referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Informatica Educatie Fizica Mecanica Spaniola
Arte Plastice Romana Religie Psihologie
Medicina Matematica Marketing Istorie
Astronomie Germana Geografie Franceza
Fizica Filozofie Engleza Economie
Drept Diverse Chimie Biologie
 

Parodontopatiile

Categoria: Referat Medicina

Descriere:

Formarea de pungi parodontale se datoreaza distrugerii ligamentelor supraalveolare, cu proliferarea spre profunzime a insertiei epiteliale insotita de tesutul de granulatie. Cementul se demineralizeaza initial , tardiv se necrozeaza (cementoliza). Osul alveolar este resorbit , datorita tesutului de granulatie...

Varianta Printabila 


1                                           Parodontopatiile

      

Parodontiul (amfodontiul) este un complex de tesuturi care are rolul de a fixa dintii in oasele maxilare.
Tesuturile componente sunt: gingia, cementul radicular, osul alveolar si ligamentele alveolo-dentare(desmodontiul).

Continutul spatiului periodontal

Suprafata laterala a radacinii dintelui acoperita de cement si suprafata cavitatii alveolare, delimiteaza un mic spatiu , in forma de clepsidra pe sectiune verticala, denumit spatiu periodontal sau alveolo-dentar.

Spatiul periodontal este ocupat  de fascicolele ligamentare alveolo-dentare, alcatuind un adevarat ligament denumit desmodontiu. In spatiile rotunde sau ovalare dintre fibrele ligamentare se afla un tesut conjunctiv lax, care contine numeroase celule  conjunctive, resturi de celule epiteliale si o bogata retea sangvina, limfatica si nervoasa, ligamentele relizeaza legatura dintre radacina dintelui si osul alveolar, totodata reteaua de fibre leaga dintele de sinergistii vecini si de gingia marginala.

Ligamentul alveolodentar are urmatoarele functii:

-Transforma fortele de presiune ocluzala in forte de tractiune asupra osului alveolar, dispersandu-le pe toata suprafata compactei alveolare interne.                           
-Fixeaza bine dintele in alveola.
-Mentine tesutul gingival strans aplicat in jurul coletului dintelui.
-Amortizeaza socul presiunilor ocluzale.
-Protejeaza vasele si nervii periodontali de strivirea lor de peretii alveolari, prin sistemele sale de suspendare si amortizare, actionand totodata ca si invelisuri moi protectoare.
-In cazul unor afectiuni generale sau in diferite abateri functionale , in osul alveolar si cementul radicular au loc procese degenerativ-atrofice, de aceste aspecte trebuie sa se tina seama in terapia restaurative.


In 1945, Academia Americana de Parodontologie, clasifica bolile parodontiului marginal in : inflamatiile care cuprind:-gingivitele
                                         -parodontitele primare
                                         -parodontitele secundare
                                         -distrofii produse prin traumatism ocluzal
                                         -atrofiile prin lipsa contactului ocluzal
                                         -gingivoza si periodontoza

In 1996, FERMIN CARRANZA Jr. descrie urmatoarele forme de imbolnavire a parodontiului marginal: 1- Parodontita lent progresiva, cunoscuta si sub numele de parodontita cronica a adultului.
                 2-Parodontita rapid progresiva a adultului
                 3-Parodontita rapid progresiva precoce prezinta doua forme:
                a)-Parodontita prepubertala
                b)-Parodontita juvenila
    4-Parodontita ulcero-necrotica
    5-Parodontita refractara la tratament.
    -Trauma ocluzala
    -Atrofia parodontala                                                                               -Manifestarile parodontala ale unor boli generale

Pe baza acestor criterii, in Catedra de Parodontologie Bucuresti, clasificarea imbolnavirilor parodontiului marginal:

1. Parodontita marginala cronica superficiala:- Cu fenomene hiperplazica
                                                                            - Pe fond de involutie precoce      
2. Parodontita marginala cronica profunda:
A) la copii:  a) prepubertara precoce
                    b) parodontita juvenila
B) la adult:  a) parodontita marginala cronica profunda: localizata, extinsa, generalizata
                    b) parodontita marginala agresiva rapid progresiva
                    c) parodontita marginala profunda rebela la tratament
                    d) parodontita distrofica : parodontopatia marginala cronica mixta.

Circumstantele etiologice ale parodontopatiilor marginale cronice sunt locale si generale:

A) Factori locali:
    -cauzali: placa bacteriana
               -favorizanti: tartrul dentar, trauma ocluzala, cariile dentare, edentatia, anomaliile dento-maxilare, parafunctii, obiceiuri vicioase, factori iatrogeni, alti factora locali.
           B) Factori generali, sistemici.
                                                                                               

   
  Parodontopatiile marginale inflamatorii
             Gingivitele: sunt procese inflamatoii localizate ale fibromucoasei gingivale, fara modificari la nivelul epiteliului de jonctiune si fara alveoliza. In toate formele de afectare gingivale, exista un grad de inflamatie, leziunea debuteaza printr-un proces inflamator, cu instalarea unei gingivite marginale , in special la nivelul papilelor interdentare. Marginal, gingia se tumefiaza, se produce largirea spatiului gingivo-dentar , unde se acumuleaza substante organice, bacterii, tartru, ce īntretin inflamatia.
           
