Mutatii
Categoria: Referat
Medicina
Descriere:
b) Chelidonium laciniatum, planta cu foile adanc penate, aparuta
dintr-o data din Chelidonium majus in anul 1590 in culturile
farmacistului Sprenger din Heidelberg; forma noua s-a dovedit constanta
si se gaseste azi reprezentata in toate gradinile botanice... |
|
|
1
Mutatii
Genele, ca si cromozomii, sunt de obicei
constante; totusi de mult s-a constatat ca apar, din cand in cand, la
diferitele organisme, variatii bruste, mai mult sau mai putin evidente.
Aceste variatii, denumite mutatii, se datoreaza fie schimbarii unei
singure gene, fie schimbarii cromozomilor intregi sau a unor segmente
ale acestora. Unele dintre aceste schimbari bruste, devenite imediat
ereditare la urmasii directi, s-au observat inca de multa vreme. Din
exemplele mai vechi de mutatii merita a fi citate urmatoarele:
a) Oile pitice de Ancona. In 1791 a aparut la
ferma lui Seth Wright din Massachussetts in Statele Unite un berbec
remarcabil prin trupul lung si picioarele scurte. Deoarece oile din
rasa comuna, neameliorata sareau adesea tarcurile lor, pricinuind din
aceasta cauza certuri intre vecini, crescatorul Wright a folosit
aceasta mutatie in incrucisarile cu rasa comuna si a reusit sa creeze o
noua rasa de oi pitice denumite de Ancona, care a fost folositoare din
punct de vedere practic, pana cand a devenit de prisos prin
introducerea in regiune a blandei oi din rasa Merinos. Mai tarziu
aceeasi mutatie a aparut din nou, fiind descoperita de Wriedt in
Norvegia.
b) Chelidonium laciniatum, planta cu
foile adanc penate, aparuta dintr-o data din Chelidonium majus in anul
1590 in culturile farmacistului Sprenger din Heidelberg; forma noua s-a
dovedit constanta si se gaseste azi reprezentata in toate gradinile
botanice.
c) Graul Squarehead. Intr-un lan de grau din
Anglia a fost observata o planta de grau cu spicul mare si de o forma
foarte ciudata; in timp ce spicele celelalte se subtiau catre varf,
spicele acestei plante erau foarte dese la varf si de forma aproape
patratica; inmultita si urmarita separat planta aceasta a dat nastere
soiului Squarehead, care s-a dovedit ca foarte productiv si s-a
raspandit in tot vestul Europei.
d) Datura inermis (ciumafaia fara spini)
gasita de Gordon in anul 1871 si aparuta ca mutatie din Datura
stramonium. Cele mai multe mutatii s-au intalnit, insa, la plantele
ornamentale; ele au fost de asemenea observate in numar mare la pomi
fructiferi, vita de vie, legume precum si la arbori. Astfel Korschinski
(1900) citeaza cazuri de aparitia varietatii “pendula” la numeroase
specii de arbori ca de exemplu: Sophora japonica, Gleditschia
triacanthos, Prunus Mahaleb, Prunus padus, Quercus sessiliflora, Larix
europca, Fraxinus excelsior.. Mutatii au fost observate de-a lungul
secolelor, inca din antichitate si anumite animale domestice, la caini
si porumbei mai adesea, mai rar la bovine, ovine si porcine, cele mai
putine intalnindu-se la cai. Prezenta numeroaselor rase de animale
domestice este o dovada certa a inaltei frecvente a mutatiilor.
Darwin a descris multe din aceste cazuri,
mentionand, de asemenea, si numeroasele mutatii in ceea ce priveste
culorile penajului aparute la canari si pasari domestice, precum si
atragatoarele schimbari observate la pestii aurii, in privinta culorii.
