Medicamente
Categoria: Referat
Medicina
Descriere:
- pulberile se absorb repede din tubul digestiv, datorita marii
suprafete de contact. Prezinta avantajul ca bolnavul beneficiaza de toti
factorii activi din planta. Au dezavantajul ca se conserva mai greu,
datorita descompunerii lor în contact cu aerul si umiditatea;... |
|
|
1
MEDICAMENTUL: formulare, forme de prezentare
şi de conservare
Medicamentul este o substanţă naturală sau sintetică folosită în
practica medicală pentru prevenirea, ameliorarea sau vindecarea
bolilor. Sunt considerate medicamente şi substanţele folosite pentru
investigaţii de diagnostic. Medicamentul va fi administrat bolnavului
numai de către cadrele medicalele specializate, iar formularea terapiei
medicamentoase trebuie să îndeplinească anumite condiţii, si anume:
substanţa medicamentoasă să aibă drept efect vindecarea bolnavului, iar
administrarea să fie făcută ţinându¬-se seama de vârsta şi sexul
pacientului.
Medicamentele sunt prezentate sub diferite forme farmaceutice:
- pulberile se absorb repede din tubul digestiv,
datorită marii suprafeţe de contact. Prezintă avantajul că bolnavul
beneficiază de toţi factorii activi din plantă. Au dezavantajul că se
conservă mai greu, datorită descompunerii lor în contact cu aerul şi
umiditatea;
- capsule sunt învelişuri folosite pentru acoperirea
medicamentelor solide, moi sau lichide, cu scopul de a le masca gustul
sau mirosul neplăcut, cât şi pentru a dirija acţiunea medicamentului
(învelişul rezistă la sucurile gastrice şi se desface numai în
intestin);
- pilule sunt forme farmaceutice solide sferice şi cu
greutate între 0,10-0,50g, obţinute din una sau mai multe substanţe
active şi cu diferiţi excipienţi. Se înghit fără a fi mestecate. Se
conservă mai bine, şi acţiunea lor poate fi dirijată;
- comprimate sunt forme farmaceutice de consistenţă
solidă, cu aspect de cilindru sau disc. Sunt administrate oral sau
dizolvate într-o anumită cantitate de apă. Sunt dozate cu
precizie;
- drajeurile sunt forme farmaceutice solide,
acoperite de un strat protector pentru a masca gustul si mirosul
neplăcute al substanţei active şi de a-i dirija acţiunea spre intestin;
- soluţiile sunt forme medicamentoase active
repartizate uniform într-un lichid (de obicei apa).Soluţiile pot fi
simple sau compuse.
Medicamentele vor fi păstrate în vase de culoare închisă pentru a fi
ferite de lumină şi, de asemenea, de umiditate (mai ales, drogurile
vegetale şi animale).
Antibiotice
Se obţin prin extracţia, semisinteză sau sinteză chimică. Au
activitatea asupra unor agenţi infecţioşi, dar în concentraţii care nu
sunt toxice pt. organism. Acţiunea lor depinde de activitatea biologică
a bacteriilor cărora le modifică metabolismul, oprindu-le dezvoltarea
sau chiar distrugându-le. Antibioticele au marele dezavantaj că produc
rezistenţa germenilor faţă de ele. Rezistenţa dobândită la antibiotice,
foarte importantă pt. practică, are mai multe mecanisme : mutaţii
genetice ale bacteriei, care din sensibilă se transformă într-una
rezistentă ; transmiterea de la o bacterie la alta a factorului de
rezistenţă.
Antibioticele se folosesc in scop curativ, în toate infecţiile cauzate
de germeni sensibili (de exemplu : scarlatina, febra tifoidă etc.) ; în
infecţii cu germeni necunoscuţi, dacă viaţa bolnavului este în pericol
sau sunt posibile sechele foarte grave ; infecţii cu evoluţie cronică,
în care antibioticele fac parte dintr-un tratament complex (
tuberculoza ). Folosirea antibioticelor în scop profilactic este
limitată.
