Moara cu noroc
Categoria: Referat
Romana
Descriere:
Povestitor , dramaturg , memorialist , publicist , nuvelist si romancier , reprezentantal epocii marilor clasici,Slavici a ramas pana azi creatorul romanului si nuvelei realist-psihologice ,in proza romaneasca ,fiind autorul unor capodopere ale genului, cum sunt : Comoara, Padureanca, Budulea Taichii, Moara cu noroc. Cine nu cunoste mai cu sam aceasta din urma nuvele nu cunoste pe Slavici si nu cunoaste una din cele mai puternice creatii ale literarturii romane in acest gen... |
|
|
1
Moara cu noroc
de Ioan Slavici
Povestitor , dramaturg , memorialist , publicist ,
nuvelist si romancier , reprezentantal epocii marilor clasici,Slavici a
ramas pana azi creatorul romanului si nuvelei realist-psihologice
,in proza romaneasca ,fiind autorul unor capodopere ale genului, cum
sunt : Comoara, Padureanca, Budulea Taichii, Moara cu noroc. Cine nu
cunoste mai cu sam aceasta din urma nuvele nu cunoste pe Slavici si nu
cunoaste una din cele mai puternice creatii ale literarturii romane in
acest gen.Lumea operei lui Ioan Slavici creste direct dintr-o realitate
reprezentativa pentru marginea vestica a Ardealului , intr-un sfarsit
de secal al XIX-lea. Nuvela „Moara cu noroc” a fost
publicata in volumul „Novele din popor” -1881 –Salvici a fost
apreciat de Eminescu pentru adancimea sufleteasca a lumii evocate ,in
operele sale.
Nuvela se desfasoara pe parcursul a 17 capitole ,
astfel ca indicii dimensiunii ne-ar putea permite sa consideram nuvela
un microroman, insa acestia nu reprezinta un criteriu relevant pentru
clasificarea operelor in diferite categorii , astfel nu putem incadra
„Moara cu noroc” in specia romanului. Chiar G. Calinescu
pune in lumina aceasta obsrevatie afrimand ca este o „opera solida cu
subiect de roman”.
Actiunea nuvelei este plasata in mediul ardelenesc
in a doua jumatate a sec al XIX-lea. Atentia se concentreaza asupra lui
Ghita , a carui evolutie este urmarita pe fundalul unei lumi stapanita
de violenta, de crima si de coruptie. De altfel asta si este
definiţia nuvela (<it nouvella ; nove – noutate ,
nuvala>)sa fie o specie a genului epic in proza , mai rar in
versuri, de īntindere medie , mai mare decāt schiţa mai mica decāt
romanul , cu un singur fir epic , generat de o intriga puternica
si un conflict concentrat ,in care este implicat un număr
restrāns de personaje . Sensul conotativ al titlului ne duce cu gāndul
la un topos malefic , tanatic (uciderea semintelor – Ivan Evserv ), un
toposcreat de diavol, iar determinantul atibutiv „cu noroc”
induce,lectorului sugestia bunastarii si a castigului, a fericirii
(aparent).
Nuvela realist-psihologica se deschide prin
cuvintele batranei:”Omnul atrebuie s fie multumit cu saracia sa , caci
, daca e vorba , nu bogatia, ci linistea colibei tale te face fericit”,
astfel personajul isi asuma functia unui alter-ego al naratorului.
Monologul este perceptul moral sub care personajele se zbat ca sub un
blestem , ca urmare a conditiilor vietii. Batrana soacrca prin
cuvintele din epilog inobileaza personajele situdant destinul lor sub
semnul mecanismului tragic , pentru ca vina acumulata de Ghita si Ana
este un hybris.
La inceputul nuvelei Ghita apare ca un om harnic si
cumsecade, care trudeste din greu pentru intretinerea familiei ,
nemultumit de conditia sa el doreste sa-si schimbe viata , sa traiasca
altfel. Patima banilor ii permite autorului sa dezvaluie consecintele
nefaste pe care setea de putere le are asupra omului.