Multe mutatii, majoritatea monstruozitati, au
fost semnalate de diferiti autori si la oameni: citam aici, de exemplu,
polidactilia (prezenta de degete suplimentare) si sindactilia
(contopirea degetelor), lipsa falangelor, frecventa si lungimea parului
de pe
corp, piticism, nas si barbie spintecata. Dar si la animalele salbatice
au fost observate mutatii, ca de exemplu randunici albe, cerbi cu un
singur corn etc…
Nu se cunosc pana acum cauzele care au
provocat si continua sa provoace aparitia mutatiilor in natura; multi
cercetatori insa s-au straduit sa gaseasca mijloace de producere
artificiala a lor. Astfel, in anul 1927 Muller a reusit sa provoace
artificial, la Drosophila, aparitia de mutatii si anume prin actiunea
razelor Roentgen. Prin iradiatii rata mutatiilor s-a ridicat la
Drosophila de la 0,2% (spontan) la peste 13%. El a introdus astfel in
genetica o noua metoda de lucru, inceputul unei noi ramuri a geneticii,
denumita radiogenetica.
Actiunea provocatoare de mutatii a razelor
Roentgen a fost confirmata scurt timp dupa aceea de Gager si
Blakeslee la Datura si de Stadler (1928) la porumb. La catva timp dupa
executarea acestor experiente, s-a reusit sa se provoace mutatii si
prin lumina ultravioleta precum si prin alte iradieri ionizate decat
razele Roentgen, si anume cu raze , neutroni etc. precum si prin
temperatura. Dintre factorii mutageni fizici, cea mai mare eficienta o
au radiatiile ionozate (radiatii corpusculare – electroni, protoni,
neutroni, deutroni, particule alfa – cat si radiatii electromagnetice
de mare energie – radiatii gamma si Roentgen). Razele gamma se
intalnesc in natura: ele sunt analoage rezelor X, dar mult mai
patrunzatoare si de lungime de unda mai mica, avand o actiune
fiziologica puternica. Iradierile s-au dovedit ca exercita doua feluri
de actiuni si anume:
1
- o actiune primara fizica, directa asupra genei, razele
schimband sau distrugand o parte din materialul genetic.
- o actiune secundara,
radiochimica, indirecta, prin
transformarea apei in peroxizi de hidrogen, care la randul lor
actioneaza asupra materialului genetic.
Expunerea la raze X si la alte forme de
particule de inalta energie poate
provoca atat aparitia de mutatii complet analoage mutatiilor genice, ce
se obtin in natura, cat si de mutatii structural-cromozomale; acestea
din urma sunt datorate fie inhibarii diviziunii celulei, fie ruperii
cromozomilor, fapt ce cauzeaza rearanjamente ale cromozomilor si
anomalii la mitoza si meioza.
Factorii care influenteaza cel mai mult
numarul de mutatii aparute
prin actiunea radiatiilor sunt urmatorii:
- Doza de iradiere. Numarul mutatiilor
creste, in general,
proportional cu doza radiatiei aplicate; in schimb durata iradiarii are
importanta redusa; astfel intr-o experienta cu Drosophila iradierea cu
o doza totala de 2000 roentgeni a dat acelasi numar de mutatii intr-un
minut ca si la 20 de minute. Totusi in unele experiente fractionarea a
produs efecte mutagane mai slabe decat aceeasi doza aplicata o singura
data.
- Tipul radiatiei, neutronii avand in
comparatie cu radiatia
gamma o eficienta de cinci ori mai mare, iar neutronii rapizi, de 10-20
ori mai mare; la unele plante ei o pot depasii chiar de 100 de
ori.
- Specia, respectiv varietatea iradiata. Plantele
care poseda un
numar mic de cromozomi, sunt mai radiosensibile in timp ce plantele cu
un numar mare de cromozomi sunt mai radiorezistente. Cercetarile au
aratat ca exista “o inclinare naturala” a unor specii, varietati si
soiuri de a produce mutatii induse mai mult decat altele; spectrul
mutatiilor depinde, asadar, de constitutia genetica a biotipului,
respectiv speciei iradiate. Astfel, s-a determinat ca spectrele
mutatiilor clorofiliene sunt marcant diferite la speciile de grau
diploide, tetraploide si hexaploide (MacKey 1967).