Antibioticele nu sunt indicate pt. tratamentul bolilor virale ; pt.
bolile uşoare cu tendinţă de vindecare spontană fără complicaţii,
infecţiile localizate accesibil tratamentului chirurgical ; la bolnavii
sensibilizaţi, unde pot apărea fenomene adverse foarte grave.
Penicilinele
Antibiotice bactericide, puţin toxice şi cu bună toleranţă. Sunt
antibiotice naturale obţinute prin extracţie sau prin semisinteză.
Nucleul lor de bază este acidul 6-aminopenicilanic, de care se leagă un
radical diferit pt. fiecare tip de penicilină.
Penicilna G este solubilă în apă, dar soluţia fiind instabilă, trebuie
folosită în 24 h. administrată intramuscular, se reabsoarbe complet,
dând niveluri sanguine maxime după 20-30 min. Administrată pe cale
orală, este inactivată de sucul gastric acid. De asemenea, este
inactivă de betalactamaza ( penicilinaza ) produsă de unele tulpini de
stafilococ sau de bacili gram-negativi. Se elimină prin urină sub formă
activă. Spectrul de activitate a antibioticului cuprinde :
- coci gram-pozitivi ( streptococ, pneumococ,
stafibcoc ) ;
- coci gram-negativi ( meningococ )
- bacili ( tetanic, cărbunos, perfningens ).
Este indicată pt. tratamentul anginelor, otitelor, sinuzitelor,
pneumonii sau bronhopneumonii ; erizipel, antrax, gangrenă gazoasă;
lues; leptospiroze. Nu se recomandă a fi administrată în infecţiile cu
germeni rezistenţi sau la cei sensibilizaţi la antibiotic ( uneori
accidentele de sensibilizare sunt foarte grave, ducând la moarte ).
Inainte de administrarea penicilinei, bolnavul va fi interogat cu grijă
cu privire la alte tratamente şi la modul cum le-a suportat. Doza
zilnică de penicilină variază de la 1,2 milioane pe zi la câteva zeci
de milioane u.i pe zi, şi anume m septicemii, endocardite etc.
Penicilina V ( fenoximelil penicilină ) se administrează oral şi nu
este inactivată de sucul gastric acid. Este prezentată în comprimate de
200.000 u.i. care se administrează cu 30 min. înainte de masă sau după
3h de la masă. Se absoarbe bine din tubul digestiv. Are aceleaşi
caracteristici farmacologice ca Penicilina G, precum şi indicaşiile şi
contraindicaţiile acesteia. Uneori pot apărea greţuri şi dureri
abdominale. Dozele de Penicilina V vor fi cu 50% mai mari decât cele de
Penicilină G.
Moldaminul prezentarea în flacoane de 600.000 şi 1.200.000 u.i.
este o penicilină depozit, de administrare parenterală. Administrat
intramuscular se absoarbe lent, realizând niveluri sanguine mici, dar
de lungă durată ( 4-6 zile ), suficiente pt. a împiedica streptococul
beta-hemditic din gripa A. este folosit pt. profilaxia reumatismului
poliarticular, a luesului cât şi pt. tratamentul unor infecţii
streptococide uşoare. Se administrează intramuscular profund, în doză
de 600.000-1.200.000 u.i. la interval de 4-6 zile.
Penicilinele semisintetice. Ampicilina ( aminobenzilpenicilina ) este o
penicilină semisintetică rezistentă la acizi, dar inactivată de
penicilinază ( ca şi penicilina G şi V ). In spectrul său de acţiune se
cuprind şi uniigermeni gram-negativi, iar faţă de cocii gram-pozitivi
este mai slabă decât penicilina G. Este prezentată sub formă de capsule
operculate ( 0,25 gr ) pt. administrare orală şi flacoane de 0,25 şi
0,5 gr. Pt. administrare parenterală. Se absoarbe bine după
administrarea orală şi parentală, se concentrează foarte bine în căile
biliare. Eliminarea se face pe cale renală, nemetabolizată. Prezintă
dezavantajul că sensibilizează organismul mai mult decât alte
antibiotice. Doza zilnică pt. adult este între 2-6 gr. ( după
severitatea şi localizarea infecţiei ).
