Modurile verbelor
Categoria: Referat
Romana
Descriere:
INDICATIVUL arată o acţiune,sigură, reală.
PREZENTUL indică desfăşurarea acÅ£iunii în momentul vorbirii. |
|
|
1
MODURILE PERSONALE
INDICATIVUL arată o
acţiune,sigură, reală.
PREZENTUL indică desfăşurarea acţiunii în momentul
vorbirii. Sufixele şi desinenţele de prezent sunt:
Conjugarea I
Conjugarea a II-a
eu învăţ
lucrez aflu
eu par
tu înveţi
lucrezi afli
tu pari
el/ea învaţă
lucrează află
el/ea pare
noi învăţăm
lucrăm aflăm
noi părem
voi învăţaţi
lucraţi aflaţi
voi păreţi
ei/ele învaţă
lucrează află
ei/ele par
Conjugarea a III-a
Conjugarea IV-a
eu merg
eu dorm
iubesc
hotărăsc
tu mergi
tu dormi
iubeşti
hotărăşti
el/ea merge
el/ea doarme
iubeşte
hotărăşte
noi mergem
noi dormim
iubim
hotărâm
voi mergeţi
voi dormiţi
iubiţi
hotărâţi
ei/ele merg
ei/ele dorm
iubesc
hotărăsc
TRECUTUL indică desfăşurarea acţiunii înainte de
momentul vorbirii
IMPERFECTUL exprimă o acţiune trecută, care se
desfăşoară în acelaşi timp cu o altă acţiune trecută,
arătând durata sau repetarea. Sufixele şi
desinenţele de imperfect sunt:
Conjugarea I
Conjugarea a II-a
Conjugarea a III-a
Conjugarea a IV-a
eu învăţam
eu păream
eu mergeam
eu dormeam
tu învăţai
tu păreai
tu mergeai
tu dormeai
el/ea învăţa
părea
el/ea mergea
el/ea dormea
noi învăţam
păream
noi mergeam
noi dormeam
voi învăţaţi
păreaţi
voi mergeaţi
voi dormeaţi
ei/ele învăţau
păreau
ei/ele mergeau ei/ele dormeau
PERFECTUL COMPUS exprimă o acţiune trecută,
terminată în momentul vorbirii. Este alcătuit din
forme specifice ale verbului auxiliar a
avea+participiul verbului de conjugat
eu am
tu ai învăţat
el/ea a părut
noi am mers
voi aţi dormit
ei/ele au
PERFECTUL SIMPLU exprimă în limba literară o acţiune
petrecută şi încheiată în trecut. În limba
literară, este timpul povestirii la persoana a
III-a. În limba vorbită, este folosit doar în anumite regiuni
ale ţării (în Oltenia mai ales) şi exprimăo acţiune
terminată de curând. Sufixeleşi desinenţele de perfect
simplu sunt:
Conjugarea I
Conjugarea a II-a
Conjugarea a III-a
Conjugarea a IV-a
eu învăţai
eu părui
eu mesei
eu dormii
tu învăţaşi
tu păruşi
tu merseşi
tu dormişi
el/ea învăţă
el/ea păru
el/ea merse
el/ea dormi
noi învăţarăm
noi părurăm
noi merserăm noi dormirăm
voi învăţarăţi
voi părurăţi
voi merserăţi voi dormirăţi
ei/ele învăţară
ei/ele părură
ei/ele merseră ei/ele dormiră
MAI MULT CA PERFECTUL exprimă o acţiune trecută şi
terminată înaintea altei acţiuni trecute.
Sufixul şi desinenţele de mai mult ca perfect
urmează după sufixul deperfect simplu şi sunt:
Conjugarea I
Conjugarea a II-a
Conjugarea a III-a
Conjugarea a IV-a
eu învăţasem
eu părusem
eu mersesem
eu dormisem
tu învăţaseşi
tu păruseşi
tu merseseşi
tu dormiseşi
el/ea învăţase
el/ea păruse
el/ea mersese
el/ea dormise
noi învăţaserăm
noi păruserăm noi
merseserăm noi dormiserăm
voi învăţaserăţi
voi păruserăţi voi
merseserăţi voi dormiserăţi
ei/ele învăţaseră
ei/ele păruseră ei/ele
merseseră ei/ele dormiseră
VIITORUL indică o acţiune ce se va desfăşura după momentul vorbirii.
Viitorul are forme literare de limbă scrisă şi de limbă vorbită.
