Romana pentru capacitate
Categoria: Referat
Romana
Descriere:
Pastelul este o specie a genului liric,in care poetul isi exprima
direct sentimentele printr-un tablou in care se zugraveste un anotimp
,un colt de natura , un moment al zilei , un aspect din viata micilor
vietuitore. Creatorul pastelului in literatura romana este considerat
Vasile Alecsandri. Toate pastelurile sale au fost publicate in revista
“Convorbiri Literare”(1868-1869)... |
|
|
1
Definitie:Pastelul este o specie a genului liric,in care poetul isi
exprima direct sentimentele printr-un tablou in care se zugraveste un
anotimp ,un colt de natura , un moment al zilei , un aspect din viata
micilor vietuitore.
Creatorul pastelului in literatura romana este considerat Vasile
Alecsandri. Toate pastelurile sale au fost publicate in revista
“Convorbiri Literare”(1868-1869)
Pasteluri au mai scris :Ion Heliade Radulescu , Mihai Eminescu , George
Bacovia , George Cosbuc , Ion Pilat , Lucian Blaga etc.
Trasaturile pastelului
• Sunt prezentate trasaturi caracteristice ale unui
anotimp , colt de natura …
• Sunt exprimate prin tabloul creat , sentimentele
poetului
• Se folosesc figuri de stil specifice descrierii :
epitetul dublu,triplu , ornant, cromatic , metaforic,personificarea ,
comparatia , repetitia , aliteratia , enumeratia , asonanta
• Modul de expunere este descrierea
Nuvela este o specie a genului epic cu un singur fir narativ , dar cu
un conflict mai concentrt decat al schitei , la care participa un numar
mai mare de personaje. In orice nuvela accentul cade pe caracterizarea
personajului principal. Popa Tanda este o nuvela care se dezvolta dupa
momentele subiectului si care respecta trasaturile genului epic :
Gandurile si sentimentele autorului sunt exprimate in mod direct prin
intermediul personajului.
Modul de expunere , naratiunea se imbina cu descrierea si cu dialogul.
Descrierea ocupa si ea un loc important deoarece fixeaza cadrul
actiunii si ajuta la prezentarea personajelor. Dialogul este
caracterizant , aratand prin regionalismele folosite culoarea locala.
Intalnim in nuvela expunerea obiectiva , deoarece naratiunea se face la
persoana a treia. Cu toate acestea exista si cateva interventii
subiective prin care autorul isi arata admiratia si atitudinea
prebatoare fata de parintele Trandafir. Putem distinge ca-n orice
opera epica , momentele subiectului cu o desfasurare antecedenta.
Expozitiunea prezinta direct cateva din insusirile
personajelor principale si imaginea satului Saraceni.
Intriga arata hotararea eroului de asi continua viata in acest sat si
dorinta de ai schimba pe locuitorii acestui sat.
Desfasurarea actiunii arata perseverenta cu care preotul Trandafir isi
urmareste telul , posibilitatea de a se adapta oricari situatii si
hotararea de as reface gospodaria si de as cultiva pamanturile.
Punctul culminant este atins atunci cand parintele reuseste sa ii
antreneze la munca pe ceilalti sateni.
Deznodamantul il infatiseaza intr-o noua ipostaza , ca un bunic
inconjurat de nepoti in mijlocul unui sat infloritor.
Nuvela prezinta un conflict prezentat , de fapt un dublu conflict , un
conflict ext intre preot si saraceni si un conflict interior care arata
zbuciumul sufletesc al preotului in dorinta de ai schimba pe oameni.
Personajele sunt mai multe decat in schita si sunt inpartite in
categorii. Actiunea nuvelei nu este limitata in timp si spatiu. Timpul
de desfasurare se intinde pe aproape zece ani , iar locul , cutoate ca
este acelasi , satul Saraceni este infatisat in doua ipostaze , in
prima ipostaza este sarac , apoi el este infatisat un sat bogat ,
infloritor. Accentul cade in nuvela pe prezentarea
personajului principal in mediul lui de viata. Caracteristica
limbajului este oralitatea realizata prin dialog , expresii si proverbe
populare , interjectii , regionalisme , propozitii exclamative si
interogative. Astfel exprimarea are un caracter spontan , viu,
caracteristic vorbirii populare. Din tote aceste trasaturi opera Popa
Tanda este
ca
specie literara o nuvela , ina dintre cele mai valoroase nuvele ale lui
Ion Slavici.
1
Fabula este o specie a genului epic , in versuri sau in proza care
satirizeaza defectele omenesti cu scopul de a le indrepta. Primele
fabule au aparut inca din antichitate si parintele fabulei este
considerat esop.