-
Lungimea diferita a genelor, genele mai lungi oferind tinte mai mari de
atac din partea agentilor mutageni.
- Viteza diviziunii celulare si marimer
nucleului, iradierea fiind
mai eficienta in timpul meiozei, din cauza incetinirii ciclului si
maririi volumului nucleului.
- Continutul de
apa al tesuturilor iradiate, rata mutatiilor
fiind mult mai mare, de exemplu la semintele umectate decat la cele
uscate, ceea ce demonstreaza rolul apei in actiunea mutagena
indirecta.
- Temperatura,
temperaturile inalte
reducand, la actiunea razelor X, frecventa mutatiilor genice letale si
a translocatiilor.
- Continutul de oxigen, o
concentratie mare de oxigen marind semnificativ numarul mutatiilor si
aberatiilor cromozomiale.
Din practica inducerii
mutatiilor si aberatiilor cromozomale a rezultat un fapt deosebit de
important si anume ca unul si acelasi caracter este influentat de
mutatii aparute in numerosi loci; astfel la orz, caracterul eceriferum
este influentat de macromutatii aparute in peste 100 de loci (Lundqvist
1967).
Merita sa fie
relevat un efect important al radiatiilor
asupra celulei si anume inhibitia mitozei. Astfel, unele celule ca cele
umane, care-si parcurg in conditii obisnuite intregul ciclu de
diviziune celulara in 18-20 ore, isi prelungesc, prin iradiere cu 26-90
roentgeni, aceasta durata pana la 65 ore. Perturbarea mecanismului
diviziunii se manifesta uneori si in modificarea numarului de
cromozomi.
Succese in obtinerea de mutatii
prin tratarea cu raze s-au obtinut la foarte multe organisme
(Drosophila, soareci, porumb, orz, tomate, etc.). Majoritatea
mutatiilor induse artificial sunt asemanatoare celor aparute spontan,
fapt constatat de Scholz (1959) la orz, de Stubbe (1957) la tomate,
plante la care s-a putut reconstitui intreaga gama de variatii
existente in natura.
Dintre
radiatiile neionozate, razele ultraviolete (U.V.) sunt
singurele capabile sa produca mai multe mutatii decat cele ce apar
spontan. Din rezultatele obtinute prin tratarea cu U.V. s-a conchis ca:
a) se obtin numai rareori schimbari structurale mari ale cromozomilor;
b) cel mai mare efect mutagen se obtine la razele cu lungimea de unda
de maxima absortie a U.V. de catre acizii nucleici; de aici s-a tras
concluzia ca actiunea mutagenica a U.V. este datorita absortiei
radiatiei de catre ADN din cromozomi (Williams 1964).
Mutatiile sunt
mult folosite in studiile genetice. Prin
studiu mutatiilor spontane sau induse s-a putut afla mai mult despre
structura intima a genei, despre mecanismele ereditatii si
varabilitatii.
Multe din
mutatiile aparute la plantele cultivate si la
animale au reprezentat progrese reale in anumite conditii de mediu sau
pentru anumite cerinte. Au aparut mutante din care s-au dezvoltat
soiuri si rase valoroase; astfel multe soiuri la plantele agricole si
pomi isi datoreaza aparitia descoperirii mutatiilor. Citam de exemplu
strugurii fara sambure, piersicile de mari dimensiuni, capsunile fin
aromate, animalele producatoare de blanuri deosebit de variate si
atragatoare.
O perspectiva
larga pentru aparita de mutatii valoroase se
deschide prin metoda inducerii mutatiilor; un exemplu stralucit il
constituie cresterea considerabila a productiei de penicilina la
ciuperca Penicillium datorita obtinerii de variante mai productive
aparute ca mutatii induse prin iradierea a milioane de
spori.
Bibliografie:
N. Giosan, N. A. Saulescu, Principii de genetica, Editura
Agrosilvica, Bucuresti,1969
|
Referat oferit de www.ReferateOk.ro |
|