1
` Supravegherea unor manifestari
patologice
Descoperirea precoce a unor manifestari contribuie la
stabilirea diagnosticului sau previne unele complicatii ce pot sa apara
in cursul bolii.
1). Transpiratia
- Este un proces fiziologic prin care organismul isi intensifica
pierderile de caldura; de-si aspectul tine de patologie prezinta un
aspect benefic deoarece este o forma de compensare a unor dezechilibre
din organism.
In functie de cantitate, localizare, orar uneori si de miros
poate oferi date importante asupra bolii.
2). Culoarea tegumentelor
- Aspectul tegumentelor ofera date importante in mod special
privind circulatia, respiratia, alimentatia, eliminarea dar si in
cadrul altor functii.
Exemplu: Paloarea tegumentelor este prezenta in anemii si irigare
insuficienta cu sange; Paloarea instalata brusc survine in hemoragii,
in colaps, in stari de soc.
Ceanoza apare in cadrul boliilor cu dipsnee dar si in unele
afectiuni cardio-vasculare. Ceanoza poate aparea localizata sau sub
forma de crize ( adica are o tulburare cardiaca si are i ceanoza pana
se remediaza tulburarea).
Roseata intensa apare frecvent in febra, in caz de eforturi fizice
intense, in caz de emotii, in unele afectiuni hemoragice.
In pneumonie jumatatea de fata corespondenta plamanului afectat este
mai rosie.
Coloratia galbena a tegumentelor apare in caz de icter, acesta se
manifesta intai la nivelul sclerelor ( oculare), in caz de cancer
tegumentele au culoarea galben pai, in ceanoza hepatica
tegumentele au culoarea brun, cenusiu, murdar, in boala addison
aspectul tegumentelor este bronzat, cenusiu murdar in supuratii
pulmonare.
Tegumentele mai pot sa se coloreze in nuante de galben in consumul de
medicamente ( acid picric ).
In functie de nuanta sau intensitatea icterului acesta poate fi:
- galben palid = icter flavin
- galben rosiatic- portocaliu = icter rubin
- galben spre verde = icter verdin
- galben spre negru = icter melanic
3). Edemul
- Este frecvent intalnit in boli renale, cardiace, carentele
inflamatoare.
Edemul poate fi generalizat (anasarca) sau localizat, pielea este mai
putin elestica, palida lucioasa, stravezie si nu prezinta cute.
Edemul de culoare alba localizat intai la pleoape apoi la organele
genitale apare in afectiuni renale.
Edemul insotit de ceanoza initaial in partile declive ale corpului se
datoreaza stazei venoase si apare in tromboze, compresiuni, prin tumori
fiind localizat sau in afectiuni cardiace si pulmonare generalizat
datorita stazei venoase generale ( se mai numeste si edem albastru).
Edemul din cancer, tuberculoza, casexie, distrofii hepatice se numeste
edem casextic.
Edemul localizat de culoare rosie se numeste edem inflamator. Edemul
poate avea si cauze alergice = edem angio-neurotic.
4). Descuamatiile
- trebuie observate precoce putand semnala o boala infectioasa prin
care bolnavul a trecut recent si el inca mai prezinta pericol, se
intalneste frecvent la copii si poate prezenta mai multe forme, aspect,
regiunea si timpul in care a aparut.
5). Eruptiile cutanate
- apare in boli infectioase acute, scarlatina, rujeola, rubeola,
varicela, febra tifoida, tifos exantematic ( transmis prin paduche ) ,
herpes, zona zoster, erizipel ( este o infectie a tegumentelor
in special la gembe, o infectie streptococcica); Mai apare in
reactii alergice, ca urticaria sau eruptii datorita unor alimente care
nu le suporta organismul, in hiperexcitabilitatea vaselor motorii
( ai pieli ) si ca actiune toxica a unor medicamente:
1
- Chimina
- Antipirina
- Belladona ( matraguna)
- Salicinati
- Bromiod
- Morfina
- si unele antibiotice
6). Hemoragiile cutanate
- pot fi mici puncti-forma, ovale sau rotunde numite ptesi sau
sub
forma de plagi hemoragice numite ECHIMOZE ( acele vanatai) , frecvent
pot aparea concomitent epistaxis, melana, hematemeza, hemoragii
gingivale si se intalnesc in boli infectioase aceste boli ale organelor
hematopoetice, in insuficiente hepatice., in avitaminoze, in
intoxicatii medicamentoase, in fragilitate capilara toxica sau
infectioasa.
