1
“Samanta nemuririi, iubite , e cuvantul
Eternul se ascunde sub coaja unei clipe,
Ca-n oul ce pastreaza un zbor inalt de-aripe,
Pan’ ce-i soseste timpul in slavi sa-si ia avantul.”
( Vasile Voiculescu –“Sonetul CLXX”)
Prima şcoală romānească
Prima scoala
romaneasca care a fost infiintata de catre romani a fost in Scheii
Brasovului.Aceasta scoala a fost construita deoarece romanii
aveau nevoie sa cunoasca sa citeasca si sa scrie pentru a se putea
descurca in lume si in principal in comertul facut cu Tarile Romane, cu
Peninsula Balcanica si chiar cu
Siria si Egiptul. Romanii au mai infintat aceasta scoala si pentru ca
ortodocsii sa-si apare si sa-si pastreze fiinta nationala.
Aceasta prima scoala a functionat mai intai
sub patronajul bisericii voievodale “Sf. Nicolae”. Primii dascali au
fost slujitorii bisericii, care incercau sa-si indeplineasca cat mai
bine sarcina pe care o aveau.
In unele documente ni se arata ca la inceput
activitatea scolii era in legatura directa cu cea a bisericii.
Primele preocupari care au fost pentru a se
descoperii cum era intr-adevar identitatea scolii din Schei au
inceput in urma cu doar cateva decenii.
Primele cercetari ale profesorului Andrei
Birseanu au fost in jurul anului 1902 in care a elaborat o monumentala
monografie prin care spune ca aceasta scoala nu era alta decat
una elementara sau cel mult de dieci in care se invata cititul ,
scrisul si unele cantari religioase.
Nicolae Sulica un alt cercetator brasovean a
scris intr-un articol ca existenta scolii din Schei se
poate urmarii inca de pe la anul 1400.
Desi s-au facut o gramada de cercetari
si probabil se mai fac inca, nu se poate sti cu precizie inceputurile
acestei scoli nici in ziua de azi nu poate spune cineva cu precizie in
ce an, deceniu sau epoca si-a inceput aceasta scoala existenta.
In anul 1556 in scoala a fost
introdus tiparul coresian de la Targoviste. In Cartea cu invatatura din
1567 Coresi scria ca : “Si dac –am cetit bine am ispitit si socotit si
am aflat ca toate talcuiesc , adevereaza si intaresc cu scriptura
sfanta si mie tare placura si am scris cu tiparul voao, fratilor,
romanilor, sa fie pre invatatura si va rog ca fratii miei , sa cetiti
si bine sa socotiti ca veti vedea voi insiva, cum ca e
margaritariu si comoara ascunsa.”(vz. p.24, Vasile Oltean –
Scoala romaneasca din Scheii Brasovului).Intre Coresi si obstea
romaneasca din Schei a existat o stransa colaborare. Pentru
localizarea tiparului in Cetatea Brasovului a fost folosit textul
coresian , cel slavon si cel al Cazaniei a II – a . Un alt argument
pentru localizarea tiparului a fost faptul ca judele brasovean
apare consemnat in prefata sau pe fila de titlu a unor carti coresiene.
Acest argument reprezinta un omagiu adus de tipograf autoritatii locale
, spunea P.P.Panaitescu. El se interesa de raspandirea acestor carti.
