Parodontopatiile
Categoria: Referat
Medicina
Descriere:
Formarea de pungi parodontale se datoreaza distrugerii ligamentelor
supraalveolare, cu proliferarea spre profunzime a insertiei epiteliale
insotita de tesutul de granulatie. Cementul se demineralizeaza initial ,
tardiv se necrozeaza (cementoliza). Osul alveolar este resorbit ,
datorita tesutului de granulatie... |
|
|
1
Parodontopatiile
Parodontiul (amfodontiul) este un complex de tesuturi care are rolul de
a fixa dintii in oasele maxilare.
Tesuturile componente sunt: gingia, cementul radicular, osul alveolar
si ligamentele alveolo-dentare(desmodontiul).
Continutul spatiului periodontal
Suprafata laterala a radacinii dintelui acoperita de cement si
suprafata cavitatii alveolare, delimiteaza un mic spatiu , in forma de
clepsidra pe sectiune verticala, denumit spatiu periodontal sau
alveolo-dentar.
Spatiul periodontal este ocupat de fascicolele ligamentare
alveolo-dentare, alcatuind un adevarat ligament denumit desmodontiu. In
spatiile rotunde sau ovalare dintre fibrele ligamentare se afla un
tesut conjunctiv lax, care contine numeroase celule conjunctive,
resturi de celule epiteliale si o bogata retea sangvina, limfatica si
nervoasa, ligamentele relizeaza legatura dintre radacina dintelui si
osul alveolar, totodata reteaua de fibre leaga dintele de sinergistii
vecini si de gingia marginala.
Ligamentul alveolodentar are urmatoarele functii:
-Transforma fortele de presiune ocluzala in forte de tractiune asupra
osului alveolar, dispersandu-le pe toata suprafata compactei alveolare
interne.
-Fixeaza bine dintele in alveola.
-Mentine tesutul gingival strans aplicat in jurul coletului dintelui.
-Amortizeaza socul presiunilor ocluzale.
-Protejeaza vasele si nervii periodontali de strivirea lor de peretii
alveolari, prin sistemele sale de suspendare si amortizare, actionand
totodata ca si invelisuri moi protectoare.
-In cazul unor afectiuni generale sau in diferite abateri functionale ,
in osul alveolar si cementul radicular au loc procese
degenerativ-atrofice, de aceste aspecte trebuie sa se tina seama in
terapia restaurative.
In 1945, Academia Americana de Parodontologie, clasifica bolile
parodontiului marginal in : inflamatiile care cuprind:-gingivitele
-parodontitele primare
-parodontitele secundare
-distrofii produse prin traumatism ocluzal
-atrofiile prin lipsa contactului ocluzal
-gingivoza si periodontoza
In 1996, FERMIN CARRANZA Jr. descrie urmatoarele forme de imbolnavire a
parodontiului marginal: 1- Parodontita lent progresiva, cunoscuta si
sub numele de parodontita cronica a adultului.
2-Parodontita rapid progresiva a adultului
3-Parodontita rapid progresiva precoce prezinta doua forme:
a)-Parodontita prepubertala
b)-Parodontita juvenila
4-Parodontita ulcero-necrotica
5-Parodontita refractara la tratament.
-Trauma ocluzala
-Atrofia
parodontala
-Manifestarile parodontala ale unor boli
generale
Pe baza acestor criterii, in Catedra de Parodontologie Bucuresti,
clasificarea imbolnavirilor parodontiului marginal:
1. Parodontita marginala cronica superficiala:- Cu fenomene hiperplazica
- Pe fond de involutie precoce
2. Parodontita marginala cronica profunda:
A) la copii: a) prepubertara precoce
b) parodontita juvenila
B) la adult: a) parodontita marginala cronica profunda:
localizata, extinsa, generalizata
b) parodontita marginala agresiva rapid progresiva
c) parodontita marginala profunda rebela la tratament
d) parodontita distrofica : parodontopatia marginala cronica mixta.
Circumstantele etiologice ale parodontopatiilor marginale cronice sunt
locale si generale:
A) Factori locali:
-cauzali: placa bacteriana
-favorizanti: tartrul dentar, trauma ocluzala, cariile dentare,
edentatia, anomaliile dento-maxilare, parafunctii, obiceiuri vicioase,
factori iatrogeni, alti factora locali.
B) Factori
generali, sistemici.
Parodontopatiile marginale inflamatorii
Gingivitele: sunt procese inflamatoii localizate ale fibromucoasei
gingivale, fara modificari la nivelul epiteliului de jonctiune si fara
alveoliza. In toate formele de afectare gingivale, exista un grad de
inflamatie, leziunea debuteaza printr-un proces inflamator, cu
instalarea unei gingivite marginale , in special la nivelul papilelor
interdentare. Marginal, gingia se tumefiaza, se produce largirea
spatiului gingivo-dentar , unde se acumuleaza substante organice,
bacterii, tartru, ce īntretin inflamatia.