Carbenicilina (Pyopen), penicilină semisintetică pt. administrare
parenterală ( este inactivată de acizi ) nu este rezistentă la
penicilinază, dar are spectrul larg. Este folosită pt. tratamentul
infecţiilor severe ( meningite, infecţii urinare ), dar contraindicată
la bolnavii sensibilizaţi la late peniciline. Produce dureri după
administrarea intramusculară.
Meticilina este penicilină semisintetică pt. administrare parenterală (
nu rezistă la aciditatea sucului gastric ). Rezistă la penicilinază, de
unde şi indicaţia ei pt. tratamentul infecţiilor cu stafilococi
penicilinazopozitivi. Se elimină în cea mai mare parte prin rinichi.
Este bine tolerată local şi general. Doza zilnică pt. adult variază
între 4-6 gr., la interval de 4-6h.
Oxacilina ( este prezentată în flacoane de 0,25 gr. Si capsule de
0,25gr. Substanţă activă ). Este rezistentă l apenicilinaza
stafilococilor ca şi meticilina. Se administrează oral, pt. că rezistă
la acţiunea acidităţii gastrice. Este bine tolerată local şi general.
Doza zilnică pe cale orală este 2-4 gr., preferabil pe nemâncate. In
bolile severe şi când calea digestivă nu este accesibilă, se
administrează intravenos sau intramuscular, la intervalle de timp egale.
Cefalosporinele
Sunt antibiotice semisintetice, bactericide şi cu mecanism de acţiune
asemănătoare penicilinelor. Sunt rezistente la penicilinaza
stafilococilor şi la unele enzime ale bacililor gram-negativi. Sunt
inactive faţă de piocinic şi proteus, dar active pe cocii
gram-pozitivi. Si unele tulpini de germeni gram-negativi. Nu se vor
administra bolnavilor sensibilizaţi la cefalosporine, cât şi la cei
sensibilizaţi la penicilină.
Cefalotina (Keflin) este o cefalosporină care se administrează
parenteral (intramuscular, realizând niveluri sanguine pt. 4-6 h. ).
Este greu tolerată, intramuscular (dureri) şi intravenos, producând
iritaţii ale andovenei. Doza pt. adult şi pe zi variază în limitele
foarte largi ( 2-6-10 gr. ) după severitatea şi localizarea şi
localizarea infecţiei.
Cefaloridina este o cefalosporină carese administrează parenteral,
superioară cefalotinei, dar cu efecte importante nefrotoxice.
Aminoglicozidele
Sunt antibiotice bactericide cu spectru larg, dar relativ toxice ( ato-
şi nefrotoxice ). Cuprind în spectrul lor germeni gram-pozitivi şi
gram-negativi, cât şi bacilialcooloacidorezistente ( de exemplu,
bacilul Koch ).
Streptomicina nu se absoarbe pe cale digestivă şi nici nu este distrusă
de sucurile digestive. Administrată parenteral, se absoarbe şi
difuzează bine în ţesuturi. Este un antibiotic relativ toxic, mai ales
pt. nervul acusticovestibular, producând surditate. In caz de
insuficienţă renală, streptomicina este foarte periculoasă. Se
foloseşte în tratamentul tuberculozei ( asociată cu alte
tuberculostatice ) ; în infecţii severe ( endocardită ) în asociere cu
penicilina. Este prezentată în flacoane de 1 gr. Doza zilnică pt. adult
este de 1-2gr./zi, la intervale de timp egale.
Kanamicina este prezentată în flacoane de 1gr. de sulfat de kanamicină.
Administrată intramuscular, se absoarbe bine şi repede, realizând
niveluri sanguine eficiente pt. 8h. Nu se absoarbe pe cale orală. Se
concentrează foarte mult în urină ( între 30-700 ori ). Este activă pe
coci gram-pozitivi ( stafilococ, pneumococi ) bacili gram-negativi (
Salmonella, Shigella, Klebsiella, Hemofili şi bacilul Koch ). Este bine
tolerată pe cale intramusculară, dar este un antibiotic nefrotoxic. Se
foloseşte pt. tratamentul septicemiilor, meningitelor, endocarditelor
şi al infecţiilor urinare. Doza zilnică pt. adult este de 1gr,
repartizată în 4 prize. Durata tratamentului este de 10-14 zile,
urmărindu-se diureza, creatinina sanguină, auzul.
