Deceneu
Categoria: Referat
Istorie
Descriere:
Deceneu a revigorat spiritualitatea geto-dacilor, inlaturind cultul
bahic sau dyonisiac asociat cu cultura vitei de vie si cu orgii. El este
cel dintii care s-a opus viguros patrunderii in Dacia a cultelor
straine, vatamatoare pentru sanatatea spirituala si corporala a
geto-dacilor.... |
|
|
1
Deceneu
“Se spune despre Deceneu că era un înţelept al
neamului dacilor care trăia retras, ca un adevărat sihastru, într-un
ţinut ascuns, unii cred că pe muntele sfânt al dacilor –
numitKogaionon. Deceneu era slujitor al zeului Zalmoxis iar în momentul
venirii la conducerea dacilor a regelui Burebista, Deceneu era Mare
preot al dacilor. El îl ajutǎ pe Burebista, indemnându-i pe daci la
abstinenţǎ.Deceneu a devenit rege al geţilor începand cu anul 44 î.e.n
după moartea regelui Burebista. Era un rege venerat de către geţi. A
stabilit locuinţa preoţilor lui Zamolxe pe muntele Cogeon (Kogaionon)
dincolo de Dunăre. A reformat pontificatul zamolxian. A împărţit pe
geţi în ordinul Piloforilor sau Pileaţilor şi ordinul Capeluttilor sau
Comaţilor. A cultivat în rândul geţilor astronomia şi agricultura. A
reconstruit altare noi şi a construit edificii sacre. Se pare că a
urmat canoanele arhitectonice din Egipt (unde trăise) precum şi din
Orient.”
Sacerdot dac, mare preot, sfetnic si colaborator apropiat a lui
Burebista. Cel mai important personaj dupa rege in statul dac. Deceneu
l-a ajutat considerabil pe marele rege in opera sa de unificare si
organizare a triburilor geto-dace. Dupa moartea lui Burebista si
destramarea stapinirii acestuia (44 ien) Deceneu isi asuma si puterea
regala in statul dac intracarpatic. O informatie dinIordanes (Getica,
XI, 67) indica venirea lui Deceneu la putere ca vicerege, Burebista
acordindu-i o putere aproape regala. Strabon spune: Burebista…si-a luat
ca ajutor pe Deceneu ,un barbat vrajitor, care umblase multa vreme prin
Egipt, invatind acolo unele semne profetice, datorita carora sustinea
ca talmaceste vointa zeilor. Ba inca, de la un timp era socotit si zeu,
asa cum am aratat cind am vorbit de Zamolxe. Ca o dovada de ascultarea
ce i-o dadeau getii, este si faptul ca ei s-au lasat induplecati sa-si
stirpeasca viile si sa traiasca fara vin (Geografia, VII, 3, 11)
Dupa Iordanes, Deceneu era un om de o vasta
eruditie. Relatarea istoricului got contine date deosebite privind
rolul cultural si religios indeplinit de catre Deceneu in instruirea
spirituala a stratului ierarhic superior de sacerdoti si tarabostesi
daci:
Observind inclinatia lor de
al asculta in toate si inteligeta lor nativa,el i-a initiat in aproape
toata filozofia,caci era maestru priceput in aceasta.El i-a invatat
etica, dezvatindu-i de obiceiurile lor barbare, i-a instruit in fizica,
facindu-i sa traiasca potrivit cu legile naturii, pe care gotii [getii]
transcriindu-le le pastreaza pina azi [sec VI en] cu numele de
belagines; i-a invatat logica, facindui-i superiori celorlalte popoare
in ce priveste mintea; aratindu-le practica i-a indemnat sa-si traiasca
viata in fapte bune; demonstrindu-le teoria, i-a invatat sa contemple
cele 12 semne ale zodiacului iar prin ele mersul planetelor si toata
astronomia,lamurindu-i cum creste si scade discul lunii si cu cit
globul de foc al soarelui intrece masura rotunjimii pamintului si le-a
expus sub ce nume si sub ce semne cele 345 de stele trec de la rasarit
la apus ,ca sa se apropie sau sa se departeze de polul ceresc. Vezi ce
placere (este) ca niste oameni prea viteji sa se indeletnceasca cu
doctrinele filosofice,cind mai aveau putin ragaz de razboaie. Putea
sa-l vezi pe unul cercetind pozitia cerului,pe altul proprietatile
ierburilor si ale arbustilor,pe acesta studiind cresterea si scaderea
Lunii pe celalalt observind eclipsele soarelui si cum, prin rotatia
cerului, Soarele vrind sa atinga regiunea orientala,este adus inapoi in
regiunea occidentala Getul se linisteste de indata ce primeste
explicatia acestor lucruri. Aceasta si multe altele, invatind
Deceneu pe geti, prin stiinta sa, a stralucit in mijlocul lor ca o
adevarata minune.
