Sangele izvorul vietii
Categoria: Referat
Medicina
Descriere:
Celulele bayofil au un diametru de 15 microni, un nucleu cu 2-3 lobi ÅŸi
cu granulaţii citoplasmatice mari, bazofile.funcţia lor principală este
cea secretorie.eliberează histamina şi hepatrina... |
|
|
1
Sangele
izvorul vieţii
Sîngele-izvorul vieţii
I.Introducere
De ce?Pentru ce?Din ce cauză?
Iată întrebări ce şi le pune mereu omul, începînd din perioada vîrstei
preşcolare, cînd tot ce vede în jurul său, natura vie şi nevie începe
a-i trezi curozitatea.În această etapă lanţul întrbărilor pare
nesfîrşit de lung:”De ce pleacă rîndunelele?”, „De ce se aprind
stlele?” , „De ce doarme omul?” ş.a..
Mai tîrziu ,ca elev, aria preocupărilor se extinde mult, iar
conţinutul acestui „de ce” îmbracă noi dimensiuni, impulsionat fiind de
fireasca tendinţă a lui Homo sapiens spre cunoaştere, progres şi
dezvoltare.
Problemele referitoare la viaţa plantelor şi animalelor , problemele
legate de cunoaşterea propriului nostru organism sau cele de biologie
generală, de genetică şi de evolutionism sunt abordate cu un deosebit
interes de tinerii studioşi.
Despre asmenea probleme , care tind să descifreye intimitatea
proceselor ce se petrec in materia vie, s-au scris şi evident se vor
mai scrie mii de tomuri, căci orice pas nou cucerit în cunoaşterea
naturii poate constitui un punct de plecare pentru alte noi
cercetări,într-o spirală stînsă, mereu ascendentă.
Pe această linie se înscrie si modesta mea lucrare, care vă
invită-stimaţi cititori-să facem împreună o scurtă drumeţie prn
culisele organismului uman, să aflăm „ce e sîngele?”.
Sper că la sfîrşitul acestei expediţii tolba cunostiinţelor acumulate
să fie mai plină, mai generoasă, iar dorinţa dumneavoastră de a vă
extinde tot mai mult aria de cunostiinte să fie mai împlinită, mai
satisfăcută.
II.Hematopoieza
Hematopoieza este procesul de formare a celulelor
sanguine.
Etapa I -În viaţa embrionară se disting 3 etape ale
hematopoiezei.productia celulelor sanguine începe în sacul vitelin în
zilele 14-19 ale vieţii intrauterine, unde masele de celule
mezenchimale se grupează,formînd insulele sanguine.aproape toate
celulele formate sunt eritrocite nucleate.
Etapa II-La nivelul ficatului se vor aduna celule
rotunde, bazofile.ele vor da naşterela eritrocite anucleate.
Etapa III-începe odată cu apariţia centrilor de
osificare.
După naştere măduva osoasă repreyintă organul
principal al hematopoiezei la indivizii sănătoşi.
Există o cale separată pentru înnoirea fiecărui element figurat al
sîngelui:eritropoieza-pentru ertrocite, leucopoieza-pentru
leucocite,trombocitopoieza-pentru trombocite.
III.Ce este sîngele?
Sîngele este componenta cea mai dinamică a mediului
intern, este alcătuit din elemente figurate(hematii, leucocite,
trombocite) şi plasmă(a cărei compoziţie specifică cuprinde toate
substanţele organice si anorganice,vehiculate de apă, ca solvent).
Din punct de vedere histologic, sîngele reprezintă
un ţesut specific, însumaînd 6-8% din greutatea corpului.
IV.Elementele figurate
Elementele figurate ale sîngelui sunt reprezentate
de eritrocite(hematii sau globule roşii), leucocite(globule albe) şi
trombocite(plachete sanguine)
Eritrocitele îşi au originea în măduva roşie.Sunt
celule anucleate, au forma unui disc biconcav,cudiamertul de 7,2-7,5
microni. Ocupă aproximativ 45 % din volumul sîngelui .Ele au rol în
transportul oxigenului şi al dioxidului de carbon, în menţinerea
echilibrului acido-bazic si suport al antigenelor de grup sanguin.
La suprafaţă au membrană cu structură complexă, prevăzută cu
perforaţii-pori care îi asigură semipermeabilitatea necesară
schimburilor care se produc la acest nivel.În interiorul eritrocitelor
se găseşte un gel(stroma globulară), format din proteine şi lipide,
între care se află şi hemoglobina.
Membrana eritrocitară prezintă la exterior un strat
glcoproteic bogat în acid sialic, responsabil de încarcarea negativă
exterioară a membranei, apoi plasmalema lipoproteică propriu-zisă ,iar
pe faţa internă a plasmalemei un alt strat alcătuit din proteine ca
spectrina, actina sau calmodulina care constituie suportul stratului
lipidic.