Prefetele coresiene erau reproduceri dupa izvoarele folosite, foaia de
titlu a Cazaniei a II-a a lui Coresi , era preluata dupa emblema
lui Grigor Chadkievici , iar Coresi o folosea ca izvor.Ea a fost
tradusa de protopopii Iane si Mihai din Schei. La “Evangheliarul
romanesc” si la “Evangheliarul slav”, prefata Cazaniei a II-a a fost
folosita ca izvor.O cercetare demonstreaza ca , Coresi a procedat doar
inlocuirea numelui domnului muntean cu autoritatea
brasoveana. Inscrierea lui Hirscher, Benker sau Pavel Tordasi in
unele predoslovii coresiene, era o recunoastere a autoritatii pe care
acestia o reprezentau. Asezarea emblemei orasului pe frontispiciul
Cazaniei a II –a este pentru a se recunoaste ca a fost tiparita
la Brasov. Inainte de Reforma si de venirea lui Coresi , in Schei se
traduceau carti in limba romana . Popa Bratu in 1495 a scris documente
in limba romana pentru Cetatea Sibiului, iar boierul Neacsu din
Cimpulung scria judelui brasovean.In 1930 intr-un
studiu Nicolae Dragan arata ca “din porunca lui Despot Voda , au fost
aduse in Moldova , de la Brasov , copii ale traduceriilor de pe Apostol
si Psaltire, care au fost transpuse apoi in grai local” ( vz. p. 26,
Vasile Oltean – Scoala romaneasca din Scheii Brasovului). Identificarea
izvoarelor reprezinta Scheii Brasovului ca sediu tipografic
coresian alaturi de lucrarile tiparite de Coresi, in aceeasi arhiva.
Acestea sunt carti scrise, copiate, sau procurate de slujitorii scolii
si bisericii.Legatura dintre manuscrisul izvor si
tiparitura coresiana si legatura dintre carturarii locali si tipograful
Coresi este reprezentata de cateva izvoare.
“Octoihul” coresian din 1547 si 1575 este
tiparit pe hartie brasoveana purtand pe frontispiciu stema
Munteniei. Insemnarile autografe si marginale de pe manuscrisul
nr.1 din arhiva muzeului dovedesc copierea acestuia in 1530 de
catre Nicola Diac.Manuscrisul este preluat de redactia sarba, iar
Coresi si colaboratorii sai il prelucreaza in redactie medio –
bulgara.
“Sobornicul “ coresian a fost existent
in Schei in doua exmplare , dar unul s-a pierdut in 1910, iar cel de-al
doilea a fost identificat in copertiile unei Evanghelii.
“Sobornicul “ venetian aflat azi
in Scheii Brasovului , a fost darui bisericii de catre protopopul
Mihai in anul 1672.
“Liturghierul “ romanesc a fost
pierdut multa vreme , a fost tiparit de Coresi in 1570 si a
fost descoperit in Scheii Brasovului de Nicolae
Sulica . Stefan Ciobanu afirma ca diaconul Coresi a copiat
dupa tiparirea lui Macarie , dar Spiridon Cindea observa ca
sunt diferente intre cele doua tiparituri . Recent a fost descoperit in
Scheii Brasovului “Triodul Penticostar” , tiparit in anul 1491 la
Cracovia . El a fost cumparat de obste in 1541. Cea mai importanta
colaborare intre preotii carturari si diaconul Coresi se poate
recunoaste in conditiile editarii Cazaniei a II-a . Existand alaturi de
izvoarele lor si tiparitura recunosteau existenta unei legaturi
intre fapta tipografica a lui Coresi si mediul cultural . Tiparitura
lui Coresi este salvata de catre Toma , pentru ca el avea probleme de
judecata . Acesta a achitat suma , iar Coresi a devenit un
creator de scoala.
Dascalii scolii au fost personalitati
care au dominat epoca coresiana impunandu-se prin activitatea lor
obsteasca, copiind , traducand si raspandind carti.Acestia sunt popa
Costea, Dobre , diacul Oprea, popa Voicu si protopopii Iane si
Mihai.Unii dintre ei se formau in scoli de prestigiu cum a fost scoala
din Ipek, care a fost frecventata de protopopul Mihai. Enumerarea
acestor carturari din Schei care scriau romaneste, ar putea fi
completata prin alte marturii redate de documenete.Aceste marturii sunt
o expresie elocventa a existentei unui mediu favorabil activitatii
diaconului.
Popa Costea (1447- 1477) a fost primul
carturar.El a avut legaturi cu domnul muntean Laiota Basarab cel
Batran si a fost remarcat prin activitatea lui de copist.
De mai bine de patru decenii au fost
facute sapaturi in biserica din Schei unde s-a aflat piatra de
mormant a popii Costea. Grafia , limba si elementele romanesti ale
textului dovedesc o redactie locala si autor pe popa Costea.