Inflamatia desmodontiului
Se manifesta initial prin hiperemie, edem, infiltrat inflamator ce
disociaza fasciculele ligamentare. Ulterior, fasciculele se necrozeaza
si sunt substituite de tesut de granulatie. Tesutul de granulatie ocupa
progresiv tot spatiul parodontal, aderă de cement si infiltreaza osul
alveolar. Tesutul de granulatie este format din celule reziduale
inflamatorii, histiocite, macrofage, fibroblasti, fibrocite, capilare
de neoformatie. Maturarea tesutului de granulatie determină formarea
unei structuri fibroscleroase, cu retractia gingiei, ce are consecintă
descoperirea radacinii dintelui.
Parodontita marginala cronica superficiala
Este un proces inflamator cronic, limitat la nivelul paradontiului de
invelis, caracterizat prin:
-prezenta ligamentelor supraalveolare
-insertia epiteliala supraligamentara
-prezenta tesutului de granulatie īn ulceratia epiteliului santului
gingival.
-Epiteliul prezinta la nivelul straturilor intermediare leziuni
distrofice cu vacuolizare si aspect balonizat, dar stratul bazal este
indem , ceea ce indica reversibilitatea procesului si oportunitatea
tratamentului prin īndepartarea factorilor de iritatie cronică.
Insertia epiteliala prezinta tendinta la proliferare si un īnceput de
desprindere(dar situat deasupra ligamentelor supraalveolar). La nivelul
epiteliului santului gingival apare o ulceratie , ce este īnlocuită cu
tesut de granulatie. In corion se constată prezenta unui infiltrat
inflamator cronic limfocitar, plasmocitar, fibroblastic, histocitar
difuz sau nodular si leziuni de endarterita, cu reducerea lumenului
vascular. Ligamentele supraalveolare sunt disecate de un infiltrat
inflamator difuz, cu aparitia de spatii edematoase intre fibre.
Parodontitele marginale cronice profunde:
Debuteaza insidios si se instaleaza fara o simtomatologie subiectiva
suparatoare, motiv pentru care bolnavii nu se prezinta la consultatie ,
decat in stadiul avansat.
Semnele subiective
-senzatia de tensiune gingivala
-pruritul gingilal
-gingivoragia
-cacosmia bucala
-acuze fizionomice.
1
Semnele obiective
-modificarea culorii gingiei
-modificarea suprafetei epiteliului gingival
-modificarea de forma si volum gingivale(papilita, edem, fibroza)
-modificarea adancimii santului gingival
-modifcarea pozitiei marginii gingivale, fata de coletul anatomic al
dintilor
-prezenta de factori iritativi(placi bacteriene, tartru, detritusuri)
-mobilitate patologica a dintilor cu vicierea implantarii
-prezenta de abcese gingivale, fistule, cicatrici.
Reprezinta procese inflamatorii care determina distrugerea tesuturilor
de sustinere ale dintilor si se caracterizeaza prin:
- inflamatia fibromucoasei;
-formarea de pungi parodontala
-alterarea ligamentelor alveolodentare
-alveoliza
-alterari ale tesuturilor dentare - cementoliza
- mobilizare cu expulzia dintelui.
Gingia este violacee, retractata, papilele gingivale
hipertrofice,
desprinse de dinte iar deplasarea merge spre apex, depasind limita
ligamentelor supraalveolare. Se produce distrugerea structurilor
desmodontale, necroza cementului, rezorbttia osului alveolar.
Epiteliul gingival prezintă zone descoamative, alternānd cu zone
ulcerate.Cu timpul se produce o altrare a celulelor din stratul bazal,
cu stergerea structurii papilare, ceea ce demonstrează o vitalitate
scăzută.
Evolutia procesului inflamator de la parodontiu de īnvelisi
(gingie) spre cel de sustinere(desmodontiu) se face pe două căi:
-
Pe cale desmodontala, prin distrugerea ligementelor
supraalveolare, cu migrarea insertiei epiteliale, infiltrarea
inflamatorie a desmodontiului si invazia lui cu tesut de granulatie.
-Pe cale
vasculoosoasa, in care inflamatia progreseaza prin
hiperemia vasculara si expansiunea tesutului de granulatie.
Formarea de pungi parodontale se datoreaza distrugerii ligamentelor
supraalveolare, cu proliferarea spre profunzime a insertiei epiteliale
insotita de tesutul de granulatie. Cementul se demineralizeaza initial
, tardiv se necrozeaza (cementoliza). Osul alveolar este resorbit ,
datorita tesutului de granulatie.
Parodontita juvenilă(desmodontoza).
Este o leziune distructiva a desmodontiului ce afecteaza copii,
adolescentii si tinerii intre 12 si 30 ani, cu evolutie rapida spre
edentatie. Intereseaza incisivii si primii molari, in forma localizata,
sau toti dintii, in forma generalizata.
Ligamentele se tumefiaza , se fragmenteaza si in final se necrozeaza.