Structurile membranare sunt purtătoarele antigenelor
eritrocitare şi cuprind numeroase protein-enzime implicate în
permeabilitatea membranei.
Citoplasma eritrocitară conţine proteine, lipide,
substanţe minerale şi protein-enzime.
Hematia este alcătuită di 65% apă si 35%
reziduu uscat din care 80-90% îl constituie hemoglobina.
Hemoglobina este o proteină complexă alcătuită din
4% hem şi 96% globină.Globina din hemoglobina normală a adultului este
constituită din 2 de lanţuti polipeptidice α cu cîte 141 de amnoacizi,
2 lanţuri polipeptidice β cu cîte 146 aminoacizi.
Hemoglobina fetală(HbF) prezintă în locul celor 2
lanţuri β, 2 lanţuri γ cu altă secvenţăa aminoacizilor şi conţine în
plus izoleucină.La naştere 60-80% dim Hb este de tip HbF
,proporţie care scade treptat pînă la 1% la sfîrşitul primului an de
viaţă.
Hemoglobinele embrionare(Gower I, Portland, Gower II)pot fi detectate
după a 12-a săptămînă de gestaţie si aparţin probabil numaiertrocitelor
sacului vitelin.
Hemul este o feroprotoporfirină în care atomul de fier bivalent
realizează 6 legături coordinative.Datorită fierului bivalent din
structura sa, hemul leagă reversibil oxigenul,formîndu-se
oxihemoglobina(HbO2).Hemoglobina se încarcă cu O2 la nivelul
capilariilor.Sîngele oxigenat este transportat la ţesuturi prin
sistemul arterial, oxigenul este cedat si hemoglobina rămîne în stare
de hemoglobină redusă.La nivelul ţesuturilor ea se poate combina cu
dioxidul de carbon, formîmd carbohemoglobina care este un compus labil
asememea oxihemoglobinei.
1
În sîngele normal se află în cantităţi foarte mici şi methemoglobina,
un derivat al hemoglobinei care nu se combină cu O2 , nemaiputînd fi
folosit în respiraţie ca transportor al acestuia.El este rezultatul
oxidării hemului şi fixează stabil OH în locul legăturii labile cu O2.
Carboxihemoglobina se formează prin expunerea sîngelui la contactul cu
monoxidul de carbon.Ea blochează capacitatea de transportor a Hb pentru
O2 .
Sulfhemoglobina este un derivat stabil cu sulful care se pote obţine in
vitro prin acţiunea H2S în prezenţa unui oxidant şi se poate forma în
organism ca şi metheoglobina în preyenţa unor droguri.
Leucocitele sau globulele albe sunt celule nucleate, de formă ovală,
mai mari decît eritrocitele,avînd un diametru care variază între 7 şi
25 de microni.Sunt celule mobile cu roluri deosebit de importante în
procesele de apărare contra agenţilor patogeni biologici prin
fagocitoză, producere de anticorpi şi distrugerea toxinelor de origine
microbiană.Numărul leucocitelor din sîngele circulant variază între
4000-8000/mm3.
În funcţie de aspectul nucleului şi de prezenţa granulaţiilor în
citoplasmă, leucocitele se clasifică în 2 categorii principale:
1.Granulocite(polinucleare) care se caracterizează prin prezenţa
granulaţiilor in citoplasmă şi nucleu unic dar lobular(2 pînă la 6 lobi
uniţi prin filamente de cromatină).
Granulocitele se subîmpart în 3 categorii în funcţie de afinităţile
tinctoriale ale granulaţiilor citoplasmatice:
a.neutrofile(polimorfonucleare neutrolfile, PMN)-posedă granulaţii
colorabile cu coloranţi neutrii.
Sunt celule cu diametrul cuprins între 12 şi 15 microni.au formă
variabilă deoarece emit permanent pseudopode.Durata vieţii lor în
circulaţie este doar de cîteva ore,după care cele mai multe străbat
endoteliul capilar prin procesul de diaprdeză şi ajung în spaţiile
interstiţiale.Auo mare sensibilitate faţă de prezenţa bacteriilor
în
organism, pătrunderea şi înmulţirea acestora într-un ţesut fiind urmatî
de creşterea numărului de PMN în sînge şi de acumularea lor în ţesutul
infectat.
b.acidofile sau eozinofile-granulaţii cu afinitate pentru coloranţii
acizi, de exemplu eozinae
Sunt celule cu diametrul de 15 microni ,în medie, cu un nucleu central
bilobat, cu maxumuum 3 lobi.prezintă în citiplasmă granulaţii acidofile
bogate în hidrolaye lizozomale.Durata lor medie de viaţă este de 5-8
ore.au proprietatea de a se mobiliza, de a traversa peretele celular
pin diapedeze şi de a fagocita
c.bazofile-granulaţii cu afinitate pentru coloranţii bazici
Celulele bayofil au un diametru de 15 microni, un nucleu cu 2-3 lobi şi
cu granulaţii citoplasmatice mari, bazofile.funcţia lor principală este
cea secretorie.eliberează histamina şi hepatrina.
