Schita - I.L.Caragiale
Categoria: Referat
Romana
Descriere:
I.L.Caragiale ( 1852 – 1912 ) a ramas pana azi , cel mai mare dramaturg din literature noastra , lumea infatisata in comedii – O noapte furtunoasa , Oscrisoare pierduta , Conu Leonida fata cu reactiunea si D- ale carnavalului–Fiind ,, o lume pe dos ,, , anticipandu-I astfel pe Alfred Jarry sau pe Samuel Beckett , cel care impunea ,, o lume absurda ... |
|
|
1
SCHITA
D-l Goe … , I.L.Caragiale
A. INTRODUCERE
I.L.Caragiale ( 1852 – 1912 ) a ramas pana azi , cel mai mare dramaturg
din literature noastra , lumea infatisata in comedii – O noapte
furtunoasa , Oscrisoare pierduta , Conu Leonida fata cu reactiunea si
D- ale carnavalului –
Fiind ,, o lume pe dos ,, , anticipandu-I astfel pe Alfred Jarry sau pe
Samuel Beckett , cel care impunea ,, o lume absurda ,, .
Pentru intelegerea poeticii sale , importante sunt
consideratiile facute chiar de scriitor intr-o scrisoare din noiembrie
1907 , adresata lui Mihsil Dragomirescu : ,, Cum am zice , in limbaj de
cizmarie , cusatura pingelii nu se vede usor , daca nu e facuta cu ata
alba . De , dragii mei , eu sunt carpaci batran ; eu cos de dragul
pingelii , nu al cusaturii . . Dac va place , imi pare foarte
bine , fiindca tin la cinstea mestereasca ; daca nu … mergeti si voi la
alti mesteri mai buni … ,,
In creatia sa , reprezentare a intregului ,
chiar daca este ,, peticit ,, , descoperim viziunea caranvalesca asupra
lumii , surprinsa deopotriva in latura ei comica ( in comedii si in
schite ) , precum si in cea tragica ( in drama Napasta ori in unele
nuvele – Pacat , O facile de Paste , In vreme de razboi ) .
Prin schite ( Momente , 1901 ) se
largeste considerabil orizontul uman si social caracteristic operei
comice caragiliene . Cele mai multe sunt scrise intre 1878 – 1909 , dar
mai ales in jurul anului 1900 , atunci cand a avut un contract cu
ziarul Universul si apoi au fost adunate in volumul mentionat – Momente
si schite ( 1901 ) .
Momentele care sunt concepute ca niste
schite dialogate , sunt mici pise de teatru in care se misca o lume
situata , in genre , pe o treapta sociala mediocra , avand aceeasi
esenta ca si umanitatea dinteatru – mica burghezie alcatuita in cea mai
mare parte din functionary publici . In general , I.L.Caragiale evoca
viata Bucurestilor , desi prin cateva schite iese din marginea
capitalei – ex. Arendasul roman . Indiferent de spatial si umanitatea
evocate , scopul este acelasi - de a prezenta ,, mofturile ,, si
pe ,, moftangii ,, la toate niveluirle vietii sociale si la toate
varstele ( ,, moftul = lipsa oricarei credinte , a oricarui ideal ,
persiflarea valorilor adevarate ,, ) . Aici creeaza o civilizatie
aparte , amalagam de nou si vechi , de oriental si occidental , peste
care si-a pus amprenta un balcanism parsiv si tipator .
Eroii celor mai multe schite sunt
indivizi cu numele terminate in ,, escu ,, , pe care G.Ibraileanu ii
numeste ,, oameni fara stramosi ,, . Totusi , in centrul acestui
univers poate fi asezat Mitica si ,, miticismul ,, ( = un fel de
conceptie in care se varsa un fel de filozofie , specific citadin –
munteneasca ; este o categorie moarala a micului burghez din capitala
,, ) . Mitica este desteptul national prin excelenta , spiritul
superficial care se pricepe in orice domeniu : finanate , arta ,
politica , emitand opinii , toate foarte ,, categorice ,, , chiar si
atunci cand sunt numai sugubete . Este sensibil , foarte familiar cu
toata lumea si demn atunci cand il atingi in amorul propriu .