Necroza ligamentelor determina un proces reparator, prin aparitia
tesutului de geranulatie. Dupa expulzia dintelui , osul alveolar
regenereaza , ceea ce dovedeste ca osteoliza este un proces secuntar.
Cauza acestei leziuni nu este inca elucidata. Studii recente converg
spre un determinism bacterian din placa bacteriana si spre o perturbare
a chimiotactismului neutrofilelor. Aceste bacterii ar probuce o
substanta , leucotoxina , ce distruge polimorfonuclearele neutrofile.
Alte bacterii ar elabora factori care inhiba chimiotactismul
polimorfonuclearelor neutrofile , reducand fagocitoza.
Parodontopatiile marginale
degenerative(parodontozele)
Sunt parodontopatii cu modificari distrofice si degenerative, fara
modificari inflamatorii, urmate de o retractie limitata sau
generalizata a parodontiului marginal, fara formare de pungi.
Procesul debuteaza la nivelul structurilor desmodontale prin leziuni
degenerative, cu atrofiae progresiva si interesara ulterioara a osului
alveolar. Parodontoza se intalneste si la varsta tanara , cu modificari
atrofice generalizate ale parodontiului marginal , in absenta
disfunctiei ocluzale . Are o cauza pur endogena si se manifesta prin
leziuni atrofodistrofice, ca o reactie particulara a parodontiului la
actiunea unor solicitari. In parodontoza se descriu doua forme:
-Parodontoza marginala-
-Prezinta reducerea de volum a parodontiului marginal prin atrofia
orizontala a osului alveolar si retractie gingivala generalizata. Osul
alveolar prezinta modificari de osteoporoza, cu rarefierea drabeculelor
osoase, care prezinta imagini lacunare, maduva osoasa avand tendinta de
fibrozare, acest proces se observa in senescenta, ca o involutie
senila, sau la varsta tanara, ca urmare a predispozitiei locale a
osului alveolar in declansarea acestui
proces.
-Parodontoza desmodontala-
Prezinta fenomene degenerative primitive la nivelul ligamentelor
desmodontale. Se constata reducerea numarului de fascicule, care isi
pierd orientarea normala si sunt distribuite difuz. Lama dura alveolara
are un aspect crenelat. Aceasta forma de parodontoza ar constitui un
raspuns local in cadrul unor boli generale.
Parodontopatiile mixte(mixte si inflamatorii)
Reprezinta asocieri lezionale ce pot aparea ca atare de la debutul
bolii sau sunt rezultatul suprapunerilor lezionale in cadrul unor pusee
, reprezentand in acest caz leziuni de diferite varste, eventual
sechele alaturi de procese evolutive. Prezenta unui proces inflamator
supraadaugat celui distrofoatrofic parodontal face ca incadrarea
acestei leziuni sa fie in parodontopatii mixte.
-Tratamentul trebuie sa fie:
-precoce, sansele de reusita sunt cele mai bune.
-sustinut de proceduri menite sa conduca spre procesul de ameliorare,
spre vindecare.
-simpla indepartare a factorilor locali nu este suficienta,
-sustinut si completat prin suprimarea microulceratiilor peretelui
moale al santului gingival si de proceduri de biostimulare.
-complex prin proceduri multiple de ordini -medicamentos (antibiotic si
antiiflamator)
-chirurgical
-de restaurare a morfologiei dintilor si arcadelor
-de echilibrare a ocluziei
-cu atat mai diversificat , cu cāt boala prezinta un grad mai
avansat in evolutie.
-individualizat, este principala conditie de succes, spre
ameliorare, spre vindecare.
-Tratamentul bolii parodontale trebuie sa tina seama si de starea
generala a bolnavului parodontopat, tratamentul poate fi atat local cat
si general.
Bibliografie-
ANDREESCU C., ILIESCU A.- Compozitia si structura dintelui.
Ed. Cerma, Bucuresti, 1992.
V. RANGA., I.TEODORESCU EXARCU - Anatomia si Fiziologia Omului. Editura
Medicala-Bucuresti-1970
GROSU L., PRELIPCEANU FELICIA- Biosistemul orofacial. Ed. Dacia,
Cluj-Napoca, 1983
GROZA P.-Fiziologia umana, ed. A III-a. Ed. Medicala, Bucuresti, 1980.
BURLIBASA C.- Chirurgie orala si maxilo faciala. Vol. I. Ed.
Medicala, 1995.
BRATU D.- Dintii umani permanenti. Ed. Signata, Timisoara, 1991.
BOBOC GH.-Aparatul dento-maxilar. Formare si dezvoltare. Ed. Medicala,
Bucuresti, 1979.
STEFANIA C., MARIA F., MIHAI C.,- Cavitatea Orala. morfologia normala
si patologica Ed. Med. Buc. 1999.
V. SEVERINEANU.- Odontologie si Parodontologie. Ed. Didactica si
Pedagogica., Bucuresti-1977.
|
Referat oferit de www.ReferateOk.ro |
|