Popa Dobre (1541-1572) , a fost tatal
protopopului Mihai . In cronica scrisa de nepotul sau
Vasile a fost considerat “om invatat”. Pe un
manuscris al Molitvelnicului , aflat in Schei se dovedeste ca
popa Dobre l-a cumparat de la popa Bratu din Schei.Inainte ca aceste
doua manuscrise sa fie daruite bisericii, Dobre leaga cele doua carti
si le mai adauga un text si cu acest text intra in randul
copistilor din Schei. Continutul textului a fost popularizat cu mai
multe decenii in urma de cercetatorul brasovean Ion Priscu, iar titlul
textului era intitulat Invatatura si Intrebare .
Diacul Oprea a fost ginerele popii
Dobre , care a ramas dascal si copist. Este posibil ca acest
Oprea slujitor al scolii din Schei sa fie aceeasi persoana
cu Oprea logofatul , care impreuna cu diaconul Coresi incepe sa
tipareasca la Targoviste si la Brasov cartiile slavo-romane. Prima
carte tiparita de Oprea si Coresi a fost Micul Octoih , pe care
tot Oprea il traduce in romana insotindu-l cu valorosul epilog.
Epilogul contine mai multe concluzii :
- dubla atributie a diacului Oprea , de mester si
dascal mai mare al ucenicilor. Aceasta dovedeste ca scoala avea doua
sectii : un curs primar , in care se preda intr-o forma sumara si
un curs superior, urmat de viitorii dascali si clerici.
- alaturi de limba romana si limba oficiala
slavona se folosea in scoala si limba latina.
- scoala functiona atat in cladire proprie, cat si
intr-un vechi slom.
Popa Voicu a fost preot alaturi de Mihai si Iane , fiind tot copist. In
arhiva
muzeului se afla manuscrisul care contine Invataturi morale
din vietile sfintilor care a fost copiat de popa Voicu . El este
precedat de o frumoasa predoslovie care explica
importanta cartii. Aceasta carte se numeste Pentru invatatura, iar daca
cineva o ia sau o vinde fara stirea clericilor va fi blestemat de
Domnul Iisus Hristos , de cei 12 apostoli si de cei 318 parinti.
Protopopul Iane este contemporan
diacului Oprea si colaborator impreuna cu Mihai . El a fost cel
care a redactat primul text brasovean in limba romana. Prin acest
document care a fost descoperit de Nicolae Iorga si repus in circulatie
de Ioan . I. Roman si a fost datat prin studiul filigranologic. Cu
ajutorul acestui document popa Iane se inscrie ca un reprezentant
de frunte al scolii de copisti din Scheii Brasovului.
Protopopul Mihai este fiul
popii Dobre care provine dntr-o straveche familie de carturari, iar
Vasile cronicarul , fiul sau , ii dedica cea dintai cronica din Schei.
Dupa ce urmeaza cursurile elementare in cadrul scolii din Schei unde
tatal sau era dascal si director , isi continua cursurile in renumita
scoala sub egida Patriarhiei din Ipek. In toamna anului 1576 “s-a
intors din Tara Sirbeasca de la invatatura popa
Mihai – scria fiul sau in cronica Scheiului – dar n-a putut ocupa nici
o slujba bisericeasca , poate ca nici el nu era invoit sa faca vreo
galceava in biserica sau intre oameni, ci a asteptat vremea potrivita
de la Dumnezeu. Au venit apoi pirgarii de la Risnov si l-au cerut de la
cinstitul Sfat sa-l numeasca preot la el. Dupa aceea a fost trimis in
Tara Romaneasca si hirotonit acolo, cand s-au scris anii de la Hs.
1576… si apoi a fost adus la Risnov, unde a preotit un an si cateva
luni …“(133, p. 2v ). Fiul sau scria in continuare in paginile cronicii
ca : “In zilele acestor preoti multe carti s-au tiparit pre limba
romaneasca si pre limba slavoneasca…si multe carti au castigat acesti
preoti bisericesti…”(136, p.75-76).
