Fratii Jderi - Mihail Sadoveanu
Categoria: Referat
Romana
Descriere:
Capodopera romanului istoric sadovenian; o trilogie închinată unei
epoci eroice şi unei personalităţi de dimensiuni mitice: Stefan cel
Mare. Geneza: La baza romanului stă o vastă documentaţie. Romancierul a
consultat cronicile moldovene - Neculce, Ureche. Din cronica lui Neculce
a reÅ£inut mai ales legendele, în care era evocată figura domnitorului,
legende grupate în O samă de cuvinte; de asemenea a mai consultat
Descrierea Moldovei de Dimitrie Cantemir... |
|
|
1
Mihail Sadoveanu:
Fratii Jderi - prezentare generala
Capodopera romanului istoric sadovenian; o trilogie
închinată unei epoci eroice şi unei personalităţi de dimensiuni mitice:
Stefan cel Mare.
Geneza:
La baza romanului stă o vastă documentaţie.
Romancierul a consultat cronicile moldovene - Neculce, Ureche. Din
cronica lui Neculce a reţinut mai ales legendele, în care era evocată
figura domnitorului, legende grupate în O samă de cuvinte; de asemenea
a mai consultat Descrierea Moldovei de Dimitrie Cantemir. Romancierul a
mai avut în vedere şi lucrările înaintaşilor săi, care evocau figura
lui Ştefan cel Mare: Alecsandri, Eminescu, Delavrancea, Bolintineanu.
În ţesătura romanului Sadoveanu a introdus şi motive
din balade populare româneşti: Corbea, Gruia lui Novac, Chira
chiralina. De asemenea a mai folosit elemente reale, controlabile
documentar. Aceste fapte, evenimente reale le-a tratat însă cu
libertatea ficţiunii artistice: a imaginat scene, dialoguri, a creat
personaje, a reconstituit tabloul de epocă, toate dând senzaţia de
viaţă reală, autentică. Faptele, personajele sunt credibile pentru că
Sadoveanu a dovedit o intuiţie şi o capacitate rară de a insufla viaţă
trecutului istoric.
Nu întâmplător Sadoveanu se opreşte asupra Moldovei
secolului al XV.-lea şi asupra domniei lui Ştefan cel Mare. El vede în
acest timp o epocă de echilibru, de stabilitate şi de armonie, iar în
figura lui Ştefan cel Mare, un conducător ideal.
Criticul literar Nicolae Manolescu consideră, că din
acest punct de vedere, romanele istorice sunt nişte proiecţii utopice:
dezamăgit de societatea în care trăia, romancierul îşi caută refugiul
în trecut, într-o perioadă arhaică, caracterizată prin stabilitate şi
armonie socială.
Astfel în Fraţii Jderi ne oferă modelul unei
democraţii ţărăneşti, condusă de Ştefan cel Mare, care reuneşte
calităţile înţeleptului cu cele ale viteazului.
Structura:
Este o trilogie, alcătuită din: Ucenicia lui Ionuţ
(1935), Izvorul Alb (1936), Oamenii Măriei sale (1942).
În atenţia romancierului stă figura domnitorului
Ştefan cel Mare, dar şi familia Jderilor, slujbaşi credincioşi ai
domnitorului. Jderii reprezintă răzeşimea ridicată la rangul boieresc
de Ştefan cel Mare, care stabileşte o nouă ierarhie bazată pe merit
personal.
Fraţii Jderi este o construcţie amplă, epopeică,
figura domnitorului şi spiritul de sacrificiu al Jderilor fiind
urmărite pe fundalul unei soceietăţi medievale româneşti.
Sadoveanu realizează o construcţie epică
monumentală, o adevărată cronică a vieţii sociale, economice, politice
şi culturale a acestei epoci.
Fraţii Jderi poate fi considerat un roman al
romanelor. Astfel întâlnim: romanul
formării unui caracter, roman istoric, roman de aventuri, roman al
eroismului.
Trilogia lui Sadoveanu este o epopee eroică, care
urmăreşte destinul individului (Jderii) în strânsă legătură cu destinul
colectiv. Romanul are o structură complexă pe două nivele:
• nivelul social: în cadrul căruia distingem:
• planul istoric (acţiunile politice şi militare ale
lui Ştefan cel Mare)
• planul civil (viaţa moldovenilor)
• nivelul existenţial: în care distingem:
• planul real (concret al vieţii)
• planul miraculos (legendar)
1
Ucenicia lui Ionuţ
Este considerat un roman al iubirii adolescentine.
