Nicotina
Categoria: Referat
Medicina
Descriere:
Pe masura ce tutunul patrundea în tot mai multe tari, se lupta împotriva
sa aproape întotdeauna, considerat fiind nociv si imoral. Încercarile
de a-i restrânge utilizarea nu au facut decât ca tutunul sa devina mai
valoros, iar aplicarea de taxe a încurajat contrabanda... |
|
|
1
Droguri:
Nicotina
• Istoria nicotinei
• Utilizarea in scop medical a nicotinei
• Dependenta de nicotina
• Efectele nicotinei asupra organismului
Istoria nicotinei
Indienii Huron din America de Nord au un mit despre originea tutunului.
Se spune ca odata a fost o foamete mare si ca īntreg pamāntul era
neroditor. Dupa mule rugaciuni, Marele Spirit a trimis o fecioara fara
straie sa faca pamāntul din nou roditor si sa salveze oamenii. Ea a
atins pamāntul cu māna stānga, si acolo au rasarit cartofii si pamāntul
a devenit fertil. Apoi l-a atins cu māna dreapta si acesta a dat
nastere vegetatiei si porumbului. S-a asezat, si pe tot pamāntul ramas
a īncoltit tutunul.
Exista doua interpretari ale acestei legende:
(1) ca tutunul a fost un dar pentru minte, asa cum cartofii si porumbul
au fost pentru stomac
(2) ca tutunul a fost un mesaj (sau un blestem), ce arata ca darurile
zeilor nu sunt nelipsite de pret.
Oricare i-ar fi fost originea, tutunul era extrem de folosit de catre
amerindieni la vremea la care sosea Columb. Īn secolul al XVI-lea doi
capitani de vas au convins trei amerindieni sa-i īnsoteasca la Londra.
Acestia īsi facusera rezerve serioase de tutun pentru perioada
calatoriei, iar unii dintre marinari l-au īncercat, le-a placut si au
realizat ca le este foarte greu sa renunte la el. Pentru a-si satisface
propriile nevoi marinarii si exploratorii au plantat terenuri īn
Africa, Europa si America. Echipajul lui Magellan a lasat seminte īn
porturile din Philippine, precum si īn alte porturi. Nemtii au adus
tutunul de la hotentoti (bosimanii si populatia Bantu din Africa), iar
portughezii l-au luat de la polinezieni.
Curānd, oriunde mergeau navigatorii, tutunul īi astepta, si pe la
īnceputul secolului al XVII-lea micile parcele devenisera mari
plantatii, extinse peste tot īn lume. Navigatorii fumau oriunde ar fi
crescut acesta, asa ca plantatiile s-au extins si mai mult. Ca o boala
contagioasa, fumatul s-a extins de la un numar mic de indivizi la
īntreaga populatie. Consumatorii au īnteles rapid ceea ce amerindienii
stiau de generatii: o data ce ai īnceput, este greu sa renunti.
Tutunul nu poate fi folosit doar la fumat; el se poate si mesteca sau
poate fi transformat īn pulbere si inhalat sub forma de "priza".
Consumarea plantei neprelucrate sau a frunzelor sale nu este suficienta
pentru destindere sau placere, si nici o alta substanta nu este un
substitut adecvat.
Pe masura ce tutunul patrundea īn tot mai multe tari, se lupta
īmpotriva sa aproape īntotdeauna, considerat fiind nociv si imoral.
Īncercarile de a-i restrānge utilizarea nu au facut decāt ca tutunul sa
devina mai valoros, iar aplicarea de taxe a īncurajat contrabanda.
Tutunul a fost folosit adesea ca moneda de schimb datorita valorii sale
ridicate. Īn cele din urma factorii economici au primat pentru mai
marii lumii, ajungāndu-se la cāstiguri importante din taxele mai sus
mentionate īn tari ca Marea Britanie, Italia, Franta, Rusia, Prusia si
mai tārziu īn Statele Unite. Pe masura ce guvernele s-au convins de
pericolul folosirii sale, membrii acestora au majorat taxele,
simtindu-se astfel cu constiinta īmpacata, asigurāndu-si totodata
venituri de milioane de dolari.
