Modul de manifestare a accidentului vascular hemoragic Categoria: Referat Medicina
Descriere: Se mai poate observa: oscilaţii ale tensiunii arteriale, tahicardie sau
bradicardie, tulburări de deglutiţie, abolirea reflexului cornean,
transpiraţii profuze, globii oculari prezintă o deviere de partea opusă
membrelor paralizate, strabism divergent sau mişcări dezordonate de
plutire asincronă a ochilor;... |
|
||
|
|
|||
|
1 Modul de manifestare a Accidentului Vascular Hemoragic Simptomatologia clinică a hemoragiei cerebrale este diferită, în raport cu masivitatea sângerării, cu localizarea ei şi mortalitatea de debut (supraacută, acută sau subacută). În majoritatea cazurilor (2/3) are un debut brusc, dar există şi cazuri în care instalarea poate avea un caracter progresiv. Semnele prodromale există în aproximativ 30% din cazuri, constând din: cefalee, ameţeli intermitente, fenomene vizuale sub forma unor obnubilări pasagere ale vederii, dizartrie, parestezii, pareze fruste, vărsături. Semnele premonitorii preced cu câteva ore, pana la 1-3zile, instalarea ictusului propriu-zis. Perioada de stare: 1)Hemoragia cerebrala supraacută: - reprezintă aspectul cel mai frecvent întâlnit 40-60% din majoritatea cazurilor; - ictusul apoplectic se declanşează dramatic, fără semne premonitorii, de obicei la un bolnav in jurul vârstei de 50 de ani, pletoric sau obez, hipertensiv sau ateromatos; - de obicei momentul vasculocerebral se instalează în timpul zilei în plină activitate; - filmul clinico-evolutiv ar fi următorul:brusc,pacientul are o intensă cefalee, duce mâna la cap, rosteşte câteva cuvinte ininteligibile, după care îşi pierde cunoştinţa si cade pe locul unde se află; - starea comatoasă domină tabloul clinic: coma este mereu profundă (stadiul III sau IV), mascând parţial simptomatologia focală; - bolnavul este areactiv atât la stimuli verbali cât şi la cei nociceptivi - la examenul obiectiv, prezintă un facies vultuos, care împreună cu obezitatea caracteristică multor bolnavi constituie aşa numitul „habitus apoplecticus”; - redoarea cefei apare destul de frecvent prin revărsarea sângelui în spaţiile subarahnoidiană; - se observă intense fenomene respiratorii de tip Cheyne-Stokes, bronhoplegie, acumulare de mucozităţi în arborele respirator, cu respiraţie stertoroasă, chiar edem pulmonar; - hipertermia iniţială este centrată prin distensia ventriculară care comprimă centrii termoreglatori diencefalici; - ea poate creşte ulterior în raport cu gravitatea accidentului vascular şi cu eventuale complicaţii care pot apărea (pulmonare, infecţii urinare); - o febră care depăşeşte 400C este un semn de pronostic nefavorabil; - se mai poate observa: oscilaţii ale tensiunii arteriale, tahicardie sau bradicardie, tulburări de deglutiţie, abolirea reflexului cornean, transpiraţii profuze, globii oculari prezintă o deviere de partea opusă membrelor paralizate, strabism divergent sau mişcări dezordonate de plutire asincronă a ochilor; - apare evidentă o asimetrie facială datorită unei paralizii faciale de tip central manifestându-se prin hipotonia unei hemifeţe; - se mai observă „pânzei de corabie” (obrazul de partea paralizată se ridică la fiecare expiraţie) şi „semnul pipei” (la fiecare expiraţie aerul este eliberat prin comisura bucală hemolaterală paraliziei); 1 - manifestarea neurologică cea mai obişnuită este deficitul motor de modelul hemiplegiei flasce, dar există şi situaţii în care se constată o spasticitate în jumătatea paralizată de la început; - această situaţie poate sugera fie o hemoragie intraventriculară fie un accident cerebro-vascular anterior; - în cazul in care se observă o hemiplegie bilaterală, intră în discuţie fie o hemoragie ventriculară fie o hemoragie masivă la nivelul trunchiului cerebral; - în cazul unei hemiplegii ne orientăm după urmatoarele: la ridicarea pasivă a membrelor, cele de pe partea hemiplegică cad inerte pe planul patului;hipotonia obrazului de partea paralizată; - compresiunea înaintea tragusului sau a globilor oculari cauzează apariţia unei grimase numai de partea sănătoasă; - existenţa semnului Babinski homolateral cu hemiplegia, dar poate apărea şi bilateral în cazul unei hemoragii ventriculare; - uneori pupila este midriatică de partea focarului hemoragic; - examenul oftalmoscopic poate evidenţia modificările vasculare caracteristice hipertensiunii aterosclerotice; - în coma vasculară bolnavul mai poate prezenta: retenţie sau incontinenţă vezicală, oligurie, albuminurie, glicozurie; - LCR-ul este sanguinolent în 60-70% din cazuri; - semne clinice de agravare sunt: reducerea progresivă a valorilor tensionale, bradicardie, inversarea ritmului respirator, hipotonia musculară generalizată cu abolirea globală a reflexelor osteotendinoase si cutanate; - tulburările trofice pot apărea destul de precoce,sub forma unor zone roşietice cutanate, edeme, flictene, escare de decubit in partea paralizată; - hemoragia cerebrală supraacută are o evoluţie rapidă ajungând la exitus intr-o perioadă de timp de câteva ore pana la 1-3zile. 2)Hemoragia cerebrală acută: • are de asemenea un debut brusc, dar mai puţin dramatic, cu sau fără semne prodromale; • simptomul inaugural este cefaleea de mare intensitate, după care rapid se instalează o comă mai puţin profundă decât la forma precedentă, dar care se poate agrava progresiv; • simptomatologia vegetativă are o exprimare mai redusă; • examenul neurologic obiectiv evidenţiază semnele focale; • intensitatea stării comatoase este fluctuentă,uneori intravescentă cu accentuarea simptomatologiei vegetative, evoluând spre exitus intr-o perioadă de câteva zile; • există şi cazuri cu o evoluţie favorabilă spre recăpătarea cunoştinţei, dar cu o persistenţa deficitului motor hemiplegic. 3)Hemoragia cerebrală subacută: • prezintă mai frecvent fenomene premonitorii decât formele precedente, cărora le succede o stare de obnubilare asociată cu nelinişte; • examenul neurologic demonstrează existenţa unui deficit senzitivo-motor pe un hemicorp; • starea comatoasă lipseşte intr-o treime din cazuri; • în majoritatea cazurilor are o evoluţie favorabilă dar, uneori, tulburările, atât cele de cunoştinţa cât şi cele focale, se intensifică ducând la exitus; • alteori evoluţia este ondulantă cu ameliorări şi intensificări ale simptomatologiei; • acest tip de hemoragie cerebrala subacută se pretează cel mai mult la diagnosticul diferenţial cu atacul ischemic cerebral. |
|||
| Referat oferit de www.ReferateOk.ro | |||
Varianta Printabila 
Free Download Referat Word
Free Download Referat PDF |
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri |  |
