Dan, capitan de plai-povestire
Categoria: Referat
Romana
Descriere:
V. Alecsandri a fost un poet, prozator si dramaturg care a creat o
opera complexa, si devenind cel mai popular scriitor roman pana la
Eminescu.a scris: Doine si lacrimioare, Pasteluri, ÅŸ.a.In poemul
Dan,capitan de plai de V. Alecsandri este evocat un episod din lupta
eroica a poporului nostru impotriva cotropitorilor. |
|
|
1
DAN,CAPITAN DE PLAI
V.ALECSANDRI A FOST UN POET, PROZATOR SI DRAMATURG CARE A CREAT O OPERA
COMPLEXA, SI DEVENIND CEL MAI POPULAR SCRIITOR ROMAN PANA LA EMINESCU.A
SCRIS: DOINE SI LACRIMIOARE, PASTELURI, Ş.A.
IN POEMUL DAN,CAPITAN DE PLAI DE V. ALECSANDRI ESTE EVOCAT UN EPISOD
DIN LUPTA EROICA A POPORULUI NOSTRU IMPOTRIVA
COTROPITORILOR.EVENIMENTUL OGLINDIT IN POEM REFLECTA UN MOMENT DIN
ISTORIA MOLDOVEI DE DUPA MOARTEA LUI STEFAN CEL MARE, SI ANUME INVAZIA
TATARILOR SI ESTE INSPIRAT DINTR-O POEZIE POPULARA CARE CANTA FAPTELE
EROICE ALE LUI DAN,CAPITAN DE PLAI CANTEC PE CARE V.ALECSANDRI L-A PUS
DREPT MOTTO POEMULUI SAU.INTAMPLARILE POVESTITE URMARESC SA SCOATA IN
RELIEF LUPTA DARZA A CELOR DOI BATRANI RAZBOICI,DAN SI URSAN, IMPOTRIVA
TATARILOR NAVALITARI,PE CARE IZBUTESC SA-I TINA PE LOC PANA LA SOSIREA
ARCASILOR DIN ORHEI.
EXPOZITIUNEA :POEMUL INCEPE CU IMAGINEA BATRANULUI DAN CARE
TRAIESTE RETRAS IN MUNTI SI MEDITEAZA LA SCURGEREA TIMPULUI. EL ESTE
REPREZENTANTUL TIMPULUI GLORIOS DIN VRMEA MARELUI STEFAN, PE CARE EROUL
INCEARCA SA-L RETRAIASCA PRIN REMEMORAREA TINERETII SALE EROICE.EL ESTE
INFATISAT IN COMUNIUNE CU NATURA IN MIJLOCUL CARIA TRAIESTE,IMPACAT CU
SINE, PT. CA ARE CONSTIINTA FAPTULUI CA SI-A FACUT DATORIA LUPTAND PT
TRIUMFUL BINELUI SI RASPUNZAND FARA REZERVE LA CHEMAREA TARII.
IN INTRIGA EROUL AFLA DIN GRAIUL A DOI STEJARI DESPRE NAVALIREA
TATARILOR IN TARA.ACEASTA VESTE DETERMINA HOTARAREA LUI DE A ELIBERA
TARA DE DUSMANI, DE A STRIVI TOTI LUPII. TOTI SERPII DE PE PLAI.
HOTARAREA LUATA EXPRIMA PATRIOTISMUL SI SPIRITUL DE SACRIFICIU AL
EROULUI.LUANDU-SI PALOSUL VECHI, CARE LUCESTE VOIOS IN MANA LUI,
PORNESTE LA DRUM SPRE URSAN, VECHIUL SAU PRIETEN SI TOVARAS DE ARME.
PARTEA A TREIA REPREZINTA UN EPISOD DIN DESFASURAREA ACTIUNII,IN CARE
ESTE INFATISAT DRUMUL LUI DAN SPRE URSAN . NATURA PERSONIFICATA APARE
CA UN ALIAT DE NADEJDE AL ROMANILOR, SPRIJININDU-L IN ACTIUNILE SALE.
POETUL IL DESCRIE SI PE URSAN , ALIAT DE NADEJDE AL EROULUI,CARE
VEGHEAZA SPATIUL VAST AL CAMPIEI, UNDE ISI CRESTE HERGHELIILE DUPA
VREREA MARELUI STEFAN . LA AFLAREA VESTII DESPRE NAVALIREA TATARILOR IN
TARA NU SOVAIE O CLIPA SA SARA IN SPRIJINUL TARII, PORNIND LA
LUPTA CU ACEEASI MANIE CLOCOTITOARE SI DORINTA DE A-I ALUNGA DIN TARA.
PARTEA A PATRA PREZINTA PORTRETUL FRUMOASEI FULGA,FIICA LUI URSAN, O
APRIGA COPILA CARE IMBLANZESTE CAII SALBATICI CU ACELASI CURAJ SI
PRICEPERE CA SI TATAL EI . EA PRINDE MURGUL CEL TINTAT, IL INVATA SA
STIE DE FRAU SI IL DARIUESTE LUI URSAN.LASANDU-SI COPILA STAPANA
PESTE HERGHELII ACESTA PLEACA IMPREUNA CU DAN LA LUPTA.
1
PARTEA A CINCEA II INFATISEAZA PE CEI DOI EROI TRECAND CU INIMA
GREA
PRIN LOCURILE COTROPITE DE DUSMANI, VAZAND SATELE ARZAND SI LOCUITORII
TRAIND URGIA PROVOCATA DE TATARI. EI SE ARUNCA LA LUPTA
UNUL DINSPRE
RASARIT SI ALTUL DINSPRE APUS , CA VIFORUL , DESCHIZAND CARARI PRIN
APRIGUL DUSMAN.