(Getica, XI; 69-70)
Prin felul acesta Iordanes ne
infatiseaza seriozitatea si priceperea cu care, cel putin clasa
sacerdotala, privea preocuparile stiintifice iar mai departe: pe
barbatii cei mai de seama si mai intelepti pe care i-a invatat
teologia, i-a sfatuit sa cinsteasca anumite divinitati si sanctuare,
facindu-i preoti si dindu-le numele de pileati
(Getica, XI, 71)
Deceneu a revigorat spiritualitatea
geto-dacilor, inlaturind cultul bahic sau dyonisiac asociat cu cultura
vitei de vie si cu orgii. El este cel dintii care s-a opus viguros
patrunderii in Dacia a cultelor straine, vatamatoare pentru sanatatea
spirituala si corporala a geto-dacilor. De aceea nu este intimplator si
fara rezonante religioase profunde ca el a determinat autoritatea
regala sa dispuna distrugerea vitei de vie-planta sacra a lui
Dyonisos-si ca toata preotimea dacica l-a sprijinit in acest act
extraordinar.
Ca mare preot si vicerege, apoi el insusi rege
Deceneu, a dispus de dubla autoritate, morala (stirpind viciul betiei)
si politica (organizeaza triburile si casta sacerdotala ), facind
dintre nobili o clasa de pilleati, ca si din categoria privilegiata mai
larga , capillati (sau comatti), din aceasta facind pentru clerul de
rind o clasa similara cu clasa cavalerilor romani - equites si a
razboinicilor cavaleri celti.
Deceneu considera ca viitorul si stralucirea
poporului sau depind numai de inalta tinuta morala si plecind de la
aceasta premisa se poate cladi un edificiu statal si social trainic,
motiv pentru care, sprijinit de BUREBISTA, a infaptuit o profunda
reforma sociala si religioasa a poporului geto-dac. Aceasta reforma ,
celebra in lumea antica, a fost pusa in practica nu prin legi oficiale
si seci ci prin rabdare si educatie. Deceneu a impus sobrietatea si
cumpatarea, acea modestie a sufletului ale carei valente razbat din
textul lui Platon. Deceneu a cerut poporului "ascultarea de porunci" ca
efect al educatiei prin dreptate. Getii fiind recunoscuti in
antichitate ca fiind "cei mai drepti"dintre cei cu care se inrudeau,
caracteristica desigur foarte veche .
Deceneu a fost una din acele impresionante
personalitati care si-au creat un loc de frunte in istoria lumii. Un
factor care l-a ajutat sa se realizeze pe sine insusi si prin asta sa
fie de folos neamului sau, a fost prietenia si sprijinul pe care
Burebista i le-a acordat, lucru rar in istorie. Ei s-au inteles si au
claborat , armonios si eficient incit, in putini ani, au izbutit sa
dureze un stat puternic atit social cit si moral.
1
Marele Preot Deceneu intepretat de Emanoil Petrut in filmul Burebista
Marturii scrise despre viata si realizarile Marelui Preot si rege
al dacilor
Strabon ne vorbeste despre Deceneu in
Geografia:
Burebista, getul, luand conducerea
poporului, primi in stapanire
oameni nevoiasi din cauza necontenitelor razboaie. El insa ii ridica
astfel prin educatie, prin cumpatare si prin ascultarea poruncilor lui,
incat in putini ani fauri o mare imparatie si supuse getilor pe cei mai
multi dintre vecini. El ajunse de temut chiar si pentru romani,
intrucat trecea fara frica Dunarea si prada Tracia pana in Macedonia si
in Iliria. Ii nimici pe celti, care erau amestecati cu tracii si
ilirii; extermina definitiv pe boii de sub conducerea lui Kritasiros si
pe taurisci. Pentru a castiga adeziunea poporului get la aceasta opera
, Burebista a avut ajutorul colaboratorului sa Deceneu, mag care a
calatorit in Egipt, unde a invatat anumite semne prevestitoare, gratie
carora el deslusea planurile divine. In scurt timp el fu divinizat, asa
cum am aratat cand am povestit istoria lui Zalmoxis. In ceea ce
priveste adeziunea poporului get, exista o dovada: ei fura induplecati
sa scoata vita-de-vie si sa traiasca fara vin.
