Vasile Alecsandri
Categoria: Referat
Romana
Descriere:
Vasile Alecsandri este scriitor si om politic. Participant la
Revolutia din 1848, promotor al luptei pentru Unirea
principatelor, sprijinitor al Razboiului de Independenta. A ramas
in constiinta posteritatii ca deschizator de drumuri, innoitor de
modalitati literare, avind merite deosebite in oreintarea
literaturii romanesti pe fagasul national si popular... |
|
|
1
Vasile Alecsandrii este scriitor si
om politic. Participant la Revolutia din
1848, promotor al luptei pentru Unirea
principa-
telor, sprijinitor al Razboiului de
Independenta. A ramas in constiinta
posteritatii ca deschizator de drumuri,
innoitor de modalitati literare, avind
merite deosebite in oreintarea
literaturii romanesti pe fagasul national
si popular. In 1878, felibrii din
Montpellier il premiaza pentru Cantecul
gintei latine . Aceasta distinctie il confirma,
o data in plus, in postura de
“bard” al natiunii.
“Tatal a fost inzestrat cu neobisnuita putere de munca si
initiativa,stingind o avere considerabila in tot felul de concesiuni
publice si slujbe administrative, unele foarte importante, ca aceea de
vames al Vistieriei, detinuta de 14 ani(1830-1844) si de director la
Arhivele Statului (1849-1850). Mama poetului, Elena, era fiica
pitarului Dumitrache Cozoni. Om cu oarecare carte greceasca,
medelnicerul isi creste copiii cu ingrijire, ii trece prin toate
treptele invataturii si le incurajeaza tnditile progresive. Din sapte
copii, nu traiesc decit trei: Catinca, stralucitoare prin
frumuset, eleganta si spirit,remaritata cu pasoptistul Costache
Rolla si moarta la virstaaproximativa de 40 de ani (1857); poetul,
probabil cel mai iubit din trei, sustinut de tata chiar in vremea
activitatilor revolutionare;si Iancu, viitorul colonel(1826-1884), cu
inclinari literare.
Copilaria lui Vasile se desfasoara vesela si fara griji pana ce, dupa
primirea notiunilor elementare de la dascalul maramuresean Gherman
Vida, intra in pensionatul francez al lui Victor Cuenim, de la Iasi,
unde firea sa rasfatata nu se impaca cu conditiile regimului de
internat (1828-1834). In august 1834, e trimis la Paris, impreuna cu
viitorul domnitor Alexandru I. Cuza si alti doi fii de boieri. (…) Dupa
un an, isi trece bacalaureatul, sectia literara. Incearca studii de
medicina si drept,le paraseste pe fiecare dupa sase luni, se pregateste
pentru bacalaureatul in stiimte ca sa se faca inginer, e insa respins
la examen. Primele lui incercari literare, corecte, sunt in limba
franceza. La intoarcerea din Franta (1839), trece prin Italia, de unde
culege impresii de arta, ce-i nutresc intaia bucata de proza:
Buchetiera de la Florenta (Dacia literara,1840). De atunci se alege cu
pasiunea de turist, placindu-i calatoriile fara intinerar fix, la voia
intimplarii. La Iasi, bate la ochi prin pletele lasate pe umeri,prin
cravatele stacojii, jilectele largi, pantalonii lipiti si pantofii de
lac. Orasul il dezgusta prin aspectul cosmolit, care-l face sa
avertizeze asupra calcarii nationalitatii si sa-si desluseasca
simpatiile pentru clasa taraneasca (Iasii in 1844). (…)
Timp de sase ani, este “sef de masa la serviciul scutelnicilor si al
pensiilor “, cu largi toleranti si concedii numeroase. Colaboreaza la
Spicusorul (Le glaneur moldo-valaque) cu poezii in limba franceza si,
in colaborare cu C. Negrizzi, M. Kogalniceanu si P. Campeanu, conduce
teatrul romanesc din Iasi, pentru care compune Farmazonul din Harlau si
Modista si cinovnicul, prelucrari. Plimbindu-se prin munti, la Piatra,
aude “cantecul cel mai frumos, cel mai jalnic, cel mai cu suflet… pe
lume: doina de la munte (…) Asa se decide patima lui folclorica,
stimulata de Alecu Russo. Sub influenta productiilor populare,
paraseste compunerile de versificatie franceza si improvizeaza
(expresia e a lui) poezii de inspiratie populara, printre care
Balada-Cloanta.
In societate ieseana de saloane, aceste bucati sunt numite “poezii de
coliba”. Sora lui Costache Negri, Elena, il indeamna divinatoriul,
determinindu-i astfel directia carierei : “Continua cum ai inceput; cel
mai frumos titlu de glorie la care trebuie sa ravneasca un poet e acela
de poet national si popular”.”
|
Referat oferit de www.ReferateOk.ro |
|