Gentamicina este prezentată în fiole de 2 ml care conţin 40 mg de
sulfat de kanamicină pe ml. Administrată pe cale orală nu se
absoarbe, dar după administrarea intramusculară se absoarbe bine. Se
concentrează foarte bine în rinichi de unde se elimină sub formă de
activă. Este activă faţă de germenii gram-pozitivi (stafilococ,
enterecoc, pneumococ), gram-negativi (E.coli, Klebsiella, Salmonela,
piocianic). Toleranţa locală este bună. Nu va fii administrată la
bolnavii cu nefropatii acute sau cronice şi la gravide. Doza zilnică
pentru un adult este de 240 mg (3 fiole), la interval de 8h.
Macrolidele
Eritromicina este un antibiotic care se absoarbe bine după
administrarea orală, difuzează bine în ţesuturi şi se concentrează în
ficat şi în rinichi. Are un spectru de acţiune asemănătoare Penicilinei
„G”, cuprinzând unii stafilococi rezistenţi la penicilină. Are o
toleranţă digestivă buna. Este mai greu tolerată pe cale intramusculară
sau intravenoasă. După doze foarte mari, are efecte toxice hepatice.
Este folosită pentru tratamentul bolnavilor sensibilizaţi la
peniciline.
Produsul românesc Eritromicină proprionil este prezentat sub formă de
comprimate de 0,2g, care se administrează cu 30 min. înainte de masă
sau cu 3h după masă. Doza zilnică la adult este de 2-3g. Produsul
pentru administrare parenterală Eritromicină lactobionat este prezentat
în flacoane de 0,3g, fiind folosit când calea orală nu este accesibilă.
Doza zilnică pe cale parenterală este de 0,9g, în perfuzie venoasă
lentă.
Nu se solubilizează în soluţie clorurosodica, deoarece precipitată.
Tetraciclinele
Sunt antibiotice bacteriostatice cu spectru larg de acţiune. Se absorb
bine pe cale digestivă şi difuzează bine în ţesuturi. Pătrund bine în
pleură, peritoneu şi pericard. Se concentrează în ficat, rinichi,
plămâni şi splină. Sunt active pe gremeni gram-negativi, rickettsii,
microplasme. Dau frecvente reactii adverse, ca: greţuri, vărsături,
anorexie. Nu vor fi administrate bolnavilor sensibilizaţi la
tetracicline, bolnavilor ulceroşi, celor care au colită ulceroasă şi
insuficienţă renală.
Produsul românesc Tetraciclina este prezentat în drajeuri de 0,25g,
pentru administrarea orală. Doza zilnică pentru adult este de 2-4g,
dându-se la intervale de timp egale.
Doxicilina (Vibramicina) este prezentată sub formă de capsule (0,1g pe
capsulă) şi flacoane injectabile (0,1g/flacon). Se absoarbe foarte bine
din tubul digestiv. Are acţiune antimicrobiană prelungită, permiţând
administrarea de doze mici şi la intervale mari de timp.
Doza zilnică pentru adult este de 0,2g (2 capsule) în prima zi, apoi
0,1g (o capsulă) pe zi, timp de 7-10 zile. Pentru administrarea
permanentă se solubilizează conţinutul unui flacon în 5 ml de apă
distilată sterilă. Reacţiile adverse sunt rare: greţurile, vărsăturile,
diaree.
