-au izvodit in cetate in Belgrad;si s-au
tiparit in sat in Prisac.Mesterul tiparului au fost popa Dobrea din Tara
Munteneasca.Si s-au inceput in luna lui iulie,5 zile,si s-au obarsit in luna
iulie,25 de zile.Va leat ot sazda mira 7150,ot rojdestvo Hristovo 1640.”Varlaam
combate punct cu punct dogmele bisericii calvine.Reforma calvina sustine ca
omul nu este capabil sa se salveze decat prin gravitatia divina.Cartea lui
Varlaam a avut ecou printer calvini,publicata sub titlul:”Scutul
catechismului,cu raspunsu den scriptura santa,impotriva raspunsului a doua tari
fara scriptura svanta,la Balgrad in 1656.
Ultima carte,la traducerea careia
Varlaam numai a colaborat,scriind prefata,este Seapte taine a besearicii de
arhiepiscopul Gavril Severul de la Filadelfia (mort in 1616),un volum in quarto
de peste 339 de pagini,tiparit la Iasi in 1645.Aici sunt condamnate
superstitiile si vrajile si se dau norme pentru indreptarea “sufletelor noastre
cele pacatoase”.Varlaam concepea o paritate a claselor macar in planul
credintei religioase,aceste lucruri fiind supuse de el in predoslovia la Seapte
taine a besearecii."
|