Pastelul - Sfarsit de toamna
Categoria: Referat
Romana
Descriere:
Vasile Alecsandri este o personalitate marcanta a literaturii romane.
Valoarea lui unica consta in totalitatea actiunilor sale literare
deoarece a scris poezii in care a infatisat trecutul istoric, natura
patriei, idealurile poporului, piese de teatru prin care a inbogatit
repertoriul national si opere in proza in care a tratat diferite teme... |
|
|
1
Pastelul
Sfarsit de toamna
Vasile Alecsandri este o personalitate marcanta a literaturii romane.
Valoarea lui unica consta in totalitatea actiunilor sale literare
deoarece a scris poezii in care a infatisat trecutul istoric, natura
patriei, idealurile poporului, piese de teatru prin care a inbogatit
repertoriul national si opere in proza in care a tratat diferite teme.
Termenul de pastel a fost preluat din artele plastice unde denumeste un
desen realizat cu tonuri palide delicate.
,,Sfarsit de toamna” apartine genului liric deoarece sentimentele
autorului sunt exprimate in mod direct prin intermediul eului liric al
imaginilor vizuale, auditive si prin figuri de stil.
Ca specie literara este un pastel adica o opera lirica in versuri care
contureaza un tablou din natura cu sugestia discreta a sentimentelor.
Din punct de vedere compozitional ,,Sfarsit de toamna” este alcatuit
din patru strofe catren.
De-a lungul intregului text se poate observa ca intre elementele
apartinand naturii cosmice si elementele naturii terestre apare o
legatura permanenta deoarece elementele cosmice determina transformari
in cadrul elementelor terestre.
Textul fiind un pastel modul de expunere predominant este descrierea.
In prima strofa poetul exprima imaginea vizuala a pasarilor calatoare
care isi i-au zborul fugind in pribegie ,,de zile rele”:
,,Oaspetii caselor noastre, cocostarci si randunele;
Parasit-au a lor cuiburi s-au fugit de zile rele;
Cardurile de cucoare, insirandu-se-n lung zbor,
Pribegit-au urmarite de al nostru jalnic dor.”
Folosind enumeratia ,,cocostarci, randunele, cucoare” poetul fixeaza in
cadrul natural imaginea pasarilor calatoare ,,insirate in lung zbor”.
Verbele la perfect compus, forma inversa a verbelor ,,parasit-au” ,
,,pribegit-au” , scot in prim plan imaginea pasarilor calatoare.
Folosite in inversiuni, aceste verbe sporesc expresivitatea imaginilor.
Metafora ,,zile rele” care contine un epitet sugereaza specificul
iernii. Epitetele ,,rele” si ,,lung” sugereaza caracteristicile
cadrului natural iar epitetul ,,jalnic” , folosit in inversiune,
exprima in mod direct, sentimentele eului liric dar si a tuturor celor
care urmaresc zborul pasarilor.
In strofa a doua poetul descrie transformarile care au loc in plan
terestru:
,,Vesela verde campie acu-i trista, vestezita,
Lunca, batuta de bruma, acum pare ruginita;
Frunzele-i cad, zbor in aer, si de crengi se deslipesc,
Ca frumoasele iluzii dintr-un suflet omenesc.
1
Lirismul textului se accentueaza deoarece imaginilor vizuale li se
alatura si imagini auditive accentuand nota de tristete. Perechile de
antonime ,,vesela-trista” si ,,verde-vestejita” , repetitia adverbului
,,acum” marcheaza antiteza dintre cele doua anotimpuri: primavara si
toamna.
Sunt scoase in evidenta sentimentele de nostalgie ale poetului la
amintirea campiilor inverzite si deznadejdea sa in fata naturii lipsite
de viata.
Atmosfera de tristete este subliniata si prin folosirea adverbelor cu
continut trist: plutesc, zbor, cad, se deslipesc. Prin aceste adverbe
se realizeaza iarasi personificarea naturii.
Compararea frunzelor cu frumoasele iluzii dintr-un suflet omenesc
accentueaza lirismul textului trimitandcu gandul la trecerea
ireversibila a timpului.
De pretutindeni ,,din tuspatru parti ai lumii” pe cer se ridica nouri
negri plini de geruri, comparati de poet ca balaurii din poveste:
,,Din tuspatru parti a lumei se ridica-nalt pe ceruri,
Ca balauri din poveste, nouri negri, plini de geruri.
Soarele iubit s-ascunde, iar pe sub grozavii nori
Trece-un card de corbi iernatici prin vazduh croncanitori.”
In fata acestei amenintari soarele iubit s-ascunde. Repetitia
substantivului ,,nouri” epitetele negrii, grozavii si substantivele
geruri sugereaza starea de teama si de neliniste care se instaleaza in
sufletul oamenilor.
Poetul personifica natura prin intermediul verbelor se ridica, se
ascunde. Epitetele negri, grozavii, iernatici, croncanitoare scot in
evidenta caracteristici ale tabloului, insusirile elementelor naturii
dar si starea sufleteasca a eului liric.
Epitetul croncanitor, sugereaza o imagine auditiva. Trecerea corbilor
iernatici insotita de croncanituri este prevestitoare de rau.
Ultima strofa prezinta un scurt tablou al iernii:
,,Ziua scade; iarna vine, vine pe crivat calare!
Vantul suiera prin hornuri, raspandind infiorare.
Boii rag, caii rancheaza, cainii latra la un loc,
Omul, trist, cade pe ganduri si s-apropie de foc.
Repetitia verbului ,,vine” are o mare forta expresiva realizand si
personificarea iernii. Prin personificare iarna este infatisata ca o
vrajitoare care isi trimite mesagerul.
Enumeratia din ultimile doua versuri ,,boi rag” , ,,caii rancheaza” ,
,,cainii latra la un loc” realizeaza o imagine auditiva prin care se
contureaza racarmul din randul vietuitoarelor domestice.
Ultimul vers al acestei strofe are un ritm mai domol, mai calm opus
celorlalte versuri.
Personificarea iernii si a vantului, repetitia amintita, enumeratia
verbelor la prezent contribuie la realizarea unei atmosfere care poate
sa ingrozeasca pe oricine.
Elementele de prozodie sunt si ele specifice operei lirice. Rima este
imperecheata, ritmul este trohaic. Masura ampla de 15-16 silabe
accentueaza dimensiunile unui tablou dezolant de toamna.
Intrucat poseda toate trasaturile unui pastel, ,,Sfarsit de toamna”
este un pastel.
|
Referat oferit de www.ReferateOk.ro |
|