1
Propoziţia subordonată predicativă (PR)
Elemente definitorii
- PR se obţine prin extensia unui nume predicativ;
- Ea îndeplineşte funcţia de nume predicativ pe lângă
un verb copulativ din regentă;
- Propoziţia regentă are un predicat nominal
incomplet;
- Prin contragere, se obţine un nume predicativ;
- PR nu are element de relaţie specializat.
e.g. După terminarea şcolii, va ajunge ce doreşte.
ATENŢIE!
e.g. Prietenul meu este politicos, aşa cum îl ştii.
Dacă verbul copulativ are nume predicativ, subordonata nu mai poate fi
PR.
Elemente regente
PR poate avea element regent un verb copulativ fără nume predicativ.
e.g. Se pare că e obosit.
Elemente de relaţie
- Conjuncţii subordonatoare: Călătoria părea că nu se
mai termină.
- Prepoziţii: Problema este dacă va găsi drumul.
- Pronume relative: Întrebarea este cine se află
acolo.
- Adverbe relative: Dificultatea va fi unde stăm la
cabană.
- Adverbe nehotărâte: Meritul este al oricui se
pregăteşte.
ATENŢIE!
Între două sau mai multe PR se poate stabili un raport:
- De juxtapunere: Datoria elevului este să înveţe, să
ia notiţe, să fie atent.
- Adversativ: Şcoala pare că este mică, dar că e
luminoasă.
- Conclusiv: Întrebarea este cine face referatul,
aşadar, cine va fi autorul.
- Disjunctiv: Daniel a ajuns ce a vrut el sau ce au
dorit părinţii.
- Copulativ: Problema este dacă a ajuns la cabană şi
dacă s-a instalat.
Extensia numelui predicativ
Modificări:
- Apare un predicat;
- Apare un element de relaţie (ce, cum, dacă);
- Apare o propoziţie subordonată;
- Propoziţia este echivalentul numelui predicativ.
e.g. El a devenit blond.
El a devenit cum bănuiam.
Contragerea PR
Modificări:
- Dispare un predicat;
- Dispare elementul de relaţie;
- Dispare o propoziţie subordonată;
- Propoziţia regentă primeşte un nume predicativ,
echivalent al PR.
e.g. Nu este pentru cine se pregăteşte. – Nu este pentru prieteni.
Topica
PR este aşezată aproape totdeauna după regentă.
e.g. Problema este pe cine vor pune comandant.
Punctuaţia
PR nu se desparte prin nici un semn de punctuaţie de regenta ei.
e.g. Copilul se făcea după cum sperau părinţii.
Propoziţia subordonată subiectivă (SB)
Echivalentul minor al SB este un subiect. SB se obţine prin extensia
unui subiect. Îndeplineşte funcţia de subiect al unei propoziţii
regente.
Elemente regente
- Verbe personale: A venit cine era de aşteptat.
- Verbe unipersonale prin formă şi impersonale prin
conţinut: Trebuie să plec.
- Verbe reflexive impersonale: Se zice că va ninge.
- Verbe personale: E bine.
- Adverbe şi locuţiuni adverbiale predicative:
Probabil că va sosi la timp.
- Forme impersonale ale unor verbe personale: Îmi
convine că pleacă.
- Verbe pasive imperosnale: Este ştiut că va câştiga.
Extensia subiectului
- Un predicat potrivit;
- Pentru SB aşezată înaintea regentei, cuvintele de
relaţie: cine, cel, ce;
- Pentru SB după regentă: că, să.
e.g. Bolnavul va pleca mâine din spital.
Cel ce este bolnav va pleca mâine din
spital.
Contragerea SB
- Dispare elementul de relaţie;
- Dispare un predicat.
Anumite adverbe şi locuţiuni adverbiale, anumite verbe impersonale nu
permit contragerea: fireşte, pesemne, trebuie.
Topica
SB este aşezată, de obicei, după regentă.
e.g. Mă deranjează că nu are încredere.
Punctuaţia
SB nu se desparte, în general, prin nici un semn de punctuaţie de
regenta ei.
e.g. Urmează să-l caut mai târziu.
SB se desparte prin virgulă de regenta ei când stă înaintea regentei.
e.g. Cine nu greşeşte, acela nu este om.
Tipare-model
Ce ... este că ... .
Ceea ce ... este că ... .
Dacă ... înseamnă că ... .
Dacă ... se cheamă că ... .
Dacă ... este ca să ... .
Când ... este ca şi cum ... .
Când ... este ca şi când ... .
Când ... este parcă ... .
Când ... este de parcă ... .
e.g. Când măriţi o fată, este ca şi când ţi-ai arde casa.
Propoziţia subordonată atributivă (AT)
Propoziţia subordonată atributivă (AT) corespunde atributului,
determinând aceleaşi părţi de vorbire, adică substantive şi
substituitele lui.
1
Elemente regente
- Substantiv: Timpul care este pierdut nu se mai
recuperează.
