O scrisoare pierduta - comedia
Categoria: Referat
Romana
Descriere:
În lumina contemporaneităţii ,pe meridianul românesc, Ion Luca Caragiale este una dintre acele personalităţi literare ce nu s-au învechit deloc. Comedia este o specie a genului dramatic în care se prezintă o întâmplare hazlie, cu deznodământ vesel, ridiculizându-se astfel personaje, moravuri, realităţi sociale ÅŸi situaÅ£ii general umane. |
|
|
1
Comedia
În lumina contemporaneităţii ,pe
meridianul românesc, Ion Luca Caragiale este una dintre acele
personalităţi literare ce nu s-au învechit deloc.
Comedia este o specie a genului dramatic în
care se prezintă o întâmplare hazlie, cu deznodământ vesel,
ridiculizându-se astfel personaje, moravuri, realităţi sociale şi
situaţii general umane.
Opera "O scrisoare pierdută" de Ion Luca
Caragiale înfăţişează desfăşurarea alegerilor într-un judeţ de munte,
într-unul din secolele trecute.
Ca orice operă dramatică, aceasta a fost
scrisă cu scopul de a fi reprezentată pe scenă.
Opera este structurată în acte şi scene, cuprinzând 4 acte, fiecare
având 9-14-17-14 scene.
Timpul şi spaţiul sunt limitate. Întâmplările
se petrec la sfârşitul anului 1883 în capitala de judeţ. Caracterul
dramatic este evidenţiat de folosirea dialogului şi monologului
dramatic, precum şi de prezenţa indicaţiilor scenice prin care se
fixează cadrul acţiunii şi se evidenţiază unele dintre trăsăturile
specifice ale personajelor. Descrierea şi naraţiunea nu sunt prezente
ca moduri de expunere decât în aceste indicaţii sau în replicile
personajelor.
Specific acestei specii literare este comicul
de moravuri care vizează corupţia politicienilor ori viaţa de
familie;de caracter ce surprinde numeroasele tipuri umane, dar şi de
situaţie, de limbaj şi de nume.
Firul dramatic e structurat pe momentele
subiectului, dar intriga "se consumă" înainte de începerea
acţiunii:pierderea scrisorii de amor primită de la Tipătescu, prefectul
judeţului de către Zoe.
Expoziţiunea înfăţişează discuţia dintre Pristanda
şi Tipătescu care află astfel că Nae Caţavencu este în posesia unei
scrisori compromiţătoare, ce-i poate asigura reuşita în alegeri.
Alertat,în desfăşurarea acţiunii, prefectul
ordonă percheziţia la domiciliul lui Caţavencu.
Trahanache şi Zoe,sunt şantajaţi de către
adversarul lor politic cu publicarea scrisorii, dacă nu îl vor sprijini
în alegeri. Aflând cele întâmplate, prefectul devine din ce în ce mai
neliniştit.
Farfuridi şi Brânzovenescu, îi bănuiesc de
trădare pe Pristanda, Zoe şi Tipătescu văzându-i în vizită la Caţavencu.
Ei trimit o depeşă la Bucureşti acuzându-l pe
prefect de trădare. În acest timp Caţavencu este arestat din ordinul
lui Tipătescu. Speriată de cele întâmplate şi de o posibilă publicare
scrisorii, Zoe încearcă să-l convingă pe prefect să îl susţină pe
Caţavencu, care devine din ce în ce mai impulsiv ,refuzând bunurile
oferite de prefect.
Când Zoe îl convinge pe Tipătescu să fie de
partea lui Caţavencu; Pristanda aduce telegrama prin care se anunţă
candidatura lui Dandanache, propus de la centru. Acest moment
constituie punctul culminant.
1
Acţiunea evoluează spre deznodământ:Dandanache va ajunge deputat, iar
Caţavencu, căruia i se descoperise poliţa falsificată, va organiza
petrecerea în cinstea proclamatului. Astfel totul se termină într-o
atmosferă de sărbătoare, împăcare şi veselie unanimă. Prezentarea
conflictului derizoriu între esenţă şi aparenţă, este o altă trăsătură
a acestui gen literar.
Numeroasele personaje sunt reduse la schemă cu
funcţie comică,
tipuri ridiculizate, devenind contra exemple şi tipuri umane cu doar
câteva trăsături.
Tipătescu e tipul junelui prin, Zoe al adulterinei,
Trahanache al
încornoratului, Pristanda al servitorului, Caţavencu al demagogului
ambiţios, iar Farfuridi şi Brânzovenescu al prostului fudul.
Personajele sunt principale: Trahanache, Tipătescu,
Pristanda, Caţavencu, Zoe, iar secundar fiind cetăţeanul turmentat.
Tipătescu este personajul principal ce apare în
toate momentele subiectului.
Portretul fizic este proiectat într-un plan
secundar;în indicaţiile
scenice apar reliefete în mod direct câteva detalii vestimentare"în
haine de odaie".
Portretul moral e infăţişat mai ales indirect prin dialog
şi
monolog, dar şi prin replicile celorlalte personaje şi chiar prin
indicaţiile scenice.
Prin personaje este pus în evidenţă ridicolul unei lumi,
satirizându-se mai ales imoralitatea şi incultura. Deşi nu e incult ca
şi celelalte personaje, imoralitatea îl caracterizează şi pe
Tipătescu:închide ochii la găinăriile poliţaiului, îşi administreză
judeţul ca pe propria moşie, oferind funcţii
şi arestând pe Caţavencu după bunul plac.
Apare aici, în linii îngroşate comicul de caracter.
Prin acelaşi comic este caracterizat şi Caţavencu care vrea să
ajungă
deputat printr-o scrisoare şantajând, dar când nu mai este stăpân pe
situaţie organizează petrecerea în cinstea celor aleşi.
Zoe duce o viaţă dublă, dar cei din jur se prefac a nu-i
da
importanţă. Comicul de caracter, de situaţie şi de limbaj, apare într-o
îmbinare perfectă, în replicile lui Pristanda,în care se vorbeşte
despre momentul spionării casei lui Caţavencu. Poliţaiul se crede
veşnic la datorie:"eu nu;eu la datorie, coane Fănică, zi şi noapte la
datorie".Repetiţia de 4 ori a c.c.loc stârneşte râsul căci, de fapt,
menirea sa de slujbaş al satului era alta. E încântat chiar că, urcat
pe uluci, vede ca la teatru ce se petrece şi aude ce se discută în casa
lui Nae. Repetă şi aici mecanic"Curat Moflujii" cuvintele superiorului
său. Ar fi ascultat mai mult, dar un chibrit aprins aruncat pe
fereastră îl face să lunece peste un "dobitoc" care tocmai trecea pe
acolo.
Falsa personalitate a lui Caţavencu, tirada lui
sforăitoare
sublinază atât comicul de limbaj, dar şi pe cel de situaţie şi de
caracter.
De fapt, titlul operei e simbolic, sugerând comicul de
situaţie din
comedie. Nu e vorba numai de scrisoarea pierdută de Zoe care îi poate
aduce lui Caţavencu succesul în alegeri, ci şi cea care îl ajută pe
Dandanache să devină deputat. Elocvent este şi comicul de nume
(Dandanache derivă de la dandana, Trahanache de la trahana).Tipătescu e
cel ce a urcat tipa-tipa în vârful piramidei sociale, iar Farfuridi şi
Brânzovenescu au nume cu aluzie culinară ce stârnesc râsul.
Argumentele de mai sus demonstrează că această
creaţie este o comedie.
|
Referat oferit de www.ReferateOk.ro |
|