Schita , al carui creator poate fi
socotit , este o specie- aparuta in sec al – xix-lea - a genului
epic in proza , de mica intindere , in care se povesteste o intamplare
scurta si simpla – sau un moment al unei intamplari – cu un numar mic
de personaje . Schita prezinta cateva parti componente principale : 1.)
cadrul natural in care se va desfasura actiunea ( intamplarea sau
momentul ) ; 2.) actiunea desfasurata intr-un ritm viu , cu putine
amanunte , dialoguri scurte , cu multe elemente de oaralitate
,intrejectii , fraze , citate populare ; 3.) deznodamantul aproape
neasteptat , ce lasa lectorului posibilitatea unei perspective . In
general , schitele au ca sursa de inspiratie fapte reale , infatisand
persoane desprinse din realitatea prezenta . Evenimentele sunt veridice
, personajle tipice , actiunea este lineara iar stilul este concis .
In literatura universala , scita a
fost cultivata cu success de C. Dickens - ,, Schitele lui Boz ,, - Mark
Twain - ,, Schite ,, - sau A.P.Cehov - ,, Cameleonul ,, .
In spatial literar romanesc
, schita a fost stralucit ilustrata de IL.Caragiale , care I-a creat si
o varianta - ,, momentul ,, - accentuand apropierea schitei de sceneta
din genul dramatic .
D- l Goe …
1.) Titlul
Titlul schitei este chiar numele
protagonistului , in jurul caruia se tese actiunea . Ironia
scriitorului fata de acst personaj este evidenta inca din titlu.
I.L.Caragiale il numeste ,, domnul ,, , apelativ ce ilustreaza
atitudinea acesrtuia fata de acesta . In acest fel se subliniaza si
contrastul – recurrent in scrisul sau – dintre esenta si aparenta ,
dintre ceea ce vrea sa para personajul - ,, un domn ,, - , un tanar
educat si ceea ce este el in realitate – un copil obraznic , lipsit de
educatie .
Cele trei puncte de suspensie din
titlu atrag si ele atentia asupra caracterului personajului si sunt o
invitatie la a reflecta asupra faptelor prezentate .
2.) Continutul . Momentele subiectului .
In naratiunea ,, D- L Goe …,, , I.L.Caragiale povesteste o
singura intamplare : calatoria lui Goe – insotit de mam-mare , mamitica
si tanti Mita- cu trenul , la Bucursti .
Schita se deschide ex- abrupto , cu o fraza in care
se contureaza intriga : ,, Ca sa nu mai ramana repetent si anul acesta
, mam-mare , mamitica si tanti Mita au promis tanarului Goe sa-l duca
la Bucuresti de 10 mai . ,,
Tot aici se face si trecerea la expozitiune ,
continuata in paragraful urmator . Prin urmare , in acea dimineata de
ami , cei 4 calatori astteptau ,, cu multa nerabdare ,, , pe
peronul garii dintr-un oras neprecizat , trenul care avea sa-I
duca la Bucuresti . Dintre toti cel mai cuprins de neastampar este Goe
, pe care doamnele l-au imbracat festiv ,, intr-un frumos costum de
marinar ,, , asortat cu o palarie de paie cu inscriptia ,, Le
Formidable ,, si sub panglica careia se afla biletul de calatorie ,
infipt cochet de tanti Mita fiindca ,, asa tin barbatii biletul ,, .
Timpul se consuma intr-o discutie ,,
filologica ,, , in jurul cuvantului ,, marinar ,, , prilej
pentru autor de a creiona mahalaua intelectuala careia ii apartin
personajele .
Desfasurarea actiunii consemneaza o
serie de anecdota varia a caror tensiune creste pana la
punctul culminant , pentru ca , in final , sa se instaureze calmul .
Prima dintre acestea se consuma imediart
dupa urcarea in tren : din pricina aglomeratiei , cu greu se gasesc
locuri pentru doamne , prin bunavointa unor tineri politicosi . Goe
refuza sa intre in compartiment , preferand sa ramana ,, in coridorul
vagonului cu barbate,, .
