Bogdan Petriceicu Hasdeu - personalitate
Categoria: Referat
Romana
Descriere:
Spirit enciclopedic in descendenta lui Dimitrie Cantemir si alui Ion
Heliade Radulescu, poliglot B.P.Hasdeu a dominat prin vocatia
universalitatii cea de-a doua jumatate a secolului al XIX-lea, ca
reprezentant al gandirii stiintifice umaniste, insetat de cunoastere si
creatie. El a deschis drumuri in filologie, folcloristica, istorie,
asezand cercetarea acestor domenii intr-un cadru care nu se va schimba
multa vreme... |
|
|
1
Bogdan Petriceicu Hasdeu, personalitate a culturii si a literaturii
romane
Spirit enciclopedic in descendenta lui Dimitrie
Cantemir si alui Ion Heliade Radulescu, poliglot B.P.Hasdeu a dominat
prin vocatia universalitatii cea de-a doua jumatate a secolului al
XIX-lea, ca reprezentant al gandirii stiintifice umaniste, insetat de
cunoastere si creatie. El a deschis drumuri in filologie,
folcloristica, istorie, asezand cercetarea acestor domenii intr-un
cadru care nu se va schimba multa vreme.
A desfasurat o prodigioasa activitate gazetareasca,
fiind initiatorul a numeroase reviste si ziare: "Romania" (1858),
"Foaia de istorie romana", "Foaia de istorie si literatura" (1860),
"Lumina", "Foaia umoristica Aghiuta" (1863), "Arhiva istorica",
"Satyrul" (1866), "Traian", "Columna lui Traian" (1870), "Revista noua"
(1877) s.a.
Principalele sale lucrari, concepute initial in
dimensiuni uriase, au ramas, din pacate, neterminate. Cu toate acestea
Hasdeu poate fi considerat parintele filologiei romanesti moderne. El
este cel care formuleaza teoria substratului dacic, proiecteaza si
realizeaza primele trei volume din "Etymologicum Magnum Romaniae"
(dictionar al limbii romane ramas la cuvantul "barbat"). In lucrarea
"Principie de lingvistica" este inclusa teoria privitoare la circulatia
cuvintelor, criteriu de apreciere a individualitatii unei limbi. Din
vasta culegere de studii asupra limbii si culturii populare vechi
intitulata "Cuvente den batrani" au aparut doar doua volume si
introducerea la cel de-al treilea. Hasdeu studiaza in aceeasi lucrare
folclorul din perspectiva comparatista, extinzandu-si cercetarile pana
in spatiul iranian si sanscrit. Dealtfel, se pare ca Hasdeu este primul
care foloseste termenul de "folclor" in cultura romana, si il defineste
ca totalitatea culturii populare, in stransa legatura cu etnografia.
Tot el este cel care a scris "Arhiva istorica a Romaniei" ce cuprinde
culegeri stiintifice de documente istorice, filologice, literare
nationale si internationale.
Ca istoric, este autorul monografiei "Ioan-Voda cel
Cumplit", evocare a unui destin dramatic din trecutul nostru, ce impune
prin curajul si demnitatea sa. Lucrarea "Istoria critica a romanilor",
proiectata in cel putin cinci volume, a aparut numai intr-un volum si
partea intai din cel de-al doilea, fiind o ampla sinteza a istoriei si
civilizatiei romane.
In domeniul literaturii beletristice a scris nuvela
"Duduca Mamuca", republicata ulterior sub titlul "Micuta", dar si un
fragment dintr-un proiectat roman istoric: "Ursita". A scris versuri
romantice, meditative. In creatia dramatica a lasat comedia "Trei crai
de la Rasarit" si drama "Razvan si Vidra". (1867)
Prima drama romantica de inspiratie istorica,
"Razvan si Vidra" prezinta o viziune pasoptista asupra trecutului, in
spiritul ideilor "Introductiei" la "Dacia literara". Punctul de plecare
l-a constituit un articol al lui Balcescu despre Razvan-Voda, publicat
postum in "Romania literara" (1852).