     
 




 Inflamatia desmodontiului                                         
Se manifesta initial prin hiperemie, edem, infiltrat inflamator ce disociaza fasciculele ligamentare. Ulterior, fasciculele se necrozeaza si sunt substituite de tesut de granulatie. Tesutul de granulatie ocupa progresiv tot spatiul parodontal, aderă de cement si infiltreaza osul alveolar. Tesutul de granulatie este format din celule reziduale inflamatorii, histiocite, macrofage, fibroblasti, fibrocite, capilare de neoformatie. Maturarea tesutului de granulatie determină formarea unei structuri fibroscleroase, cu retractia gingiei, ce are consecintă descoperirea radacinii dintelui.                                                                 
     
  Parodontita marginala cronica superficiala                         

Este un proces inflamator cronic, limitat la nivelul paradontiului de invelis, caracterizat prin:
              -prezenta ligamentelor supraalveolare                                 -insertia epiteliala supraligamentara
              -prezenta tesutului de granulatie īn ulceratia epiteliului santului gingival.
              -Epiteliul prezinta la nivelul straturilor intermediare leziuni distrofice cu vacuolizare si aspect balonizat, dar stratul bazal este indem , ceea ce indica reversibilitatea procesului si oportunitatea tratamentului prin īndepartarea factorilor de iritatie cronică. Insertia epiteliala prezinta tendinta la proliferare si un īnceput de desprindere(dar situat deasupra ligamentelor supraalveolar). La nivelul epiteliului santului gingival apare o ulceratie , ce este īnlocuită cu tesut de granulatie. In corion se constată prezenta unui infiltrat inflamator cronic limfocitar, plasmocitar, fibroblastic, histocitar difuz sau nodular si leziuni de endarterita, cu reducerea lumenului vascular. Ligamentele supraalveolare sunt disecate de un infiltrat inflamator difuz, cu aparitia de spatii edematoase intre fibre.

       
     Parodontitele marginale cronice profunde:
Debuteaza insidios si se instaleaza fara o simtomatologie subiectiva suparatoare, motiv pentru care bolnavii nu se prezinta la consultatie , decat in stadiul avansat.
     
 Semnele subiective
-senzatia de tensiune gingivala
-pruritul gingilal  
-gingivoragia
-cacosmia bucala
-acuze fizionomice.
      
 
1 Semnele obiective
 -modificarea culorii gingiei
-modificarea  suprafetei epiteliului gingival
-modificarea de forma si volum gingivale(papilita, edem, fibroza)
-modificarea adancimii santului gingival
-modifcarea pozitiei marginii gingivale, fata de coletul anatomic al dintilor
-prezenta de factori iritativi(placi bacteriene, tartru, detritusuri)
-mobilitate patologica a dintilor cu vicierea implantarii
-prezenta de abcese gingivale, fistule, cicatrici.

           



Reprezinta procese inflamatorii care determina distrugerea tesuturilor de sustinere ale dintilor si se caracterizeaza prin:
- inflamatia fibromucoasei;
-formarea de pungi parodontala
-alterarea ligamentelor alveolodentare
-alveoliza
-alterari ale tesuturilor dentare - cementoliza
- mobilizare cu expulzia dintelui.

 Gingia este violacee, retractata, papilele gingivale hipertrofice, desprinse de dinte iar deplasarea merge spre apex, depasind limita ligamentelor supraalveolare. Se produce distrugerea structurilor desmodontale, necroza cementului, rezorbttia osului alveolar.
  Epiteliul gingival prezintă zone descoamative, alternānd cu zone ulcerate.Cu timpul se produce o altrare a celulelor din stratul bazal, cu stergerea structurii papilare, ceea ce demonstrează o vitalitate scăzută.
 Evolutia procesului inflamator de la parodontiu de īnvelisi (gingie) spre cel de sustinere(desmodontiu) se face pe două căi:
          -    Pe cale desmodontala, prin distrugerea ligementelor supraalveolare, cu migrarea insertiei epiteliale, infiltrarea inflamatorie a desmodontiului si invazia lui cu tesut de granulatie.
          -Pe cale vasculoosoasa, in care inflamatia progreseaza prin hiperemia vasculara si expansiunea tesutului de granulatie.
Formarea de pungi parodontale se datoreaza distrugerii ligamentelor supraalveolare, cu proliferarea spre profunzime a insertiei epiteliale insotita de tesutul de granulatie. Cementul se demineralizeaza initial , tardiv se necrozeaza (cementoliza). Osul alveolar este resorbit , datorita tesutului de granulatie.
    