2.Agranulocite(mononucleate)caracterizate prin nucleu nesegmentae în
lobi şi absenţa granulaţiilor citoplasmatice.
Agranulocitele se subîmpart şi ele în 2 categorii morfologice şi
funcţional diferite:
a.monocite-sunt cele mai mari elemente figurate circulante, cu un
diametru de 20 de microni,cu un nucleu reniform şi cu o citoplasmă
abundentă, colorabilă în albastru cenuşiu.Rămîn în circulaţie
aproximativ 24 de ore , după care migrează în ţesuturi, se transformă
în macrofage şi fagocitează intens bacterii şi resturi celulare mai
mari.
b.limfocite-îşi au originile in difeite ţesuturi:ganglionilimfatici,
splină, amigdale.durata lor de viaţă variază de la cîteva ore la cîţiva
ani.Majoritatea limfocitelor au un diametru de 7-8 microni şi un nucleu
care ocupă aproape în întregime celula şi o citoplasmă azurie.
Trombocitele sunt cele mai mici elemente figurate, avînd diametrul de
2-4 microni şi ormă de disc biconvex.Sunt lipsite de nucleu şi au în
citoplasmă granulaţii mici.Se găsesc în sînge în numar de 300000/mm3 şi
au o supraviţuire de aproximativ o săptămînă după care sunt distruse în
special de către splină.
V.Plasma
Este mediul lichid în care vehiculează celulrlr sanguine. formată din
90% apă şi 10% reziduu uscat,din care 9% sunt substanţe
organice(proteine, lipide, glucide)şi doar 1% substanţe
anorganice(cloruri, sulfaţi, fosfsţi).
VI.Grupele sanguine
Sunt consecinţa prezenţei pe suprafaţa hematiilor a unor
antigene(A,
B) care au primit denumirea de aglutinogene şi a unor anticorpi
plasmatici(alfa, beta) denumiţi aglutinine.Aglutinogenele nu trebuie să
ajungă în cintact cu aglutininele de acelaşi tip, deoarece s-ar produce
aglutinarea şi liza hematiilor.În sîngele unui individ normal nu
coexistă niciodată aglutinogenul şi aglutina sa omoloagă-„regula
excluderii reciproce” a lui Landsteiner.
Nomenclatura în sistemul AB0
Nomenclatura
Landsteiner Nomenclatura
Janski Aglutinogen pe
Hematii Aglutine în plasmă
0(zero) I - Α şi
β (anti A
anti B)
A II A β (anti B)
B III B α (anti A)
AB IV A şi B -
Un alt tip de antigen eritrocitar, maimuţa Maccacus Rhesus şi apoi la
om este antigenul Rh.El este preyent în membrana ertrocitară la 85% di
populaţia europeană(indivizi Rh +) ţi lipseţte la restul de
15%(indivizi Rh-).
Antigenul Rh se sintetizează începînd cu luna a 3-a de viaţă
intrauterină şi are o putere de viaţă antigenică slabă.
VII.Simbolistica sîngelui
Simbolistic, sîngele reprezintă toate valorile "întrupate" în viaţă,
foc, căldură precum şi tot ceea ce este legat de frumuseţe, nobleţe,
generozitate, elevare.De multe ori el este considerat a fi ceva
fundamental precum însăsi creaţia (din punct de vedere biblic el este
considerat a fi chiar viaţa, din punct de vedere medical el reprezinta
semnătura strămoşilor nostrii, transmisă pe lungul drum al istoriei).
Mai mult, pretutindeni, el este considerat a fi vehicolul vieţii,
principiu al generării si/ sau regenerării (stravechii vînători se
mînjeau cu sîngele animalelor ucise pentru a se împăca cu spiritele
acestora, potrivit tradiţiilor amerindiene el este chiar motorul
soarelui, în tradiţiile caldeene sîngele divin amestecat cu tărană a
dat naştere fiinţelor, în străvechea Cambodgie vărsarea de sînge din
cursul luptelor sau al sacrificiilor atrăgea fertilitatea, abundenţa,
fericirea, sîngele lui Iisus din cupa Graal amestecat cu apa este
bautura vietii fara de moarte, etc.).
Magia sîngelui se pare că a apărut odată cu omul, civilizatiile,
triburile, clanurile, monarhiile, elementarele legături de rudenie şi
altele asemenea fiind dovada vie că sîngele a stat la baza istoriei şi
evoluţiei noastre.
VIII.Bibliografie:
Biologie manual pt cls a XI-a,editura Corint 2001, Cezar Th.
Niculescu,Radu Cîrmaciu,Carmen Sălăvăstru,Bogdan Voiculescu,Dan
Cristescu.
|
Referat oferit de www.ReferateOk.ro |
|