Evolutia si prognosticul AVC Hemoragic
Categoria: Referat
Medicina
Descriere:
Cazurile de hemoragie cerebrala care supravieÅ£uiesc rămân cu grave
sechele, recuperarea funcţională este mult redusa, iar o parte dintre
hemiplegici au si afazie. Prognosticul îndepărtat este similar căci
dintre supravieţuitori mulţi prezintă recidive letale... |
|
1
Evoluţia şi prognosticul AVC-ului Hemoragic
Prognosticul hemoragiei cerebrale este dezastruos, atât prin
mortalitatea ridicată, cât şi prin sechelele grave la cazurile care
supravieţuiesc. Mortalitatea este estimată la 60-80% din cazuri; din
ansamblu cazurilor letale 65%mor in primele trei zile, 90% in prima
săptămână, iar restul peste pana la 4 săptămâni. În hemoragia
supraacută, mortalitatea este de 100% în primele ore, maximum în
primele 3 zile prin fenomene de suferinţă a trunchiului cerebral,
consecutiv edemului mare emisferic. În hemoragiile acute şi subacute
rata de mortalitate este mai redusă. Gravitatea prognosticului este
data de următoarele elemente: etatea înaintată, hipertensiunea
arteriala malignă, debutul brutal, coma profundă, hipertermia înaltă,
ictusurile repetate, precocitatea escarelor, paroxismele convulsive
care însoţesc ictusul, hemoragiile retiniene, LCR intens sanguinolent,
apariţia infecţiilor (în special bronhopulmonare si urinare).
Cazurile de hemoragie cerebrala care supravieţuiesc rămân cu grave
sechele, recuperarea funcţională este mult redusa, iar o parte dintre
hemiplegici au si afazie. Prognosticul îndepărtat este similar căci
dintre supravieţuitori mulţi prezintă recidive letale.
Recuperarea bolnavilor cu A.V.C
Recuperarea poate fi considerată a treia dimensiune a medicinii,primele
două fiind profilaxia si tratamentul clasic al bolilor prin metode
medicale sau chirurgicale. Recuperarea impune munca în echipa, în care
alături de medici de diferite specialităţi lucrează şi asistente
medicale, asistente sociale, psihologi, logopezi, profesori de cultura
fizică medicala. Activitatea de recuperare presupune cunoştinţe intense
în domeniul patologiei medicale specifice fiecărui bolnav în parte,
precum şi o temeinica pregătire în domeniul medicinii fizice. În
evaluarea parametrilor potenţialului de reabilitare trebuie sa se ia în
considerare diversele manifestări patologice: deficitul motor,
spasticitatea, ataxia, algiile, fenomene afazice şi apracto-agnozice,
deficitele vizuale, auditive, tulburările sfincteriene, deficitele de
schemă corporală şi de orientare spaţiala, instabilitatea emotivă,
tulburări psihice, recuperarea motorie, terapia ocupaţională
(ergoterapia), combaterea spasticităţii, distrofia simpatică
reflexă, tulburările sfincteriene, reabilitarea afaziei.
|