Avertizat prietenenste de un tanar bine
intentionat sa nu mai scoata capul pe fereastra , copilul ii raspunde
obraznic , refuzand sa ia inseama sfatul primit . Jignit de modul in
care I se adresase - ,, mititelule ,, - , Goe il apostrofeaza : ,, Ce
treaba ai tu , uratule ? ,, si apoi se agata cu mainile de vergeaua de
alama si scoate iar capul afara . Gestul sau va fi imediat sanctionat ,
caci vantul ii zboara palaria , in panglica careia se afla si biletul .
Tocmai cand ,, mititelu ,, scotea urletele de rigoare , soseste
conductorul trenului care-I cere bietul . Stradania celor trei ,, mame
,, de a-I explica intamplarea este zadarnica , ele trebuind sa achite
un nou billet si amenda .
1
Pe masura ce trenul se apropie de Bucuresti , Goe mai trece prin niste
,, peripetii ,, : ,, se reazima in nas ,, de clanta usii
compartimentului si ceva mai tarziu , iesit pe corridor sa manance ,,
ciucalata ,, si nesupravegheat , ramane blocat in ,, compartimentul
unde intra doar o singura persoana ,, . Eliberat de controlor , baiatul
nu este certat ca plecase fra sa ceara voie , ci dimpotriva este
sarutat dulce de cele 3 cucoane , scapate de sperietura , ca si cand
l-ar fi revazut dupa o indelungata absenta .
De teama sa ni I se intample
ceva ,, puisorului ,, , mam-mare
se asaza pe culoar , pe un geamantan strain , sa-l pazeasca pe Goe .
Atras in mod irezistibil de ,, masina cu maner ,, din coltul
culoarului , Goe trage semnalul de alarma , provocand oprirea brutala a
trenului . Acest miment constituie si punctul culminant al schitei .
Fireste , controlorii n-au reusit sa-l identifice pe faptas , ei
constatand doar ca maneta fusese trasa din acelasi vagon in care ,,
marinerul ,, isi pierduse palaria . In scurt timp , mam-mare ,, dormea
,, in compartiment cu ,, puisorul ,, in vrate , de teama sa nu mai
plateasca o noua amenda .
Finalmente , familia soseste cu o
mica intarziere la Bucursti ,
episod ce reprezinta deznodamantul schitei . Toate neplacerile
calatoriei si spaimele cucoanelor sunt uitate , iar Goe si familia
pornesc cu trasura la ,, bulivar ,, , avand drept tinta finala hotelul
,, Bulevard ,, .
3. ) Caracterizarea personajelor
Caracterizarea lui Goe - ,, un Ionel surprins la o alta varsta ,, -
este realizata prin mai multe mijloace .
a.) Caracterizarea directa facuta de autor ,
caracterizare ce incepe
prin indicarea originii : ,, Goe traieste impreuna cu familia sa
, in
urbea X … ,, , un oras al carui nume autorul nu-l indica ; acesta
poate reprezenta orice oras , asa cum Goe ii reprezinta pe toti copiii
bogati si rasfatati . El este asadar un personaj tipic .
Din primele informatii ale autorului reiese ca Goe este un copil de
scoala , apartinand unei familii instarite , care se pretinde a
fi din
inalta societate . Protagonistul se dovedeste a fi certat cu invatatura
– fusese repetent si era pe cale sa ramana si in anul acela – dar si cu
bunele maniere . Lipsa lui de educatie , de politete apare in contrast
cu admiratia de atatea ori declarata a doamnelor . Desigur ,
scriitorul nu scapa niciodata prilejul de a ridiculiza
supunerea si
respectful exagerat al doamnelor fata de ,, puisor ,, , caruia I
se
adreseaza adesea cu ,, dumneata ,, .
Neascultator si neastamparat , Goe nu recunoaste nici o autoritate in
familie si face numai ce vrea .