In literatura de specialitate intre anii 1580- 1581 se cunoaste doar
Cazania a II-a si mult mai tarziu Mihai , singur, colaboreaza cu
Serban Coresi pentru tiparirea Liturgherului slavon din
1588, pentru ca Iane murise. Acest carturar avea preocu-
parea de a inzestra biserica si scoala cu carti de valoare.
Dintre acestea sunt doua Molitvelnice, datand din secolul al XV – lea
un Minei. Intre cartiile de invatatura mai sunt si Cartea folositoare
de suflet si Cuvantarile lui Efrem Sirul. Pe un alt Molitvelnic,
fiul sau, protopopul Constantin mentioneaza: “ fiindca si alte
Molitvelnice au dat de la bunicul sau, preotul Dobre, unul
manuscris,altul tiparit, de toate trei Molitvelnice au dat de la
neamurile noastrein anul 1630, ianuare 21 de zile”(vz. p.37, Vasile
Oltean – Scoala romaneasca din Scheii Brasovului).
Din biblioteca protopopului Mihai , nora sa daruieste la 1660,
bisericii un Minei , iar fiul sau, Vasile doneaza un Prologar. Aceste
carti au fost procurate din misiuni diplomatice indeplinite la curtea
domnilor din Muntenia si Moldova , altele au fost aduse din
Occident in timpul studiilor de la Ipek dintre care sunt Sobornicul lui
Bojidar Vukovici si Tripesnicul slav din 1574. Cand era scurgerea
anilor de la Hs. 1599 s-a ridicat peste munti Mihai Voda , venind
tocmai din Tara Munteneasca. Domnul judecator Cyrillus Greisingimpreuna
cu popa Mihai , au iesit in intampinarea sa si l-au multumit pe Mihai
Voda si au incheiat cu el o invoiala ca sa nu strice satele din Tara
Birsei. In acest timp era gazduit in Schei un om al voievodului , popa
Neagoslav, originar de pe locurile de nastere ale voievodului.
Odata cu moartea voievodului el este alungat de catre autoritati, iar
doamna Stanca daruieste romanilor din Schei mosia Micsunesti. Ca
semn de pretuire a voievodului , chipul sau a fost pictat pe unul din
peretii bisericii . Chipul sau a mai fost pus pe steaguri , iar junii
din Scheii Brasovului poarta in fiecare an , in sarbatoarea lor , pe
cap modelul caciulii purtata de voievodul Mihai Viteazu.
In aceasta perioada
protopopul Mihai vrea sa construiasca in piatra scoala romaneasca din
Schei, dar nu s-a putut pentru ca a avut de infruntat cateva piedici
materiale si ale autoritatiilor. Planul sau a fost scris in germana si
a fost descifrat de catre cercetatorul brasovean Aurel Muresianu la
inceputul secolului nostru. Partea cea mai mare a documentatiei
cuprinde socoteala cu privire la costul material . De aici
reiese ca aceasta se cladeste pe un loc nou cumparat de
protopop.Zidurile scoli erau facute din piatra necioplita amestecata cu
var fierbinte , turnate in forma betonului de azi . Suma totala a
cheltuielilor , raportate de protopopul Mihai , se ridica la 375 fl. Si
46 denari.In Cetatea Brasovului de atunci se poate constata ca existau
numai 14 case.
Ctitorul acestui fapt este
protopopul Mihai.El a dat lacas de scoala romanilor din Schei si
a asigurat buna functionare a ei , prin inzestrarea cu carti.
Scoala avea mai multe
manuscrise slave si romanesti printre care sunt :
Octoihul este cartea de cantari pe opt glasuri. In 1570 el este
copiat de diacul Oprea . In 1574-1575 Coresi realizeaza marea editie a
Octoihului in doua volume.
Liturghierul este cartea de cult, dar si cu intrebuintare scolara
pentru initierea dascalilor- cantareti sau vitorilor preoti.
Invataturi morale din vietile sfintilor , manuscris slavon copiat in
Scheii Brasovului de popa Voicu.