PARTEA A SASEA NE DEZVALUIE MINUNILE DE VITEJIEW PE CARE CEI DOI
LUPTTORI DE TEMUT LE INDEPLINESC IMPRASTIIND RANDURILE TATARULOR ,
SPRIJININDU-SE UNUL PE ALTUL. IN TOIUL LUPTEI, URSAN ESTE RANIT DE O
SAGEATA DUSMANA CARE-I PATRUNDE IN PIEPT SI IL FACE SA SE
PRABUSEASCA
DE PE CAL. BATRANUL DAN TINAND CU O MANA CALUL SE POSTEAZA LA CAPATAIUL
PRIETANULUI SAU,AMENINTAND-I PE ATACATORI. TATARII DE LA DISTANTA,
SI-AU INCORDAT ARCURILE SI AU TRAS IN DAN , RANINDU-L . SI CU
ULTIMELE PUTERI EL A RAMAS ALATURI DE PRIETENUL SAU, URSAN. DE
DEPARTE
SE ZARESTE FULGA CALARIND UN CAL CARE A VENIT RAPINDU-SI TATAL RANIT.
IN TIMP CE TATARII SE PREGATESC SA ATACE, VIN ARCASII DIN ORHEI SI II
PUN PE FUGA , SPRE DISPERAREA HANULUI CARE ISI VEDE ARMATA RISIPITA SI
UMILITA DE ROMANI.
PARTEA A SAPTEA NE PREZINTA DRUMUL LUI GHIRAI PESTE NISTRU ,
AVANDU-L
PE DAN RANIT CA PRADA SI TROFEU . ADANC UMILIT , TATARUL SE
INCHIDE
IN CORTUL SAU TREI ZILE SI TREI NOPTI, DUPA CARE PORUNCESTE SA FIE ADUS
ROMANUL, CU GAND SA SE RAZBUNE. DAN ISI PASTREAZA CUMPATUL SI
DEMNITATEA NETEMANDU-SE DE AMENINTARILE ADVERSARULUI. RASPUNSUL
INTELEPT AL BATRANULUI IL PUNE PE GANDURI PE HAN:
“CE SIMTE FIRUL IERBII CAND COASA E VECINA?
EA PLEACA FRUNTEA-N PACE, RASPUNDE CAPITANUL,
CACI ARE SA RENASCA MAI FRAGEDA LA ANUL!”
PUNCTUL CULMINANT NE DEZVALUIE UN MOMENT DE MAXIM DRAMATISM CAND HANUL
TATAR HOTARASTE CA DAN SA FIE UCIS DACA NU ISI RENEAGA LEGEA
STRAMOSEASCA SAU SA FIE RASPLATIT CU DARURI MULTE DACA ACCEPTA
PROPUNEREA.
DEZNODAMANTUL ESTE TULBURATOR PRIN SEMNIFICATII. GANDUL MORTII NU-L
INSPAMANTA PE EROU SI PRIN REFUZUL SAU EL SE INALTA LA SACRIFICIUL DE
SINE IN NUMELE CREDINTEI STRAMOSESTI. EL RESPINGE IDEEA DE SALVARE
NEDEMNA IUBINDU-SI SPATIUL IN CARE S-A NASCUT SI L-A SLUJIT CU CREDINTA
SI CINSTE TOATA VIATA.ACEST LUCRU ESTE SUGERAT DE DECIZIA SA
FINALA:”MAI DREPT E CA SA MOR”. DAN IL ROAGAPE HAN SA MAI SARUTE O
SINGURA DATA PAMANTUL STRAMOSESCIMNAINTE DE A MURI. IMPRESIONAT. GHIRAI
ACCEPTA : II DEZLEAGA LANTURILE SI II DA CHIAR CALUL SAU PTR A SE
INTOARCE IN TARA. DUPA CE TRECE NISTRUL , BATRANUL OSTEAN RESPIRAND
AERUL MOLDOVEI MAI PRIVESTE ODATA PRINTRE LACRIMI PAMANTUL TARII, APOI
INGENUNCHEAZA, SE INCHINA SI SARUTA CU SMERENIE GLIA STRABUNA CE
TRASARE SI CARE-L RECUNOASTE . REVENIT IN CORTUL LUI GHIRAI, ROMANUL
MOARE, TREZIND ADMIRATIA DUSMANULUI.
CARACTERIZAREA PERSONAJELOR
EROII POEMULUI AU PROPORTII LEGENDARE. IN VIZIUNEA ARTISTICA A LUI
ALECSANDRI, DAN E MIRACULOS DE PUTERNIC IN LUPTA, DUSMANII SUNT
INGROZITI LA VEDEREA LUI SI NU INDRAZNESC SA
IL ATACE. PE DE ALTA PARTE, DAN PRICEPE GLASUL NATURII INTELEGE GRAIUL
STEJARILOR CARE II ANUNTA NAVALIREA TATARILOR, VULTURII SI ALII II
CALAUZESC DRUMUL, RAUL ISI MICSOREAZA UNDELE CA SA POATA TRECE DAN.
ACESTE ELEMENTE DE LEGENDA AU SI ROLUL DE A SUGERA INFRATIREA DINTRE
AMUL DIN POPOR SI NATURA PATRIA.
|
Referat oferit de www.ReferateOk.ro |
|