În acelaşi timp
poate fi considerat şi un roman al cunoaşterii primitive: oamenii cred
în superstiţii, semne, în practici primitive. Astfel jupâneasa Ilisafta
crede că soarta omului depinde de un urs mitic; oamenii cred în cai
năzdrăvani, ca de exemplu Catalan, calul lui Ştefan cel Mare.
Volumul începe cu prezentarea sosirii lui Ştefan cel
Mare la hramul
mănăstirii Neamţu. Apariţia domnitorului provoacă emoţie şi tulburare
în rândul poporului.
Oamenii discută despre Ştefan cel Mare, ca despre o
fiinţă
miraculoasă. Cu acest prilej Ştefan cel Mare îl alege pe Ionuţ Jder, ca
prieten şi slujitor al fiului său, Alexăndrel.
Dragostea spontană pentru domniţa Nasta îl face pe
Ionuţ să trădeze
frăţia de cruce cu Alexăndrel. Această primă criză erotică îl face pe
Ionuţ să-şi piardă capul şi să expună viaţa lui Alexăndrel.
Sub impulsul acestor senimente pentru Nasta Jonuţ
pleacă-n căutarea
ei, răpită la porunca lui Soliman bei. Această evadare necugetată este
pedepsită de domnitor şi din acest moment Ionuţ se străduieşte să
devine un oştean adevărat a lui Ştefan cel Mare.
Călătoria lui Ionuţ şi toate aventurile prin care
trece, au un
caracter iniţiatic; ca şi personajele din basme, drumul şi aventurile
reprezintă probe, încercări, prin care Ionuţ Jder dobândeşte experienţa
şi înţelepciunea vieţii.
Izvorul Alb
Este romanul iubirii de familie. Viaţa de familie
este prezentă
prin existenţa zilnică a familiei Jderilor. Se pare că în fruntea
familiei stă femeia, care se îngrijeşte de toate problemele
gospodăriei. Jupâneasa Ilisafta este păstrătoarea tradiţiilor, dovedând
o gândire arhaică plină de înţelepciune.
Titlul este simbolic. Astfel călătoria lui Ştefan
cel Mare,
vânătoarea de la Izvorul Alb cu sensul unei iniţieri a luării unui
contact cu înţelepciunea străveche, mitică, magică.
Faţă de volumul I., ritmul epic este mai accelerat.
Pe primul plan
sunt acţiunile lui Simion Jder, comisul din Timişeni, priceput în
creşterea şi îngrijirea cailor domneşti. Un grup de boieri călători pun
la cale răpirea lui Catalan - calul lui Ştefan cel Mare - bănuit că are
puteri magice.
Şi în acest volum există o aventură romantică.
Astfel Simion Jder
se îndrăgosteşte de Maruşca, răpită de Niculăieş Albu, şi dusă în
Polonia. Fraţii Jderi pornesc într-o expediţie de pedepsire a
vinovaţilor. Această expediţie este un episod erioc şi cavaleresc.
Tot în acest volum se face o descriere amplă a
căsătoriei lui
Ştefan cel Mare cu Maria de Mangop, dezvăluindu-se scopurile politice
ale acestei căsătorii. Acest volum este considerat şi un roman al
cunoaşterii magice.
Oamenii Măriei sale
Este romanul iubirii de ţară. Titlul se referă la
oştenii lui
Ştefan cel Mare, care îşi părăsesc familia mică, pentru a-şi apăra
ţara, familia cea mare. Faţă de volumul II. care este romanul
cunoaşterii magice, acest volum este romanul cunoaşterii raţionale.
Accentul se pune pe pregătirea şi desfăşurarea bătăliei de la Vaslui.
Sunt prezentate amănunţit manevrele prin care se
urmăreşte
eliminarea acţiunilor tătarilor pentru ca întreaga forţă să se
concentreze împotriva turcilor. La război participă tot poporul. Cel
mai sugestiv este capitolul Genune pre genune cheamă.
Sfârşitul romanului este cel mai încărcat de
istorie. Discursul
domnitorului, care elogiază eroismul celor dispăruţi este plin de
patetism.
|
Referat oferit de www.ReferateOk.ro |
|