Caracterizarii directe facute de autor I se adauga aceea
facuta de celellalte personaje . I.L.Caragiale foloseste o tehnica
moderna , cultivata mai tarziu de Camil Petrescu , tehnica oglinzilor
paralele . In ochii familiei , Goe este un ,, tanar ,, ,,
procopsit ,,
( = destept , toba de carte ) , invatat , frumos si cu educatie
aleasa
. Mam-mare ii spune mereu ,, puisorule ,, , pentru ea Goe fiind ,,
nepotelul ,, ; daca primul apelativ indica rasfatul , termenul
diminutivat ,, nepotelul ,, ar putea sugera o inceata dezvoltare a
mintii lui Goe , ramasa in stadiul infantile. Aproape de opinia bunicii
se afla si tanarul aflat pe culoarul trenului si care I se adreseaza
lui Goe folosind apelativul ,, mititelule ,, . La polul opus se afla
tanti Mita care-l invata pe Goe sa-si puna biletul sub panglica
palariei , pe motivul ca ,, asa tin barbatii biletul ,, .
b.) Caracterizarea indirecta se realizeaza prin
prezentarea modului
de ma se exprima al protagonistului precum si prin comportamentul sau .
Felul sau de a vorbi il caracterizeaza pe Goe ca pe un copil arrogant ,
lipsit de cea mai elementara forma de respect : pe doamne le numeste ,,
proaste ,, iar pe tanarul care iesise pe uloar , cedand locul doamnelor
il ,, taxeaza ,, folosind calificativul ,, uratule ,, . Incultura
personajului este evidentiata si de discutia filologica asupra
cuvantului ,, marinar ,, .
Comportamentul lui GOE - pe care autorul il surprinde doar
intr-un
fragment de timp – este cel al unui copil prost crescut , care ,,
zbiara ,, , bate din picioare sau ,, se stramba la uratul ,, .
Caracterizat atat direct cat si indirect , Goe se afirma
ca tip al copilului rasfatat si obraznic , lenes si lipsit de educatie
.
4. ) Rema ( realizarea artistica I
modurile de expunere )
In aceasta schita , naratiunea ( principalul mod de
expunere ) se impleteste cu dialogul si cu scurte pasaje
descriptive .
Ele prezinta succesiunea evenimentelor in spatiu si timp si sot in
evidenta , direct sau indirect , trasaturile personajelor .
Un rol important are dialogul , care la fel ca in teatru
, are o duble functie : de a caracteriza personajele dar si de a scoate
in evidenta dinamismul si autenticitatea schitei . In genere , faptele
sunt relatate la persona a – III –a . Uneori insa , naratorul –
omniscient devine unul dintre personajele operei ( vorbim acum de un
narator –erou ) si , renuntand pentru moment la relatarea la persona a
–III-a isi pune si isi adreseaza intrebari sau isi exprima nedumerirea
: ,, Cine poate ghici in ce vagon era rupta ata plumbuita … ? … Cine a
tras maneta ? ,,
Cu o compozitie echilibrata si o structura de factura
clasica – in care pot fi identificate toate momentele subiectului - ,
utilizand deci , toate resursele expressive ale limbajului , schita
recurge la putine mijloace stilistice : 1.) epitetele , ce ua un rol
decisive in caracteerizarea personajelor ; 2.) repetitiile suggestive
ale unor cuvinte ce redau atitudini ssau gesturi tipice : ,, puisor ,,
, ,, sa pupe ,, , ,, saruta dulce ,, ; 3.) enumeratiile ce devin
suggestive in caracterizarea personajelor ; 4.) antiteza , procedeu
rimantic , ce reliefeaza contrastul dintre esnta si aparenta .
Deosebit de importanta este oralitatea textului conturata
prin expresii ale limbii vorbite , cu caracter popular - ,, iacata
,,
, ,, te doare la inima ,, - in contrast comic cu frantuzismele - ,,
impacient ,, , ,, putin ne importa ,, , ,, parol ,, . Acestora li se
adauga multimea intrebarilor si exclamatiilor .
|
Referat oferit de www.ReferateOk.ro |
|