Destinul lui Razvan, tigan rob eliberat, este cel al
unui erou romantic de exceptie, evoluand in situatii de exceptie. El va
cunoaste de-a lungul celor cinci canturi, cu titluri semnificative ("Un
rob pentr-un galben", "Razbunarea", "Nepoata lui Motoc", "Inca un pas",
"Marirea"), bucuria maririi, dar si amaraciunea caderii. Proiectat pe
fundalul socio-politic al veacului al XVI-lea, Razvan urca treapta cu
treapta spre devenirea sa: este mai intai ofiter de haiduci, apoi
ofiter in armata leseasca, hatman si in final domn. Lupta impotriva
prejudecatilor epocii, constituie principalul element al conflictului
dramatic de esenta estica si psihologica, adaugandu-se celui social. Pe
masura desfasurarii actiunii, conflictul social (boieri-popor-domn)
ramane in umbra, conturandu-se din ce in ce mai sustinut cel
psihologic, personajel devenind mai complexe si mai individualizate.
Piesa apeleaza la o serie de conventii si teme
cunoscute cititorului din literatura romantica anterioara. Gasim
astfel, in piesa, tema saracului imbogatit din intamplare care refuza
bogatia, a stapanului devenit robul robului sau, a celui umil si
dispretuit care se ridica datorita meritelor sale proprii, a
razbunarii prin bunatate, etc. Pentru descrierea si realizarea scenica
a acestor situatii dramatice romantice, autorul utilizeaza procedee
retorice, in general declamative si bazate pe exagerari, pe o viziune
hiperbolica a realitatii. Unul dintre cele mai frecvente procedee este
"repetitia", cu diversele ei variante: repetitia unui cuvant ("caci tu,
tu ai fost pricina..."), a unui grup de cuvinte la inceputul unei
sintagme sau propozitii dintr-un sir de acelasi fel ("Nici un sprijin,
nici un reazam, nici un scut..."), repetitia unui cuvant prin unul sau
mai multe sinonime ("Si-l intinde, si-l anina, si-l agata.") sau
reluarea unui cuvant de la sfarsitul unui vers la inceputul urmatorului.
Razvan, personajul principal, este construit in
viziune populara, ca un luptator legendar pentru dreptate, suferinta
personala topindu-se in razvratirea sociala. Ca erou romantic, el este
structurat contradictoriu, inzestrat cu calitati de exceptie, de care
este constient dar neputincios in afirmarea lor, apasat de
prejudecatile ce-i ignora virtutile. Astfel, el este generos, modest,
are sentimentul responsabilitatii, dragoste de semeni, sete de
libertate, dezaprobare fata de stapanitorii haini pe care ii uraste,
are spiritul datoriei, o iubire patimasa pentru Vidra, si un
patriotism fierbinte ("Fie paine cat de rea/Tot mai dulce mi se
pare/Cand o stiu din tara mea!"); slabiciunea pentru putere si marire,
sub influenta Vidrei, duc la caderea fulgeretoare cu sentimentul
inferioritatii rasiale ("Tigan!...Tigan!...").
Hasdeu imbogateste literatura romana cu un personaj
feminin de referinta, reflecand ideile inaintate ale autorului. Vidra
este un personaj complex, viguros, o femeie voluntara, ambitioasa, cu
gustul maririi. Apartinand neamului "acelui groaznec barbat/Care numai
c-o-mvancire patru domni a rasturnat" ea infrunta energic prejudecatile
sociale si de rasa.
Celelalte personaje sunt impartite in doua "tabere"
opuse, pe principul antitezei romantice. Astfel Sbierea, Ganea, Basota
sunt robii averii, ai autoritatii feudale subordonata marilor
latifundiari; iar la polul opus se afla luptatorii pentru libertate
sociala, omenie, demnitate.
|
Referat oferit de www.ReferateOk.ro |
|