- Locuţiune substantivală: Luarea de mită, pe care
legea o pedepseşte, este un act imoral.
- Pronume: Filmul este aceste pe care l-am văzut.
- Numeral: Primul care a vorbit, a susţinut ă e
adevărat.
- Adjectiv substantivizat: Atributiva pe care o
studiem nu e grea.
Elemente de relaţie
- Pronume relative: Propunerea pe care mi-ai făcut-o
nu mă interesează.
- Conjuncţii subordonatoare: S-a emis presupunerea că
teza se va amâna.
- Adverbe relative: Modul cum ai rezolvat exerciţiile
m-a uimit.
- Pronume nehotărâte: Datoria oricui îl vede este
să-l cheme.
Extensia atributului
e.g. Copilul cuminte este îndrăgit.
Copilul care este cuminte este îndrăgit.
Contragerea AT
e.g. Stiloul pe care l-am cumpărat este foarte frumos.
Stiloul cumpărat este frumos.
Punctuaţia
Când AT se află imediat după cuvântul regent, nu se desparte prin
virgulă: Toţi elevii cunosc situaţiile când se foloseşte virgulă.
Dacă AT este despărţită de unul sau mai multe cuvinte, atunci se separă
prin virgulă: Toţi elevii cunosc situaţiile tipice, când se foloseşte
virgula.
Topica
AT stă totdeauna după regentă.
Propoziţia subordonată completivă directă (CD)
Propoziţia subordonată completivă direct (CD) arată obiectul asupra
căruia se exercită acţiunea din propoziţia regentă sau rezultatul
acestuia şi îi corespunde, în planul frazei, complementului direct.
Termen regent
- Verb tranzitiv: El a plecat spunând că va veni a
doua zi.
- Locuţiune verbală tranzitivă: Profesorul a băgat de
seamă că lipsesc doi elevi.
- Interjecţie predicativă: Iată ce ne-a explicat.
Elemente de relaţie
- Conjuncţii subordonatoare: că, să, ca să, ca ...
să, dacă, de;
- Pronume relative: care, cine, ce, ceea ce, cât,
câţi, câte;
- Pronume nehotărâte: oricine, oricare, orice, oricât;
- Adverbe relative: unde, cum, când.
Extensia complementului direct
e.g. Am pregătit ghiozdanul.
Am pregătit ce îmi trebuia.
Contragerea CD
e.g. Tu ai salutat pe cine cunoşti.
Tu ai salutat pe cunoscuţi.
Topica
Propoziţia CD poate sta înainte sau după regentă.
e.g. Că ai sosit, acum am aflat.
Am rezolvat ce trebuia.
Punctuaţia
CD, aşezată după regentă, nu se desparte de aceasta prin nici un semn
de punctuaţie. Dacă este aşezată înaintea regentei, ea poate fi
despărţită prin virgulă, pentru a evidenţia un anumit aspect al
comunicării.
ATENŢIE!
Unele CD pot fi reluate sau anticipate în regentă, prin formele
neaccentuate ale pronumelui personal în acuzativ.
e.g. Îl apreciez pe cine e serios.
Verbele “a întreba”, “a ruga”, “a învăţa”, “a anunţa”, “a asculta”, “a
sfătui” se construiesc cu două CD sau pot avea un complement direct şi
o CD.
e.g. Te rog să mă asculţi.
Propoziţia subordonată completivă indirectă (CI)
Propoziţia subordonată completivă indirectă (CI) corespunde, în planul
frazei, complementului indirect din propoziţie.
Termen regent
- Verb tranzitiv sau intranzitiv: Mă bucur că ai
înţeles.
- Locuţiune verbală: El îşi aducea aminte cum fusese
odinioară satul.
- Adjectiv: Fata era mirată că mama ştia tot.
- Adverb: Este bine de cine are curaj.
- Interjecţie: Vai de cine n-ascultă de părinţi.
Elemente de relaţie
- Conjuncţii subordonatoare (că, să, ca ... să, de,
dacă): Era convins că va reuşi.
- Pronume sau adjective relative/nehotărâte (care,
cine, ce, ceea ce, cât): Cui învaţă bine i se dă un premiu.
- Adverbe relative (unde, cum, când): Nu-şi dădea
seama unde se afla.
Extensia complementului indirect
e.g. Am dat fratelui un telefon.
Am dat un telefon cui trebuia.
Contragerea CI
e.g. Am mulţumit cui m-am ajutat.
Am mulţumit prietenului.
Topica
CI poate sta înaintea regentei sau după această.
CI poate apărea intercalată.
Punctuaţia
Când CI este aşezată după regentă ea nu se desparte prin virgulă de
regenta ei.
e.g. Mă tem că am greşit.
Când este aşezată înaintea regentei, se foloseşte virgula pentru a
evidenţia un anumit element al construcţiei.
e.g. Oricui doreşte, îi acord sprijin.
Când este intercalată, CI se desparte în mod obligatoriu de restul
regentei prin virgule.
e.g. Convins că va reuşi, s-a prezentat la examen.
|