Fabula a cunoscut o mare dezvoltare in perioadele de despotism cand
autorii preferau sa critice moravurile societatii punandu-le pe seama
animalelor. In literatura romana cei mai cunoscuti autori de fabule
sunt : Grigore Alexandrescu , Tudor Argezi , George Toparceanu. Grigore
Alexandrescu a considerat ca perioada in care a trait este foarte
potrivita pentru a nu risca sa fie pedepsit.
Orice fabula are doua parti : povestirea propriu-zisa si morala.
Povestirea este alegorica , personajele sunt animale sau obiecte , iar
morala apare la sfarsit facand transferul din planul animalelor in
planul uman. Uneori morala poate fi inteleasa din text si nu apare
scrisa separat.
Fabulele sunt creatii epice de mica intindere cu un caracter satiric si
moralizator in care intamplarile narate sunt puse pe seama animalelor ,
pasarilor sau obiectelor care apar persoificate.
Fabula cuprinde in general doua parti : prima parte este o povestire
alegorica
a
doua parte este o morala , o concluzie prin care sunt transmise unele
invataminte deoarece fabula satirizeaza defectele omenesti pe care
doreste sa le indrepte. Alteori morala se poate desprinde din text fara
sa fie scrisa separat.
“Bivolul si cotofana” face parte din volumul “Fabule pentru
copii”scrise intre anii 1930-1936.
Fabula ia atitudine , critica impotriva profitorilor care cauta si
gasesc cate un prilej favorabil de a trage foloase in propriul interes.
Autorul pune in discutie in termenii antitetici , toleranta si
intoleranta care se manifesta intre animale in functie de interesul pe
care le au una fata de alta. Poezia este conceputa ca o povestire
alegorica cu trei personaje in care domina naratiunea , iar dialogul
devine monolog prin care bivolul si catelul isi exprima atitudinea. Ca
in orice fabula sunt narate intai
intamplarile si ne sunt prezentate personajele : un bivol mare ,
puternic , o cotofana si un catel. Trecand din intamplare prin locul
unde se afla bivolul , catelul vede cu mirare cum pe spinarea acestuia
“Se plimba o cotofana /Cand in sus si cand in jos “. Naiv , dar si
foarte dornic de a profita “Ia stai , frate ca e rost /Sa ma plimbe si
pe mine” , el atunci sare in spinarea bivolului. Luat prin surprindere
si uimit de indrazneala catelului , acesta se scutura il rastoarna si-l
arunca cat colo “ca pe-o zdranta in trifoi”.
Indignat peste masura bivolul il apostrofeaza pe catel intr-un limbaj
dur (javra , potaie proasta) si isi motiveaza atitudinenea prin faptul
ca prezenta cotofanei o suporta pentru binele pe care il face
:”Ce-ai
gandit tu oare javra , ? / Au , crezuta-I ca sunt mort? / Cotofana
treaca mearga pe spinare o suport / Ca ma apara de muste , de tantari
si de tauni / Si de alte spurcaciuni …”
Catelul nu ar aduce nici un avantaj , ci dimpotriva ar starni uimirea
si nemultimirea intregului neam de bovine si sa-r face de ras : “Nu
mi-ar fi rusine mie de vitei si de malaci , / Bivol mare si puternic ,
gospodar cu greutate , / Sa te port degeaba-n spate ? …”
Personajele acestei fabule intruchipeaza ca in orice fabula tipuri
umane astfel bivolul negru , mare , fioros , asa cum se
autocaracterizeaza , este puternic , este gospodar cu greutate deci ii
reprezinta pe cei puternici si influenti , ;pe cei instariti care nu
accepta amestecul celor mici si nevoiasi in treburile proprii. El este
tolerant si concesiv cu cotofana pe care o suporta deoarece ii aduce
unele servicii , pe cand cu catelul este intolerant si neindurator
deoarece acesta nu ii aduce nici un profit : “ Cam ce slujba poti sa-mi
faci ?”
Catelul apare in postura omului simplu , nevoias , dar indraznet ,
cutezant acestuia provine din naivitate , el nu apreciaza corect
postura in care se afla bivolul , considerandu-l un mare dobitoc , un
prost care ia in spate pe oricine. Catelul ii reprezinta astfel pe cei
ce vor sa profite.
Cotofana apare in postura unui personaj care nu se manifesta direct ,
ii reprezinta pe oamenii obisnuiti a caror preocupare nu depaseste
grijile si treburile cotidiene. Ca-n orice fabula se transmite si o
invatatura prin intermediul naratiunii si al atitudinii personajelor ,
aceasta nu este formulata direct prin morala , ci se desprinde din text
: cei mari si puternici ii tolereaza pe cei mici cat timp pot profita
de pe urma acestora.
|
Referat oferit de www.ReferateOk.ro |
|