Sulfamidele
Sulfamidele sunt chimioterapice cu acţiune bacteriostatică şi cu
spectru larg de acţiune. Absorbţia lor digestivă este bună, cu excepţia
celor neresorbabile ( formol ). Difuzează bine în ţesuturi,
concentrându-se în ficat şi rinichi. Difuzează bine în lichidul
cefalorahidian. Sulfamidele solubile se elimină prin urină. Sunt active
faţă de : coci gram-pozitivi, gram-negativi, bacili gram-negativi. Sunt
bine tolerate pe cale digestivă. Pot produce fenomene adverse ca:
greţuri, vărsături, hemoliză. Principala indicaţie a sulfamidelor o
constituie infecţiile urinare acute. Nu sunt administrate bolnavilor
sensibilizaţi la sulfamide, infecţii cu germeni rezistenţi,
insuficienţă hepatică şi renală acută, sau la gravide.
Neoxazolol (Sulfafurazol), prezentat în comprimate de 0,5g, este o
sulfamidă solubilă în urină şi puţin toxică. Se foloseşte pentru
tratamentul infecţiilor urinare, după alcalinizarea urinei. Doza
zilnică pentru adult este de 3-6g, apoi 2-3g/zi ca doză de întreţinere.
Cotrimoxazolul ( Biseptol, Septrin) este o substanţă bactericidă,
datorită acţiunii sinergice a sulfametoxazolului şi a trimetoprimului.
Este prezentat sub formă de comprimate, care se absorb bine pe cale
orală. Pătrunde bine în ţesuturi şi în lichidul cefalorahidian. Se
elimină pe cale urinară, lent, realizând concentraţii foarte mari în
urină. Este activ faţă de germenii gram-pozitivi şi gram-negativi. Nu
va fi administrat la bolnavii sensibili la sulfaminde. Doza zilnică la
adult este de 2g (1g la 12h), timp de 7-10-14 zile.
Sulfametinul, prezentat în comprimate de 0,5g, este o sulfamidă de
depozit, cu absorbţie digestivă bună, dar cu eliminare lentă. Este
indicat pentru tratamentul infecţiilor urinare: 1,5g în prima zi, 1g (2
comprimate) a doua zi, apoi 0,5g (un comprimat timp de 10-14 zile).
1
Aspirina
( asprin, acesal, acetysal, asprocolfarit, istopzrin, rhonal,
ruspirin )
Prezentare
-comprimate: conţin acid acetilsalicilic 500mg ( cutie cu 20 bucăţi;
benzi de celofan);
-comprimate pentru uz pediatric: conţin acid acetilsalicilic 100mg (
Flacoane cu 30 buc.).
Acţiuni farmacologice şi terapeutice
Efect analgezic, antiinflamator şi antireumatic, antipiretic,
antiagregant plachetar, inhibator al contracţiilor uterinei; efectele
se datorează, în principal, inhibării formării prostaglandinelor.
Indicaţii terapeutice:
Reumatism poliarticular acut, poliartrită reumatoidă şi alte boli
reumatismale; nevralgii, mialgii, dureri dentare, cefalee; stări
febrile ( în boli infecţioase, gripă, răceală comună etc. ); profilaxia
şi tratamentul bolilor tromboembolice, îndeosebi a trombozelor
arteriale ( eventual în asociaţie cu anticoagulante sau dipiridamol,
după caz ), combaterea tulburărilor provocate de agregarea plachetelo
în trombocitemie; dismenoree; profilaxia arsurilor solare.
Mod de administrare:
Adulţi: pt. acţiunea analgezică şi antipiretică un comprimat de 0,5g o
dată, repetând eventual la fiecare 6-8 ore; ca antiinflamator în bolile
reumatice cronice 3-5g/zi în cele acute 4-7g/zi în 4-6 prize; ca
antiagregant plachetar, pt. profilaxia trombozelor, 1 comprimat o dată
la 2-3 zile.
Copii: până la 2 ani; 0,1-0,2g/zi; 2-9 ani 0,2-1g/zi ( după vârstă )
peste 9 ani 1-1,5 g/zi ( în 2-3 prize ); în boli reumatice
60-100mg/kilo-corp şi zi ( în 4-6 prize ). Comprimatele se desfac în
apă şi se iau imediat după mese; la copii comprimatele se desfac în
puţin lapte.