VIITORUL SIMPLU (viitorul pentru limba scrisă) este
alcătuit din forme specifice ale verbului a vrea+
infinitivul verbului de conjugat.
eu voi
tu vei învăţa
el/ea va părea
noi vom merge
voi veţi dormi
ei/ele vor
Viitorul pentru limba vorbită
• o invariabil+conjunctivul verbului de conjugat: o
să învăţ
• verbul a avea la indicativ prezent+conjunctivul
verbului de conjugat : am să învăţ
• forme ale verbului a vrea rezultate din căderea
consoanei v+infinitivul verbului de conjugat :
oi învăţa.
1
VIITORUL ANTERIOR arată o acţiune viitoare terminată înaintea altei
acţiuni viitoare. Este un timp
verbal învechit, care a fost înlocuit în limba
vorbită prin viitorul propriu-zis. Este alcătuit din: verbul
auxiliar a fila viitor+participiul verbului de
conjugat: voi fi învăţat.
CONJUNCTIVUL are timpurile:
PREZENT, care indică o acţiune desfăşurată în
prezent sau în viitor. Se formează cu ajutorul conjuncţiei
să+forme ale indicativului prezent (cu excepţia
persoanei a III-a): să învăţ.
PERFECT, care indică o acţiune desfăşurată în
trecut. Este alcătuit din conjuncţia să+verbul auxiliar a fi
+participiul verbului de conjugat: să fi învăţat
CONDIŢIONAL-OPTATIVUL are
timpurile:
PREZENT, care indică o acţiune desfăşurată în
momentul vorbirii sau în viitor. Este alcătuit din verbul
auxiliar a avea+infinitivul verbului de conjugat.
eu aş
tu ai învăţa
el/ea ar părea
noi am merge
voi aţi dormi
ei/ele ar
PERFECT, care indică o acţiune desfăşurată în
trecut. Este alcătuit din verbul auxiliar a fi la condiţional
-optativ, prezent+participiul verbului de conjugat:
aş fi învăţat.
IMPERATIVUL are:
ASPECT POZITIV
Conjugarea I
Conjugarea a II-a Conjugarea
a III-a Conjugarea a IV-a
tu cântă! tu
vezi! tu
du!
tu vino!
voi cântaţi!
voi vedeţi!
voi duceţi!
voi veniţi!
ASPECT NEGATIV
Conjugarea I
Conjugarea a II-a Conjugarea
a III-a Conjugarea a IV-a
tu nu certa! tu
nu bea! tu nu
face! tu nu
dormi!
voi nu certaţi! voi nu
beţi! voi nu
faceţi! voi nu
dormiţi!
FUNCŢIILE SINTACTICE ALE MODURILOR
NEPERSONALE
INFINITIVUL exprimă numele
acţiunii, al stării.
Subiect: A ierta este uşor.
Nume predicativ: Plăcerea lui era de a citi.
Complement direct: Elevul începe a vorbi.
Complement indirect: Incapabil de a continua, s-a
aşezat.
C.c. de timp: A plecat înainte de a răsări soarele.
C.c. de mod: Musafirul a intrat fără a saluta.
Atribut verbal: Gândul de a pleca îl urmărea
pretutindeni.
GERUNZIUL exprimă acţiuni în
desfăşurare. Se formează cu sufixele –ând (văzând) şi –ind
(citind). Forma de negativ se obţine cu prefixul ne-.
Subiect: Se aude plouând.
Atribut verbal: Am văzut copii citind.
Complement indirect: S-a săturat învăţând.
Complement direct: Aud strigând.
C.c. de mod: Împinge farfuria, răsturnând-o.
C.c de timp: Ascultându-l, mă gândeam.
Ca adjectiv: Nume predicativ: Ea
este suferindă
Atribut
adjectival: Se văd coşuri fumegânde.
PARTICIPIUL exprimă acţiuni
terminate şi suferite de o fiinţă sau de un lucru.
SUPINUL denumeşte acţiunea,
starea, ca şi infinitivul. Este alcătuit din prepoziţiile de, după, la,
pentru+participiul verbului de conjugat. Forma
negativă se obţine cu ajutorul prefixului ne-, adăugat
participiului.
Subiect: E util de învăţat.
Nume predicativ: Maşina este de spălat.
Atribut verbal: Maşina se scris este la reparat.
Complement direct: Am terminat de învăţat.
Complement indirect: S-a săturat de spălat.
C.c. de loc: Vine de la arat.
C.c. de timp: A venit după semănat.
|
Referat oferit de www.ReferateOk.ro |
|