Evangheliarul , cuprinzand colectia cartilor din “Noul Testament” sau
comentarii pe baza acestora sub forma Cazaniei a II- a.Prefata
Cazaniei a II-a , a fost tradusa de Iane si Mihai.Limba si invatatura
vechii Cazanii a lui Coresi au fost model , nu numai pentru scoala din
Schei, ci si a stat la baza limbii romane literare. Invatatura ei avea
sa fie purtata pe mai departe, in secolul urmator, prin Cazania lui
Valaam.
Sobornicul este culegerea de texte din vietile si invataturile
sfintilor , care oferea invataceilor modele de comportare scolara. In
Schei se gaseste si astazi , atat exemplarul tiparit de Coresi ,
in anul 1580, cat si izvorul sau tiparit la Venetia.
Catehismul romanesc este cartea de invatatura , care , in sistem
euristic, familiariza invatacelul cu notiunile de baza ale
crestinismului.Intrebarea crestineasca, cum se numea catehismul tiparit
de Coresi, era structurat pe cinci parti. In 12 Martie Iohanes Benker,
judele Brasovului a daruit valahilor Catehismul spre invatatura pentru
ca sa-i reformeze.
Biblia , continand “Vechiul si Noul Testament” , era studiata la scoala
din Schei. Se mai pastreaza si azi in doua exemplare prima Biblie
ruseasca a lui Ivan Fiodorov, tiparita la Ostrog in anul 1581.
Fragmente biblice a reprodus si primul Parimer romanesc care a
fost descoperit in Scheii Brasovului.
Manualul de filosofie este un manuscris bilingv copiat in secolul al
XV-lea de ieromonahul Teoctist din Moldova si completat la sfarsitul
secolului al XVI-lea.
Pentru romanii din Schei epoca umanista este precedata de o perioada
istorica plina de framantari politice. Scheienilor li se interzice
dreptul de oierit , de comert, de a avea macelarie, cojocarii proprii.
Prin hrisovul de la 5 Aprilie,anul 1656, Gheorghe Stefan oferea
bisericii din Schei cate 8000 de aspri din an in an si privilegii de
comert. O data cu vizita la 18 Mai, anul 1773, in Transilvania a
imparatului Iosif , apare o raza de speranta pentru scheieni dar curand
aceasta speranta este spulberata , pentru ca magistratul trece din nou
la replesalii interzicand romanilor din Schei sa foloseasaca
Poiana.
1
Dupa urcarea pe tron a lui Iosif al II-lea sperantele revin , dar
si
de data aceasta ele sunt rezolvate si respectate doar in parte de
magistrat, iar in anii urmatori, viata politica transilvaneana cunoaste
intense framantari politice. In acest cadru social-politic si economic
scoala nu-si inceteaza activitatea, ci dimpotriva. Urmasii lui Mihai au
slujit scoala ca dascali, dar si ca sustinatori ai acesteia. In secolul
al XVII – lea scoala nu-si modifica structura avuta pana atunci , dar
in partea a II-a a secolului ea va parcurge drumul catre un invatamant
mai complex. Aceasta scoala scheiana indeplineste toate atributiile ale
sistemului de invatamant public, specificat in actul oficial al
Transilvaniei, ingloband cele trei sisteme de invatamant. Documentele
de arhiva , arata ca in Schei au fost mai multe lacasuri de scoala
pentru aceasta perioada. Studiind cu atentie documentele, putem
constata ca alaturi de multe chiliute destinate invataturii, lacasul
cel mai important ramane vechea cladire, ridicata de protopopul Mihai.
La 1760 cladirea este etajata, dar in 29 Aprilie ,anul 1760 magistratul
trimite o comisie de la fata locului ca sa sisteze lucrarea . Scheienii
se plang comandamentului, iar comandamentul cere socoteala
magistratului. Pana la urma magistratul se adreseaza imparatului de la
Viena pentru ca romanii se tin de o lege greceasaca. In
aceasta
situatie intervine Ilie Birt , iar cu ajutorul lui la 13 Mai , anul
1761, se accepta continuarea lucrarii. Romanii din Schei , dupa
recladirea lacasului isi reoganizeaza activitateascolii aducand noi
inspectori scolari si angajarea dascalilor. Pana in anul 1781 scoala a
fost condusa de obstea locala,dar acum s-a trecut la directorat, sa fie
condusa de director.Studiul limbii romane cunoaste o forma superioara.