Reacţii adverse şi alte efecte nedorite
Epigastralgin, greaţă, vomă, microhemoragii digestive, uneori cu
anemie, rareori hematemeză sau melenă, alte hemoragii (prin
insuficienţă plachetară, eventual hipoprotrombinemic); ocazional
creşterea transaminazelor ( la doze mari, administrate prelungit );
reacţii alergice diverse: erupţii cutanate, bronhospasm ( mai ales la
asmatici ; rareori reacţie anafilactoidă gravă, cu asfixie sau colaps (
intoleranţă încrucişată pt. toate inhibitoarele sintezei
prostaglandinelor ); dozele mari pot provoca fenomene de salicism:
ameţeli, tinitus, cefalee, sudoraţie, greaţă, vomă, stare confuzională,
tahicardie, tahipnee; poate prelungi travaliul, întârzia naşterea şi
favoriza hemoragia post-partum.
Contraindicaţii şi precauţii, probleme de interacţiuni medicamentoase
Alergie la salicitaţi, intoleranţă la salicitaţi şi la
antiinflamatoarele
nesteroidiene
( inhibitoare ale
sintezei prostaglandinelor ); ulcergastro-duodenal în evoluţie, boli
hemoragice şi risc de hemoragii; prudenţă în boala ulceroasă, astmă, la
renali ( administrarea îndelungată ) şi în timpul sarcinii ( se evită
în primul trimestru şi în ultima lună ). Prudenţă sau se
evită ( după
caz ) asocierea cu anticoagulante cumarinice ( risc crescut de
hemoragii ), cortizoni ( risc de ulcer şi hemoragii ), metotrexat
(
toxicitatea acestuia este crescută ), sulfamide anhidiabetice ( risc de
hipoglicemie ), probenecid şi sulfinpirazonă ( efect uricozuric scăzut
), spironolactonă ( efect diuretic scăzut ).
Algocalmin
Noramidopyrinium methansulfonate sodium, metamizal natrium, dipyrone,
novalgine, novaminosulfon, al gopyrin, analgin.
Prezentare:
- comprimatele conţin noramidopirină metansulfonat de
sodiu 500mg ( benzi de celofan, flac, cu 10 buc. );
- - supozitoarele conţin noramidopirină metansulfonat
de sodiu 1g sau 300mg ( cutie cu 6 buc. )
- fiole a 2ml soluţie apoasă injectabilă conţinând
noramiddopirină metansulfonat de sodiu 1g ( cutie cu 10 sau 100 buc ).
Acţiuni farmacologice şi terapeutice
- analgezic, antipiretic şi antiinflamator, slab antispastic.
Indicaţii terapeutice
- cefalee, nevralgii, lumbago, dureri reumatismele articulare şi
musculare; stări febrile; colici ( biliare, ureterale etc ).
Mod de administrare
Adulţi: 1 comprimat, un supozitor a 1g sau, la nevoie ( dureri intense,
colici ) o fiolă intramuscular sau intravenos lent ( cel mult
1ml/minut); repetând eventual, fără a depăşi 2g în 24 de ore.
Copii: până la 3 ani, 10-50mg oral de 1-4 ori/zi; 4-15 ani, 25+150mg
oral sau 300mg rectal de 1-4 ori/zi; la nevoie ( dureri intense, colici
) intramuscular 0,1-0,8g ( 0,2-1,6 ml ), după vârstă.
Reacţii adverse şi alte efecte nedorite
- erupţii cutanate, leucopenie, chiar agranulocitoză
( foarte rar ).
Contraindicaţii şi precauţii, probleme de interacţiuni medicamentoase:
- leucopenie, antecedente de agră
- nulocitoză la noramidopirină şi compuşi înrudiţi;
antecedente de
agranulocitoză toxică, alergie la noramidopirină porfirie hepatică,
deficit de G-6-PD.
Antinevralgic
Prezentare:
- comprimatele conţin acid acetilsalicilic 250mg, fenacetină 150mg şi
cafeină 50mg (benzi de celofan).
Acţiuni farmacologice şi terapeutice:
- analgezic ţi antipiretic prin acidul acetilsalicilic şi fenacetină;
stimulant psihomotor slab şi antimigrenos prin cafeină.
