Dezvoltarea dintelui
Categoria: Referat
Medicina
Descriere:
La nivelul lamei dentare primare, în săptămânile a sasa si a opta de
viată intrauterină, au loc proliferări celulare la nivelul stratului
bazal epitelial. Datorită multiplicărilor rapide, celulele rămân grupate
, realizând aspectul de mugur rotund... |
|
|
1
- Dezvoltarea Dintelui-
(organului dentar)
Dzvoltarea embriologica a
organului dentar
Odontogeneza , regrupeaza fenomene de inlocuire celulara si tisulara.
Ea este precedata de stadii de initiere a procesului, in cursul carora
se observa succesiv:
-migrari celulare in teritoriul prezumtiv al viitoarelor arcade dentare;
-multiplicari celulare;
-regrupari epitelio-mezenchimale, care vor duce individualizarea
fiecaruia dintre viitorii germeni dentari.
Incepand cu saptamana a cincea de viata intrauterina, cavitatea orala
este individualizata.
Formarea mezenchimului odontogen
Mezenchimul odontogen , ca si toate etapele ulterioare ale
odontogenezei, apare in viitoarea regiune incisivă si se întinde
progresiv în directia viitoarei regiuni molare, mai precoce la nivelul
mandibulei comparativ cu maxilarul superior.
Formarea lamelor
dentare
In stadiile initiale de dezvoltare a germenilor dentari, mezenchimul
odontogen are rol inductor. Activitatea mitotica de la nivelul
stratului germinativ epitelial , indusa de mezenchimul odontogen, va
determina o crestere localizata a numarului straturilor superficiale.
Initial se formeaza cate o lama ectodermica (epiblastica) primitiva,
continua, în forma de potcoava, pentru fiecare maxilar, una superioara
, alta inferioara.
Lama dentara primara :
se afla in pozitie palatinala la nivelul maxilarului si in pozitie
linguala la nivelul mandibulei. Intre saptamanile a sasea si a opta,
din fiecare lama dentara primara(superioara si inferiora) vor prolifera
zece muguri epiteliali , ce vor corespunde viitorilor zece dinti
temporari = 4incisivi, 2canini, 4molari, pe fiecare arcadă, in total
sunt 20 de dinti temporari. Deci din lama dentara primara se va
diferentia dentitia
temporară.
Cel mai timpuriu apar mugurii incisivilor inferiori, in saptamana a
saptea , iar cei superiori in saptamana a opta. Aproape in acelasi
timp. Primul molar apare in saptamanile a opta si a noua , iar al
doilea molar in saptamanile a zecea si a unspea . Tot din lama dentara
primara se vor dezvolta si mugurii molarilor permanenti, primul molar
in luna a patra intrauterina , al doilea molar in primul an postnatal,
iar mugurele molarului de minte dupa vârsta de trei ani. Acesti muguri
cresc rapid si se vor izola de lama dentara primara din care au luat
nastere. Odată cu dezvoltarea mugurilor temporari , lama dentară
primara se subtiază si dă nastere unor prelungiri epiteliale deasupra
ficarui mugur temporar.
Lama dentară secundară: se
diferentiaza în lunile a treia si a patra de viată intrauterină, din ea
se diferentiază mugurii caninilor si incisivilor definitivi, iar
mai târziu mugurii premolarilor definitivi. Lama dentară secundara se
va fragmenta după aceea, rămânând în mezenchim numai mugurii dentari,
care se vor dezvolta lent.
Lama dentară are o activitate ce se întinde pe durata a cinci ani,
perioadă ce a fost împărtită în trei etape: -aparitia mugurilor
dentitiei decidulate(luna a doua intrauterină);
-aparitia mugurilor dentitiei definitive -luna a cincea prenatal pentru
incisivi
-luna a zecea pentru premolarul doi
-cresterea lamei dentare distal de mugurele molarului doi decidual,
crestere care începe la făt în luna a patra. Din această prelungire a
lamei dentare apar mugurii molarilor permanenti;
-molarul unu în luna a patra prenatal
-molarul doi în primul an
-molarul trei la patru-cinci ani.
Disparitia lamei dentare are loc prin invazia ei de către mezenchim,
care o va fragmenta.
Stadiul de
mugure si cupă
La nivelul lamei dentare primare, în săptămânile a sasa si a opta de
viată intrauterină, au loc proliferări celulare la nivelul stratului
bazal epitelial. Datorită multiplicărilor rapide, celulele rămân
grupate , realizând aspectul de mugur rotund
Ulterior, prin proliferarea celulelor mezenchimului situat sub mugurele
dentar, are loc o deprimare(invaginare) a acestuia în prtiunea mijlocie
a extremitătii sale inferioare. Astfel mugurele epitelial deprimat în
centru si cu marginile proliferate lateral, ia un aspect comparat
diferit de diversi autori: coif, capison, cupă:
In stadiu de cupă, legătura cu lama epitelială se alungeste si se
subtiază , iar ca urmare a proliferării celulelor epiteliale, mugurele
creste în dimensiuni. In portiunea epitelială a germenului , într-un
prim moment se observa regrupari de celule în centrul epiteliului.
Aceste celule dispuse între baza mugurelui si polul său superior
formează o structură denumită cordonul smaltului.Acest cordon epitelial
se termină la extremitatea inferioară la nivelul altei regrupări
celulare, denumită nodulul smaltului. In portiunea mijlocie a zonei
concave a cupei se află o mică incizură ombilicul smaltului, care
reprezintă capătul terminal al cordonului smaltului, acestea dispar în
stadiul final al cupei, când trece în stadiul următor (de clopot).