Raspāndirea tutunului, ca si a alcoolului, este rezultatul unui tip de
comportament care nu putea fi eliminat nici prin lege, nici prin
aplicarea de taxe si nici prin bula papala.
Ravagiile provocate de sifilisul introdus īn Lumea Noua de catre omul
alb, palesc īn comparatie cu numarul de decesuri si de boli cauzate de
tutun īn īntreaga lume.
S-ar putea spune ca astfel indienii s-au razbunat.
Utilizarea in scop medical a nicotinei
Tutunul a fost folosit in cele mai diferite timpuri pentru in
tratamentul durerilor de cap, al astmului, gutei, durerilor de urechi,
travaliului, si chiar cancerului.
Diferitele sale efecte in ceea ce priveste comportamentul au fost de
asemenea observate
Era folosit de catre calugari pentru a inhiba pornirile sexuale, desi
Kant privea tutunul ca pe un excitant sexual. Studiile stiintifice
asupra fumatului releva faptul ca multe dintre primele afirmatii
referitoare la beneficiile tutunului se bazeaza pe observatii
adevarate.
Fumatul este un mod convenabil pentru oameni de a-si regulariza starea
sau sentimentele, si aduce unele beneficii in controlul asupra
greutatii. Nicotina are cu certitudine si efecte terapeutice, dar
largul spectru de efecte daunatoare asupra organismului ne face
prevazatori in aprobarea ei in scopuri terapeutice.
In acceptia sa de de medicament “auto-administrat” tutunul este foarte
convenabil, este legal, relativ ieftin si usor de gasit. Poate fi
folosit aproape oriunde, cantitatea (doza) poate fi controlata cu
usurinta, iar sistemul de administrare convenabil.
Tutunul patrunde in sange la cateva secunde de la inhalarea fumului,
unde nicotina are efect imediat asupra starii de anxietate de
plictiseala sau asupra stressului.
Este evident faptul ca fumatorii folosesc tutunul pentru a-si controla
starile si emotiile. Este doar o aparenta faptul ca efectele fumatului
sunt variate si ca efectele pe termen scurt sunt benefice.
Pe termen lung fumatul este nociv pentru sanatate si scurteaza sansele
de viata. Insa intelegerea avantajelor poate oferi raspunsuri la
intrebarea “de ce se fumeaza?” si evidentia faptul ca dincolo de
avantaje exista efecte secundare care trebuie avute in vedere ulterior
daca se doreste ca tratamentul sa fie pe deplin reusit.
1
Dependenta de nicotina
Dupa ce se supune unui proces de recoltare si prelucrare, nicotina este
un produs disponibil intr-un sistem foarte avantajos de distribuire,
sub forma de tigari de foi, tigarete, tutun de mestecat sau de prizat.
Sir Francis Bacon este primul care evidentiaza, in secolul al XVI-lea,
faptul ca nicotina creeaza dependenta.
Mult timp s-a banuit ca tutunul este un drog a carui folosire poate
duce cu usurinta la aparitia exceselor si ca nicotina era substanta
care le provoca. Controversa a ramas puternica pana foarte de curand.
Nicotina ajunge la creier mult mai rapid atunci cand este inhalata,
decat atunci cand este administrata intravenos. Este foarte usor
absorbita prin membranele subtiri ale cavitatii bucale si ale nasului,
si este, de aceea la fel de eficienta cand este folosita sub forma de
tutun masticabil sau priza.
Ca si in cazul morfinei si heroinei aparenta tolerare a substantei de
catre organism duce la folosirea ei crescanda, “doza” ramanand apoi
stabila pe o lunga perioada de timp.
Oprirea consumului drogului pe o scurta perioada de timp conduce la
crearea unei stari de discomfort si la accentuarea dorintei de a-l
consuma. Se abuzeaza adesea de droguri atunci cand nu este sesizata o
dependenta fizica evidenta.
Oricum, multe droguri provoaca neplacere si discomfort in perioade de
abstinenta, iar nicotina nu face exceptie. Studiile facute atat pe
subiecti umani cat si pe animale au aratat ca efectul pe care il are
nicotina asupra organismului este suficient pentru a determina un
consum sustinut.