1
Locul hanului este plast la margine de tarinii ,fiind pitoresc:
de
acolo se vad satele asezate frumos de-a lungul vaii , chiar la mijlocul
drumului intre locul bun si cel rau , undeva intr-o vale . Punctul este
un loc de intalnire pentru drumetul singuratic , iar moare, devenita un
suprapersonaj, semnifica miscarea neintrerupte , continua , aducand
noroc si pace.Moara constituie , totodata , si un punct in care se
schimba balanta destinului unui personaj. In cazul lui Ghita , moartea
lui si a Anei este prevestita de cele 2 cruci de piatra , in timp ce
copii si batrana vor trai , fiind reprezentati de cele 3 cruci „din
lemn de stejar , impodobite cu tircalamul si vopsite , cu icoane
sfinte.”
Dupa o scurta perioada de prospetime si de multumire
, Ghita
descopera ca adevaratul spatan al locurilor este Lica Samadaul. Chiar
de la prima intalnire cu Lica isi da seama de adevaratele intentii ale
acestuia si refuza orice colaborare:”Eu nu stau aici ca sa tin seama
despre cei ce vin si trec si asa nici nu-i prea stiu.” Lica Samadau ,
hotul de porci din pusta Banatului , cu energie diabolica a facatorului
de rele „hipnotizeaza” pe hangiul Ghita , un suflet obisnuit , care se
va prabusi pana la urma ca o pasare sub privirea sarpelui. Sub robia
banului , Ghita dezerteaza de la principiile morale, primeste bani
nemunciti sisi vinde , pur si simplu, nevasta Samadaului. La un moment
dat , cuprins de gelozie , isi denunta complicele si isi ucide nevasta.
Dar Lica mai are timpul necesar pentru a-l ucide pe Ghita si a se
sinucide , in clipa in care era sa fie prins. Deznodamantul nuvelei ,
cu atatia morti tumultuoase , nu are nimic melodramic , el
incolteste
in sufletul cititorului ca o fireasca ispasire tragica a oamenilor care
s-au dezumanizat sub puterea fascinanta a banului , care au dezertat de
la elementele principii de conduita etica. In final putem adauga ca
ultima replica care apartine batranei ,care isi recupereaza in
locul
purificat prin foc , fortele premonitorii, este evidentiata
tehnica
realista a simetriei si a circulatiei epice prin care Slavici
anticipeaza romanele scrise de L. Rebreanu , G Calinescu si Marin Preda
, punand in lumina ,totodata, asemanarea soacrei cu Cassandra , una
autohtona pentru ca prevesteste destinul tragic intr-un sistem
codificat al limbajului dar nu este crezuta.
Moara cu noroc nu-i numai o nuvela bogata ,e in
acelasi timp un mic
roman de moravuri , tot atat de interesant , prin fondul de viata
locala pe care e proiectata actiunea principala , prin tipurile de al
doilea plan sau abia intrezarite , prin pitorescul lui special –ca si
Bordeenii d-lui Sadoveanu.
Gradatia actiunii motiveaza pasiunea crescanda
pentru bani la un om
care nu poate opri deznodamantul decat provocandu-l el insusi asa cum
nu-l dorea , demonstrandu-se astfel un adevar istoric recunoscut:patima
banului devine o forta independenta de vointa celui stapanit de ea ,
intr-o societate distrugatoare a oricarei masuri etice , atunci cand
omul i se opune in conflictulintre a voi si a trebui.
Tonul sfatos si stilul concis , labidar , bolovanos
al scriitorului
ardelean pare potrivit anume ca sa contribuie la impresia aceea de
tragic, de trecut, de viata adevarata si intensa.
Termenul de realism provine din fr. realisme ,
desemnand o metoda
de creatie ce reflecta , ca o reactie la romantism , lumea in varianta
sa obiectiva , neidealizata , cu preocuparea de a respecta
veridicitatea , cauzalitatea , tipicitatea si caracterul concret al
mediului , al fizionomiilor , al reactiilor psihice si al detaliilor.
Nimeni, pana la acest scriitor , n-a cercetat cu
atata patrundere
si perspectiva aspectul social , condiitiile vietii materiale ale lumii
satesti , nimeni n-a infatisat in aceeasi masura stransa corelatie
intre fenomenologia vietii sufletesti si modul de trai , pozitia
economica , existenta sociala , intr-un cuvant.
|
Referat oferit de www.ReferateOk.ro |
|