Se preda limba greaca. La 8 Iunie , anul 1735 dascalul Necula va preda
limba greaca ,care a fost urmat la 10 Noiembrie, anul 1768 de dascalul
Ienache.Copii care mergeau la scoala, atunci, aveau de ales sa invete
limba greaca, pentru care trebuia bani, sau la Octoih, la care trebuia
mai putini bani decat la limba greaca.Cei care nu aveau copii de dat la
scoala, trebuiau sa le plateasca altor copii scolarizarea, fiind
socotita ca pomana.Bineinteles ca in mare parte , succesul de care s-a
bucurat scoala din Schei in aceasta perioada s-a datorat slujitoriilor
ei, dascali plini de daruire, care si-au inchinat viata idealului
didactic.
Dupa revolutia pasoptista intelectualitatea ardeleana reclama
dreptul
la cultura pentru popor. Raspandirea ideilor pe plan european determina
Curtea de la Viena sa ia unele masuri.
O prima masura reprezinta “Regulile directive pentru
inbunatatirea
invatamantului din scolile elementare sau triviale, sarbesti si
romanesti, neunite”, elaborate la 24 Mai , anul 1774. Conform noilor
“reguli” copii intre 6 si 12 aniani trebuiau sa frecventeze scoala.Dupa
cateva luni la 6 Decembrie se elaboreaza “Planul general pentru scolile
germane normale, principale si triviale”. Printr-o statistica
transilvaneana se confirma existenta a 1628 de scoli in cele 2840 de
sate. Pana la revolutia pasoptista, invatamantul habsburgic s-a bazat
pe decretul Ratio Educationis emis in anul 1806 , prin care s-au
stabilit mai multe tipuri de scoli.In Transilvania in anul 1845 afost
emis actul Systema Schalorum, care a facut invatamantul mai bogat . Se
predau foarte multe materii ca latina ,germana, geografia , istoria ,
geometria. La inceputul secolului al XIX-lea se infinteaza in Schei o
scoala capitala, cu trei clase, la care se insuseau limbile germana ,
maghiara, si greaca.Au fost introdusi multi dascali.Directorul scolii
nationale a impus o reorganizare, dar nu a durat mult pentru ca
obstea
nu avea posibilitatea de a-si plati dascali. In anul 1822 scoala isi
alege dascali de valoare ca :Vasile Nerges si Eustatie Popp, iar pentru
o buna organizare, obstea , din randul ei , doi inspectori.Vechiul
lacas a fost neincapatorpentru aceasta activitate, asa ca a fost
cumparata “casa Ciurculet” care se foloseste si in zilele noastre.
Pentru a se evita noi necazuri financiare, in anul 1822 se
hotareste
formarea unui fond scolar . In anul 1826, noul dascal, Nicolae
Nicolau, care avea sa-l inlocuiasca pe Eustatie Popp , se obliga ca sa
pregateasca elevii “ dupa sistemul cel nou , in limba
romana , greaca
si nemteasca si scrie cu slove latinesti , dupa instructia ce i
se va
da “(vz. p.135, Vasile Oltean - Scoala romaneasca din Scheii
Brasovului ).
Intre anii 1827 si 1828 catalogul elevilor confirma prezenta a 91de
copii in clasa I, care era condusa de Vasile Nerges, 31 in clasa
a
II-a sub conducerea lui Nicolae Nicolau si 34 de fetite in clasa
lui
Nicolae Nicolau-junior, care il inlocuise pe Toma Moldovan. La examenul
scolar din 21 Iunie, anul 1827asista, alaturi de negustori , preoti, un
public numeros, si cunoscutul carturar Vasilie Pop. In anul 1834, in
Cetatea Brasovului , ia nastere dupa indelungi eforturi , prima scoala
comerciala , organizata de George Baritiu , cu ajutorul negustorilor
locali.Ea va functiona in continuare sub ingrijirea dascalilor Vasile
Nerges
(dascalul Lache) si Andronic Androne.