Aceasta nu inseamna ca trebuie ignorata importanta factorilor de ordin
cultural si social. Ceea ce conteaza cu adevarat este faptul ca
efectele pe care le produce, fac din nicotina o substanta ideala pentru
a produce dependenta si a conduce la excese, mai ales daca avem in
vedere faptul ca este atat de usor de procurat.
Tot in urma studiilor s-a constatat ca fumatul este o actiune in urma
careia fumatorul devine dependent de drogul numit nicotina.
Efectele nicotinei asupra organismului
Cand nicotina este inhalata in plamani, fluxul sangvin arterial preia
aceasta substanta si o transporta catre creier intr-un interval de zece
secunde.
Atat in cazul femeilor cat si al barbatilor, raspandirea tuturor
afectiunilor respiratorii cronice (bronsita, astm, afectiuni
respiratorii) este strans legata de nivelul fumatului.
Este un fapt cert ca fumatul poate afecta anumite aspecte ale
sexualitatii femeiesti. Fumatul a mai mult de o jumatate de pachet de
tigari pe zi este asociat cu un numar ridicat de cazuri de
infertilitate si sterilitate.
Ciclul menstrual neregulat are o cota ridicata printre fumatoare,
numarul potential de ani fertili este redus, iar menopauza se produce
mai devreme.
Aproximativ 129.000 de oameni mor in fiecare an din cauza cancerului
provocat de fumat. Numarul de cazuri de femei bolnave de cancer
pulmonar este mult crescut de cand si numarul fumatoarelor este in
crestere.
Fumatul este, de asemenea, cauza principala in aparitia cancerului
laringian, al gurii si al esofagului. Contribuie la aparitia cancerului
vezicii urinare, a pancreasului si a rinichilor. Fumatul tigarilor sau
a pipei este adesea implicat in cancerul pulmonar, al gurii si
esofagian.
Bolile pulmonare cronice se situeaza pe locul al cincilea in ierarhia
cauzelor cazurilor de deces din Statele Unite. In anul 1980, 55.000 au
murit din cauza afectiunilor pulmonare.
Mai mult de sapte milioane de americani sufera in acest moment de
bronsita cronica, si aproape trei milioane de enfizem pulmonar.
Afectiunile coronariene ale inimii reprezinta motivul principal al
deceselor in Statele Unite, detinand o cota de 750.000 decese pe an.
Fumatul este unul dintre cei trei factori de risc major in afectiunile
coronariene ale inimii, celelalte doua fiind tensiunea ridicata si
colesterolul marit.
Dintre toate sursele generatoare de boli sau moarte in Statele Unite
ale Americii, fumatul este prima care trebuie oprita.
Copiii nascuti de catre mame
fumatoare cantaresc in medie cu 300
de grame mai putin decat cei ai unei nefumatoare. Acest fapt este unul
foarte important, deoarece greutatea la nastere este determinanta
pentru evolutia ulterioara a copilului. Se pare ca aceasta scadere a
greutatii este legata de cantitatea mai mica de oxigen pe care o
primeste fatul intrauterin.
Un alt efect este acela al maririi
posibilitatilor de avort
spontan. De fapt, acest risc este dublu in cazul fumatoarelor.
Exista, de asemenea, o mare
varietate de complicatii posibile in
timpul sarcinii si al travaliului, risc de hemoragii si de declansare
prematura a nasterii.
De asemenea, exista o legatura
certa intre fumat si cazurile de moarte infantila.
Copiii nascuti din mame fumatoare
se pot dezvolta mult mai
incet, sunt predispusi disfunctiilor cerebrale, pot avea o dezvoltare
psihica dizarmornica si o inteligenta submedie.
Fumatul este, in plus, un important factor de risc pentru stari de mare
agitatie la copii.
Faptul ca nu se iau din timp masuri pentru protejarea copilului este un
factor de risc pe care mama si-l asuma, iar responsabilitatea acesteia
este, cu certitudine, ridicata. Chiar daca fumatul nu duce neaparat la
malformatii ale fatului/copilului, este un factor de risc ce poate fi
evitat si responsabilitatea mamei este, intr-adevar, mare.
|
Referat oferit de www.ReferateOk.ro |
|