Indicaţii terapeutice:
- cefalee, nevralgii, mialgii, dureri postoperatorii, stări
febrile, gripă.
Mod de administrare:
Câte un comprimat la nevoie, se poate repeta de 3-4 ori/zi.
Reacţii adverse şi alte efecte nedorite:
- epigastralgii, greaţă, vomă, microhemoragii digestive, uneori cu
anemie, rareori hematemeză sau melenă, alte hemoragii; ocazional
creşterea transaminazelor; erupţii cutanate, bronho spasm; rareori
reacţie antilactoidă gravă, cu asfixie sau colaps; administrarea
prelungită de doze mari poate fi cauză de leziuni renale, leziuni
hepatice, anemie hemelitică şi methemoglobinemie ( prin fenacetină );
dozele mari pot produce palpitaţii, insomnie şi
tremor ( prin
cafeină ).
Contraindicaţii şi precauţii, probleme de interacţiuni medicamentoase
- alergie la salicilaţi, intoleranţă la salicilaţi şi la
antiinflamatoarele nesteroidiene; ulcer gastro-duodenal în evoluţie,
boli hemoragice şi risc de hemoragii. Prezenţa fenacetinei contraindică
preparatul la sugarii sub 3 luni, la bolnavii cu insuficienţă renală şi
în caz de deficit de G-6-PD; prudenţă la hepatici, anemici şi în
condiţii de hipoxie. Atenţie la asocierea cu anticoagulante cumarinice
(risc de hemoragii) şi sulfamide hipoglicemiante ( risc de
hipoglicemie).
Paracetamol
Paracetamol, acetaminophen actophen, doliprane, panadol, tyrenol.
Prezentare
- comprimatele conţin paracetamol 500mg ( benzi de
celofan cu 10buc.);
- supozitoare rectale conţin paracetamol 250mg şi
125mg ( cutie cu 6 buc. ).
Acţiuni farmacologice şi terapeutice:
- analgezic şi antipiretic cu acţiune de intensitate moderată,
similară fenacetinei.
Indicaţii terapeutice:
- cefalee, dureri dentare, nevralgii, mialgii, stări febrile.
Mod de administrare:
Adulţi: 1-2 comprimate ( 0,5-1g ) sau un supozitor rectal a
250mg, se poate repeta, după nevoie, de 4 ori/zi.
Copii: peste 6 ani: ˝-1 comprimat ( după vârstă ) sau un supozitor a
250mg; copii de 1-6 ani: Ľ - ˝ comprimat sau un supozitor a 125mg ;
doza se poate repeta, după nevoie, de 4 ori/zi.
Reacţii adverse şi alte efecte nedorite:
- este mai puţin toxic decât fenacetina; provoacă rareori erupţii
cutanate algerice, trombocitopenie, anemie, agranulocitoză, leziuni
renale, necroză hepatică ( la doze toxice ).
Contraindicaţii şi precauţii; probleme de interacţiuni medicamentoase:
- alergie specifică, insuficienţă hepatică, insuficienţă renale gravă;
prudenţă în timpul sarcinii ( mai ales în primul trimestru ).
DESFĂŞURĂTOR:
• Medicamentul: formulare, forme de prezentare şi de
conservare;
• Antibiotice;
• Peniciline: Penicilina G, Penicilina V, Moldaminul,
Penicilinele
semisintetice, Carbenicilina, Meticilina, Oxacilina;
• Cefalosporinele: Cefalotina, Cefaloridina;
• Aminoglicozidele: Streptomicina, Kanamicina,
Gentamicina;
• Macrolidele: Eritromicina;
• Tetraciclinele: Doxiciclina;
• Sulfamidele;
• Aspirina;
• Algocalmin;
• Antinevralgic;
• Paracetamol.
BIBLIOGRAFIE:
„Medicina Internă” Manual pentru liceele sanitare
Editura Didactică şi Pedagogică – Bucuresti
1980
|
Referat oferit de www.ReferateOk.ro |
|