Celulele aflate la nivelul suprafetei concave a cupei rămân mici,
asezate pe un singur rând , strans unite intre ele si separate de
mezenchim printr-o membrană bazală continuă. Ele formează stratul
epitelial extern.
Celulele din marginea concavă a cupei devin înalte , prismatice,
asezate pe un singur rînd , formând stratul epitelial intern.
Țesutul reticular atinge o dezvoltare maximă în lunile a cincea si a
sasea ale vietii intrauterine, apoi începe să regreseze , dispare în
momentul eruptiei. Din el la nou născut se formează o membrană subtire
, cuticula dintelui, sau membrana Nasmith, care îmbracă coroana
dintelui. Deasupra epiteliului intern se află 4-5 rânduri de celule
mici, cuboidale, cu nuclei rotunzi, intens cromatici. Aceste celule
formează stratul epitelial intermediar.
Concomitent cu aceste modificări ale componentei epiteliale,
mezenchimul de la nivelul concavitătii organului smaltului proliferează
si formează papila mezenchimală.
Mezenchimul din jurul organului smaltului si al papilei se condenseză,
formând sacul dentar
1
Stadiul de clopot
In acest stadiu , germenele dentar este format din două primordii:
-primordiul epitelial- organul smaltului
-primordiul mezenchimo-conjunctiv-
papila mezenchimală
A. Organul smaltului
Este separat de structurile mezenchimale înconjurătoare(papila
mezenchimală si sacul folicular) printr-o membrană bazală, care
controlează schimburile metabolice si interactiunile
epitelio-mezenchimale. In structura organului smaltului intră:
-epiteliu adamantin extern;
-tesutul reticular stelat(pulpa organului smaltului)
-stratul epitelial intermediar;
-epiteliul adamantin intern.
Epiteliul adamantin extern – are un traiect sinuos, observându-se chiar
invaginări ale stratului epitelial , la nivelul cărora sunt prezente
insule de vascularizatie. Această apropiere vasculară asigură aportul
nutritional, vitaminic si hormonal necesar metabolismului organului
smaltului.
Țesutul reticularstelat(pulpa organului smaltului)- ocupă partea
centrală a organului smaltului.
Stratul epitelial intermediar- este localizat între tesutul reticular
stelat si epiteliul adamantin intern.
Epiteliul adamantin intern- este format din celule înalte, legate prin
semidesmozomi de membrană bazală, care le separă de papila
mezenchimală, ulterior celulele se vor diferentia în ameloblasti,care
vor începe să edifice smaltul sub sctiunea inductivă a primei pături de
predentină secretată de odontoblasti.
B. Papila mezenchimală
Este formată din tesutul mezenchimal cuprins în concavitatea clopotului
si separat de epiteliul intern printr-o membrană bazală continuă.
Papila este vascularizată, încă din stadiul de cupă, în stadiul de
clopot, vascularizatia devine abundentă, formându-se un trunchi
vascular principal în centrul papilei si o retea vasculară densă la
nivelul întregului mezenchim papilar.
Treptat , la nivelul zonei mezenchimale, se vor distinge două zone:
-o zonă centrală- va păstra aspectul structural al tesutului
conjunctiv, cu predominantă celulară, care va forma pulpa dentară.
-o zonă periferică- caracterizată printr-o mai mare concentrare
celulară si fibrilară si prin prezenta unor anse capilare terminale.
La nivelul bratelor clopotului adamantin, straturile epiteliale, se
unesc si formează o expansiune epitelială-teaca Hertwig- care
proliferează în profunzime, în jurul papilei mezenchimale.Tesutul
conjunctiv din jurul organului smaltului si papilei mezenchimale,
format din celule si fibre colagene, formând sacul dentar, acesta are
rolul de a proteja germenul dentar în cursul etapelor de dezvoltare si
de a asigura , prin intermediul vaselor organului smaltului, elementele
nutritive necesare în cursul amelogenezei . La nivelul sacului
folicular se vor produce procese cito-si histodiferentiare, ce vor
conduce la aparitia tesuturilor de sustinere a dintelui: osul alveolar,
desmodontiul si cementul.
Bibliografie
ANDREESCU C., ILIESCU A.- Compozitia si structura dintelui.
Ed. Cerma, Bucuresti, 1992.
V. RANGA., I.TEODORESCU EXARCU - Anatomia si Fiziologia Omului. Editura
Medicala-Bucuresti-1970
GROSU L., PRELIPCEANU FELICIA- Biosistemul orofacial. Ed. Dacia,
Cluj-Napoca, 1983
GROZA P.-Fiziologia umana, ed. A III-a. Ed. Medicala, Bucuresti, 1980.
BURLIBASA C.- Chirurgie orala si maxilo faciala. Vol. I. Ed.
Medicala, 1995.
BRATU D.- Dintii umani permanenti. Ed. Signata, Timisoara, 1991.
BOBOC GH.-Aparatul dento-maxilar. Formare si dezvoltare. Ed. Medicala,
Bucuresti, 1979.
STEFANIA C., MARIA F., MIHAI C.,- Cavitatea Orala. morfologia normala
si patologica Ed. Med. Buc. 1999.
V. SEVERINEANU.- Odontologie si Parodontologie. Ed. Didactica si
Pedagogica., Bucuresti-1977.
|
Referat oferit de www.ReferateOk.ro |
|