      Parodontita juvenilă(desmodontoza).
Este o leziune distructiva a desmodontiului ce afecteaza copii, adolescentii si tinerii intre 12 si 30 ani, cu evolutie rapida spre edentatie. Intereseaza incisivii si primii molari, in forma localizata, sau toti dintii, in forma generalizata.
Ligamentele se tumefiaza , se fragmenteaza si in final se necrozeaza. Necroza  ligamentelor determina un proces reparator, prin aparitia tesutului de geranulatie. Dupa expulzia dintelui , osul alveolar regenereaza , ceea ce dovedeste ca osteoliza este un proces secuntar. Cauza acestei leziuni nu este inca elucidata. Studii recente converg spre un determinism bacterian din placa bacteriana si spre o perturbare a chimiotactismului neutrofilelor. Aceste bacterii ar probuce o substanta , leucotoxina , ce distruge polimorfonuclearele neutrofile. Alte bacterii ar elabora factori care inhiba chimiotactismul polimorfonuclearelor neutrofile , reducand fagocitoza.  
      
        Parodontopatiile marginale degenerative(parodontozele)
Sunt parodontopatii cu modificari distrofice si degenerative, fara modificari inflamatorii, urmate de o retractie limitata sau generalizata a parodontiului marginal, fara formare de pungi.
Procesul debuteaza la nivelul structurilor desmodontale prin leziuni degenerative, cu atrofiae progresiva si interesara ulterioara a osului alveolar. Parodontoza se intalneste si la varsta tanara , cu modificari atrofice generalizate ale parodontiului marginal , in absenta disfunctiei ocluzale . Are o cauza pur endogena si se manifesta prin leziuni atrofodistrofice, ca o reactie particulara a parodontiului la actiunea unor solicitari. In parodontoza se descriu doua forme:
-Parodontoza marginala-
-Prezinta reducerea de volum a parodontiului marginal prin atrofia orizontala a osului alveolar si retractie gingivala generalizata. Osul alveolar prezinta modificari de osteoporoza, cu rarefierea drabeculelor osoase, care prezinta imagini lacunare, maduva osoasa avand tendinta de fibrozare, acest proces se observa in senescenta, ca o involutie senila, sau la varsta tanara, ca urmare a predispozitiei locale a osului alveolar in declansarea acestui proces.                                                           -Parodontoza desmodontala-
Prezinta fenomene degenerative primitive la nivelul ligamentelor desmodontale. Se constata reducerea numarului de fascicule, care isi pierd orientarea normala si sunt distribuite difuz. Lama dura alveolara are un aspect crenelat. Aceasta forma de parodontoza ar constitui un raspuns local in cadrul unor boli generale.

 
  Parodontopatiile mixte(mixte si inflamatorii)
Reprezinta asocieri lezionale ce pot aparea ca atare de la debutul bolii sau sunt rezultatul suprapunerilor lezionale in cadrul unor pusee , reprezentand in acest caz leziuni de diferite varste, eventual sechele alaturi de procese evolutive. Prezenta unui proces inflamator supraadaugat celui distrofoatrofic parodontal face ca incadrarea acestei leziuni sa fie in parodontopatii mixte.
             
              

 -Tratamentul trebuie sa fie:
-precoce, sansele de reusita sunt cele mai bune.     
-sustinut de proceduri menite sa conduca spre procesul de ameliorare, spre vindecare.
-simpla indepartare a factorilor locali nu este suficienta,
-sustinut si completat prin suprimarea microulceratiilor peretelui moale al santului gingival si de proceduri de biostimulare.
-complex prin proceduri multiple de ordini -medicamentos (antibiotic si antiiflamator)
                                                                      -chirurgical
                                                                      -de restaurare a morfologiei dintilor si arcadelor
                                                                      -de echilibrare a ocluziei
 -cu atat mai diversificat , cu cāt boala prezinta un grad mai avansat in evolutie.
 -individualizat, este principala conditie de succes, spre ameliorare, spre vindecare.
 -Tratamentul bolii parodontale trebuie sa tina seama si de starea generala a bolnavului parodontopat, tratamentul poate fi atat local cat si general.



 Bibliografie-

ANDREESCU  C., ILIESCU A.- Compozitia  si structura dintelui. Ed. Cerma, Bucuresti, 1992.
V. RANGA., I.TEODORESCU EXARCU - Anatomia si Fiziologia Omului. Editura Medicala-Bucuresti-1970
GROSU  L., PRELIPCEANU FELICIA- Biosistemul orofacial. Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1983
GROZA P.-Fiziologia umana, ed. A III-a. Ed. Medicala, Bucuresti, 1980.
BURLIBASA  C.- Chirurgie orala si maxilo faciala. Vol. I. Ed. Medicala, 1995.
BRATU  D.- Dintii umani permanenti. Ed. Signata, Timisoara, 1991.
BOBOC GH.-Aparatul dento-maxilar. Formare si dezvoltare. Ed. Medicala, Bucuresti, 1979.
STEFANIA C., MARIA F., MIHAI C.,- Cavitatea Orala. morfologia normala si patologica Ed. Med. Buc. 1999.
V. SEVERINEANU.- Odontologie si Parodontologie. Ed. Didactica si Pedagogica., Bucuresti-1977.
Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica