Mutatiile si factorii mutageni
Categoria: Referat
Medicina
Descriere:
Deletia este o pierdere a unui segment din bratul lung sau scurt al
cromozomului. Duplicarea reprezinta incorporarea unui fragment pierdut
prin deletie de un cromozom, in alt cromozom. Translocatia constituie
schimbul de fragmente intre 2 cromozomi, cum ar fi bratul lung al unui
cromozom cu bratul scurt al altuia... |
|
|
1
“Mutatiile si factorii mutageni”
Astazi sint bine cunoscute bazele moleculare ale mutatiilor, ai caror
agenti determinati sint factorii mutageni, interni sau externi.Factorii
mutageni sint:chimici, fizici si biologici.Agentii chimici pot fi
analogii structurali ai bazelor azotate din compozitia acizilor
nucleici (5-brom-uracetilul; 2 aminopurina); agentii alchilanti.
Hidroxilamina , actinomicina D, acridine (fluorocromi ca proflavina),
colorantii sintetici, unele medicamente etc.Agentii fizici cei mai
importanti sint razele ultraviolete si radiatiile ionizate, cu actiune
dependenta si de doza.Acizi nucleici absorb radiatia UV si prin
aceasta se perturba mecanismele moleculare intime, ducind la
imperecherea anormala a bazelor azotate sau la formarea dimerului a
bazelor azotate sau la formarea dimerului de trimina care perturba
replicarea normala a ADN. Sub actiunea radiatiilor ionizante apa
terfereaza cu structura acizilor nucleici pe care o modifica si produc
mutatii.Agentii biologici sint reprezentanti de virusuri, microbi si
alti factori, care, prin alterarea materialului genetic pot produce
mutatii.Mutatiile pot produce mutatii.Mutatiile pot fi
grupate in 3 tipuri:genice, cromozomiale si genomice.
Mutatiile genice, numite si mutatii
punctiforme, sint dintre cele mai frecvente.Ele sint greu de
diferentiat de mutatia cromozomiala de intindere mica.Mutatiile genice
altereaza structura si functia genelor, producind schimbari in secventa
normala a nucleotidelor, sau chiar a unui singur nucleotid, cu rasunet
in sinteza de proteine.Schimbarile in secventa de nucleotide se produc
prin:substitutie, insertie, deletie sau prin transpozitie de baze
azotate.Transversiile modifica citirea mesajului genetic de pe
ARNm.Substitutia determina mutatia de sens gresit, care schimba
secventa de aminoacizi in lantul polipeptidic al proteinei.Exista si
mutatii genice de supresie, cind mutatia unei gene este anulata de o a
doua mutatie in aceeasi gena sau la nivelul alteia.Mutatiile
genice stau la baza bolilor moleculare, metabolice:hemoglobinopatii,
fenilketonurie, guta, albinism, cretinismul sporadic cu gusa etc.
Mutatiile cromozomiale sint reprezentate de aberatiile
cromatidiene si cromozomiale.Cele care apar in celulele somatice nu
provoaca malformatii congenitale si sint mai putin importante pentru
evolutie, dar pot produce clone celulare maligne.Mutatiile cromozomiale
sint numerice si structurale.Mutatiile numerice sint reprezentate de
aneuploidii si se refera la cromozomii singulari.Ele se caracterizeaza
in cariotip a unui cromozom in minus sau de cromozomi
suplimentari.Pierderea unui cromozom din cariotip se numeste
monozomie, iar prezenta de cromozomi suplimentari, trizomie,
tetrazomie, pentazomie.Aneuploidia poate fi autozomala sau genozomala,
dupa cum se intilneste la nivelul autozomalilor sau a cromozomilor
sexuali.Modificarile numerice au la baza, de regula, nondisjunctia
cromozomilor in cursul meiozei si mitozei, una din celule pierzind un
cromozom, alta mostenind unul in plus, precum si unele mutatii
structurale.Mutatiile structurale se produc prin:deletie, duplicare,
translocatie, inversiune, diviziune transversala.
Deletia este o pierdere a unui segment din bratul
lung sau scurt al cromozomului.
Duplicarea reprezinta incorporarea unui fragment pierdut
prin deletie de un cromozom, in alt cromozom.
Translocatia constituie schimbul de fragmente
intre 2 cromozomi, cum ar fi bratul lung al unui cromozom cu bratul
scurt al altuia.
Inversiunea schimba pozitia unui brat al cromozomului cu
180 °.Daca este pericentrica, partile prinse de centromer au lungime
variabila.Se subintelege ca prin inversiune se schimba si pozitia
genelor, cu urmari in crossing-over si in reglarea genica.Prin
diviziunea transversala iau nastere izocromozomii cu 2 brate scurte sau
2 brate lungi, datorita despicarii centromerului.Cromozomii inelari se
produc prin deletia partilor teminale ale bratelor scurte sau lungi ale
unui cromozom.
Genomul si mutatiile genomice.Clasic, prin
genom se intelegea setul haploid de cromozomi.Ulterior, la eucariote,
sfera notiunii s-a extins la intreg setul diploid de cromozomi din
nucleu.In celulele diploide deci, genomul este format din cite doua
seturi haploide, corespunzind cromozomilor omologi, iar in celulele
sexuale (gameti) dintr-un singur set haploid.
De mentionat сa genotipul determina numai norma de reactie
in cadrul careia factorii interni si externi pot avea actiune
diferita.Zestrea sau patrimoniul ereditar al unui individ nu este ceva
rigid.El precizeaza directiile si limitele posibilitatilor de
dezvoltare.In cadrul conditiilor mediului inconjurator, el prezinta un
anumit grad de reactie, de care depinde influenta factorilor de mediu
asupra organismului.Un individ nu sumeaza pur si simplu mostenirea
ereditara a parintilor.Daca jumatatea din aceasta o primeste de la
parinti, o patrime de la bunici, o optime de la strabunici si asa mai
departe.Materialul genetic cromozomial este intr-o continua schimbare.O
generatie primeste o anumita zestre ereditara, dar pe alta parte,
pierde din ea, fapt care demonstreaza ca in sirul generatiilor fondul
ereditar este in permanenta schimbare.
Mutatiile genomice sint reprezentate de
poliploidii.Poliploidia se refera la seturile haploide de
cromozomi.Fata de normal pot exista:un set haploid suplimentar –ceea ce
caracterizeaza triploidia (46+23=69 cromozomi); doua seturi
suplimentare, formind tetraploidia poate fi intilnita la celulele
germinale si somatice si se intelege ca ea perturba meioza si mitozele,
in cadrul carora iau nastere.Unele poliploidii sint normale, ca in
celula hepatica, dar altele sint letale sau produc tulburari grave de
dezvoltare ca:modificari ale partilor corpului, tulburari, biochimice,
psihice etc., care staula baza multor sindroame si boli genetice.
|
Referat oferit de www.ReferateOk.ro |
|