7). Pareze si paralizi
- Deficit motor poate fi partial sau total, localizat la anumite
segmente de corp, pot fi periferice iar membrul este flasc ( moale) cu
tonus muscular scazut iar miscariile pasive se fac cu amplitudine mare
sau centrale cu membrul contractat, tonusul muscular mare iar
miscariile pasive cu amplitudine mica.
Asistentul medical nu are voie sa mobilizeze zonele afectate decat
conform indicatiilor medicului, concomitent se pot instala paraziti la
nivelul musculaturii abdominale, vezicale, intestinale traduse prin
tulburari de emisie ale urinei sau materiilor fecale ( Glob vezical (
retentie urinara ), incontinenta)
8). Miscariile involuntare
- tremuraturi, mioclonii ( miscari spastice ale muschiului ), miscari
coreice, ticuri, convulsii, ce pot interesa o parte sau tot organismul,
unele pot aparea in repaus sau la mobilizare.
In boli infecto-contagioase care afecteaza sistemul nervos, mai apar in
emotii puternice, convulsiile sunt cele mai grave din aceasta categorie
daca dureaza mult pt ca sunt insotite de tulburari de respiratie,
piederea constiintei, relaxarea sfincterelor si apar frecvent la copii,
in toxocoza gravistica, in afectiunii ale S.N.C ( tumori, infectii) si
in unele boli endocrine, infecto-contagioase.
9).Durerile
- Bolnavii reactioneaza diferit la durere iar acuzele sunt
subiectiva si nu intotdeauna in concordanta cu realitatea.
Durerile de gravitate crescuta se insotesc de anxietate, neliniste,
pupile dilatate ( MIDRIAZA). Se urmareste localizarea durerii, modul de
instalare, intensiatea, caracterul ( cum este? intepatoare,etc),
iradierea ( in ce zona se duce durerea?), conditiile in care apar
eventualele semne insotitoare dar si reactia bolnavului.
Cefaleea poate fi difuza sau localizata, hemicraniana, in crize
paraxistice sau moderata, pulsatila, progresiva sau insuportabila si
poate fi insotita de vertij, ameteli, greturi, varsaturi, fotofobie,
iritabilitate.
Durerile toracice se pot manifesta ca o jena, apasare surde sau difuze
sau sub forma de junghiuri bine localizate, accentuate la
miscariile
respiratorii sau tuse, uneori durerea toracica poate fi lenta,
constrictiva, retrosternal cu iradieri diverse insotite de frica de
moarte.
Durerile abdominale se manifesta sub forma de crampe, arsuri,
sfasiere, torsiune si pot fi insotite de regurgitatii, varsaturi,
tenesme rectale pot fi permanente sau intermitente si cedeaza partial
in anumite pozitii.
Durerile lombare pot fi uni sau bilaterale cu caracter permanent
sau
instalate brusc, violente cu iradieri spre organele genitale insotite
de varsaturi ( nu intotdeauna); sunt exacerbate uneori de procese
fiziologice.
Durerile extremitatiilor se intalnesc in afectiuni reumatismale
uneori
foarte intense insa sunt continu si suportabile, prezinta gravitate
mare dureriile violente instalate brusc prevestind boala vasculara
grava.
Dureriile semnalate de bolanav se raporteaza madicului care va prescrie
calmante ale durerii insa calmarea durerii precoce poate masca
simtomatologia si duce in eroare, calmantele durerii folosite pe timp
indelungat isi pot pierde din eficienta de aceea ele se recomanda
alternativ ( se schimba frecvent).
|