Pentru disciplina poporului, si-a luat
ca ajutor pe Deceneu,
barbat cu puteri de vraci, care ratacise multa vremem prin Egipt si
deprinsese acolo unele semne ale cerului, prin care pretindea ca anunta
cele divine. Si dupa putin a fost socotit zeu, in acelasi fel cum am
aratat cand am vorbit despre Zamolxis. Ca semn al ascultari: s-au lasat
convinsi sa taie vita de vie si sa traiasca fara vin.
Dacii luptau impotriva Boiilor si a
Tauriscilor, popoate celtice
sub conducerea lui Kritasiros, pentru ca pretindeau ca tinutul
respectiv era al lor.
Iordanes scrie despre Deceneu in Despre
originea si faptele getilor si gotilor:
Pe timpul domniei lui Burebista peste
geti, Deceneu a venit in
Getia, pe vremea cand Sylla ajunsese stapanitorul romanilor. Burebista
il lua pe langa sine pe acest Deceneu si-i acorda o autoritate aproape
regala. Urmand sfatul lui Deceneu, getii au pradat tinuturile
germanilor, pe care acum le stapanesc francii. Cezar insusi, care, cel
dintai dintre toti, a revendicat pentru sine domnia asupra romanilor,
care a supus puterii sale aproape toata lumea, care i-a facut pe toti
regii sa se plece, ba a luat in stapanire si insule asezate dincolo de
lumea noastra, in sanul Oceanului, si care i-a facut tributari
romanilor chiar si pe aceia care nu cunosteau numele roman nici din
auzite, n-a putut totusi sa ii supuna pe geti, in ciuda numeroaselor
sale incercari. Gaius Tiberius este al treilea imparat al romanilor;
sub domnia lui, getii se mentin nesupusi. Pentru geti aceasta era
salvarea, acesta era binele, acesta era fagaduinta: sa puna in
practica, nazuind in orice chip si socotind folositor ceea ce ii
invatase Deceneu, sfetnicul lor.
Deceneu a ales dintre acestia pe
barbatii cei mai nobili si cei
mai intelepti, pe care i-a invatat teologia, i-a sfatuit sa adore
anumite puteri divine si anumite capele sacre si i-a facut preoti. Le-a
dat numele de pileati, cred eu, fiindca in timpul rugaciunii aveau
capetele acoperite de tiare, pe care noi, cu alt nume, le numin caciuli
de pasla; pentru restul poporului a poruncit sa fie numiti pletosii,
nume pe care getii il pretuiesc si il pomenesc pana astazi in cantecele
lor” (Getica, XI, 71)
Acesta (Deceneu), vazand ca spiritele
getilor i se supun in toate
si ca sunt inzestrati, din fire, i-a invatat aproape toata filosofia;
Deceneu era maestru neintrecut in aceasta privinta. Prin morala, a
infranat temperamentul lor barbar, prin fizica i-a determinat sa
traiasca potrivit legilor lor firesti, legi pe care le au scrise pana
azi si pe care le numescBelagines. Prin logica i-a inzestrat cu o
putere de judecata superioara celorlalte neamuri. Prin practica i-a
indemnat sa se dedea la fapte bune. Prin teorie i-a invatat sa
priveasca mersul celor douasprezece semne ale zodiacului si prin
acestea cursul planetelor si toata astronomia, le-a aratat cum creste
si descreste fata lunii, le-a explicat cu cat globul de foc al soarelui
depaseste in masura suprafata pamantului, le-a spus, in fine, sub ce
nume si sub ce infatisare se invartesc intr-un sens si in celalalt in
jurul polului ceresc cele trei sute patruzeci si sase de stele in
drumul lor de la rasarit la apus. Ce placere-va intreb-ca, atunci cand
cariera armelor le ingaduia putin timp, barbatii viteji sa se patrunda
de invataturi filosofice!? Vedeti pe unul cercetand asezarile cerului,
pe altul particularitatile ierburilor si ale arbustilor, pe acesta
asteptand fazele de crestere si descrestere a lunii, pe acela eclipsele
de soare si chipul in care marelui astru, dus de revolutia cereasca,
dupa ce s-a grabit sa ajunga in zona orientala, e adus din nou la apus.
Getul se linisteste de indata ce primeste explicatia acestor lucruri.
Acestea si multe altele invatand Deceneu pe geti prin stiinta sa, a
stralucit mult in mijlocul lor ca o adevarata minune, incat el poruncea
nu numai celor de jos, dar chiar si regilor.
|
Referat oferit de www.ReferateOk.ro |
|