Protopopul Ioan Pazu nu era multumit de aceasta scolarizare si ca
urmare in 7 Iulie , anul 1840 se propune reorganizarea scolii .
Dupa
sase sedinte consecutive la 6 Noiembrie, anul 1840, Ioan Popazu
prezinta un proiect pentru o noua programa scolara prevazind printre
altele “ sa fie 4 clasuri de prunci si 2 de prunce; sa fie peste tot
patru profesori si un catehet; unul din profesori sa propuna la clasele
II si III, iar altul, la cele 2 de fetite; scoala sa fie pusa sub
controlul a 2 inspectori , unul mirean si altul dintre preoti” (vz. p.
136, Vasile Oltean- Scoala romaneasca din Scheii Brasovului ).
Un document necatalogat , din aceeasi perioada , ne arata programa
propusa de Ioan Popazu pentru scoala din Schei.Programa prevedea :
La clasa I:cunoasterea slovelorpana la citit;citire romana cu slove;
cele patru operatii de aritmetica din cap si si o parte pe tabla;
cunoasterea literelor latine si silabisirea lor;istorii morale.
La clasa a II-a: religie din catehismul mic; etimologia limbii romane;
geografia generala de Africa si de America, pe scurt; limba germana ,
gramatica la verburile regulate, numai cu paradigma si praxa ;
geografia generala de Europa si Asia , pe scurt ; cele patru
spetii de
numeri numiti.
La clasa a III-a : religie, gramatica germana, traducerea
romaneste
din “Jugendfreund” , sintaxul roman cu aplicaciune la prietenul
tinerimii, caligrafia romana , germana si latina, repetarea celor patru
spetii si regula de trei simpla, geografia patriei spetiala ,
geografie, socoteala- regula de trei compusa si regula sotietatii.
La clasa a IV-a : religie, limba latina – text roman cu litere,
gramatica- formele regulate ale verbelor, cinci declinari regulate ,
cinci conjugari, regulile geniului, adjectivul, pronumele , numeralul
ordinal si cardinal, prepozitia , adverbul;
Traduceri din latina in romana si din romana in latina, limba materna-
text roman cu slove; gramatica- subiect, predicat, sintaxul sau
invatatura despre prepozitiune, sintaxul tuturor partilor cuvantare.
Felurile propozitiei: principala, absoluta si relatica, incidenta ,
splicatorie si definitiva, simpla si compusa, dreapta si intoarsa,
activa si pasiva, plina si eliptica. Ortografia cu interpunctiunea.
Citire cu inteles si dreapta intonare; deprinderi silistice.
Geografia – descrierea suprafetei
terestre, apa si uscatul,
muntii si raurile, impartirea tarilor despre popoare si staturi.
Aritmetica- patru spetii ,
frangerile simple si zecimile, regula de trei simpla.
Istoria naturala – zoologie ,
animale sugatoare , pasari , pesti si amfibie.
Repetarea gramaticii si sintaxul
german.
In acelasi document ne este
prezentat si programa scolara pentru
fete. Fetele invatau numai trei clase si in mare parte programa era
asemanatoare cu cea a baietilor. La clasa I fetele nu aveau “socoteala
din cap” , iar in clasa a II-a era introdus in plus “ dialogurile
germane”. Insa pentru clasa a III-a programa era total
diferita fata
de a baietilor, deoarece cum am mai spus, fetele aveau trei clase si
din aceasta cauza programa trebuia schimbata, cam in felul urmator :
fetele invatau Catehismul moral si al sanatatii, traducere din
romaneste in nemteste si viceversa , cu aplicarea gramatici; geografia
Imperiului Austriac , repetarea celor patru spetii concrete si regula
de trei simple, caligrafia cu deprinderi , geografia patriei,
astronomia populara ca studiu extraordinar, desen si istoria patriei si
natiunii, pe scurt.
In anul 1850 primul gimnaziu brasovean isi deschide portile cu
programa scolara care se aseamana cu “ planul scolastic” din Schei.
Protocolul sedintei a fost semnat la 2 Februarie in anul 1841 si ne
arata ca la scoala din Schei functionau patru clase de
baieti si una
de fete, conduse de Andronic Androne (prima clasa), Nicolae Preda (
clasele II si III ) , Iosif Barac ( clasa a IV- a) si Toma Moldovan
pentru clasa de fetite.
La 4 Ianuarie, anul 1842, obstea din
Schei inainteaza un nou
memoriu , in care-si manifesta din nou nemultumirile in pricina
scolilor, cerand sa se faca
statornica si vecinica intocmire folositoare.
In sedinta din 21 Iunie , anul 1841 Ioan
Popazu face cunoscuta
dania printului sarb la care se adauga dania localnicilor
Vasile
Moroianu Ciric si sotia sa Maria care au dat un loc de faneata
din
Poiana Brasovului precum si Anastasie Constantin si sotia
sa
Anastasia , care daruiesc 200 fl. pentru tinerimea care va umbla
la
scoala. Sub aspect financiar scoala se confrunta cu o situatie grea .
Prin memorii, dascalii scolii si chiar obstea isi exprima
nemultumirea
fata de calitatea invatamantului.
In 14 Noiembrie , anul 1843 , Ioan
Popazu recomanda sa se ia in
considerare memoriile dascalilor si ale obstei si propune ca in
viitor
dascalii sa se numeasca absolventii facultatilor de la Viena. Printr-o
statistica din anul 1847 se mentioneaza ca la aceea data scoala era
frecventata de 171 de elevi , dintre care 71 erau scutiti de taxe
scolare pentru ca erau saraci. Functionand cu noul gimnaziu , vechea
scoala scheiana pastreaza calitatea de scoala elementara pana in anul
1947, iar din 1961 ea va deveni muzeu.
Activitatea desfasurata de Prima
Scoala de-a lungul timpului, a
fost de mare folos evolutiei ulterioare a invatamantului romanesc. De
asemenea scrisul romanesc si evolutia limbii literare si-au pus
bazele
in acest lacas de cultura, impunand graiul din zona Brasovului in
intreaga tara, prin raspandirea tipariturilor lui Coresi. Prima Scoala
Romaneasca devine astfel un monument al umanitatii, mai precis, un
monument al culturii romane.
BIBLIOGRAFIE
1. Baritiu Gheorghe , Parti alese din istoria
Transilvaniei, vol.I, II, III,Sibiu, 1989.
2. Ciobanu ,Stefan, Istoria literaturii romane vechi,
Bucuresti, Editura Enciclopedica Romana, 1974.
3. Dragomir Silviu, Contributii privitoare la
relatiile bisericii
romanesti cu Rusia in veacul al XVII-lea, in “Analele Academiei
Romane”, mem. sect. ist. Tom XXXIV (1912), Bucuresti.
4. Gaster , Moises , Chrestomatie romana, vol. I- II,
Bucuresti 1891.
5. Hutmann, Arnold, Geneza Cazaniei a II-a si
legaturile diaconului
Coresi cu tipografia latina din Brasov, in “Studii de limba literara si
filologie”, an I , Bucuresti, 1969.
6. Iorga , Nicolae, Istoria literaturii romanein
secolul al XVIII- lea, ed. a II-a, Bucuresti, 1901.
7. Lupas , Ioan, Carturari si istoriciromani din
Transilvania, Craiova, 1941.
8. Mircea – Radu, Ion, Contributii la istoria
culturii scheilor din Brasov, in “Cumidava” , an V (1970)
9. Muslea, Candid, Biserica “Sf. Nicolae”din Scheii
Brasovului, vol.
I –II , Brasov, 1943-1946 , vol. III . Sibiu , arhiva Mitropoliei
Ardealului.
10. Tomescu . Mircea , Calendarele romanesti ,
1733-1830, Bucuresti, Editura Academiei, 1957.
“Samanta nemuririi, iubite,e cuvantul
Eternul se ascunde sub coaja unei clipe,
Ca-n oul ce pastreza un zbor inalt de-aripe,
Pan’ ce-i soseste timpul in slavi sa-si ia avantul”
( Vasile
Voiculescu – “ Sonetul CLXX”)
e-mail: macelar@home.ro
|