1
Decebal catre popor
Viata asta-i bun pierdut
Cānd n-o traiesti cum ai fi vrut!
Si-acum ar vrea un neam calau
S-arunce jug īn gātul tau:
E rău destul ca ne-am nascut,
Mai vrem si-al doilea rău?
Din zei de-am fi scoboritori,
C-o moarte tot suntem datori!
Totuna e dac-ai murit
Flacau ori mos īngārbovit;
Dar nu-i totuna leu să mori
Ori cine-nlăntuit.
Cei ce se lupta murmurind,
De s-ar lupta si-n primul rānd,
Ei tot atāt de buni ne par
Ca orisicare laş fugar!
Murmurul, azi si orşicind,
E plānset īn zadar!
Iar a tăcea si laşii stiu!
Toti mortii tac! Dar cine-i viu
Sa rādă! Bunii rīd şi cad!
Sa rādem, dar, viteaz răsad,
Să fie-un hohotit si-un chiu
Din ceruri pāna-n iad!
De-ar curge singele piriu,
Nebiruit e braţul tau
Cānd mortii-n faţă nu-i tresari!
Si insuţi ţie-un zeu iţi par
Cānd rāzi de ce se tem mai rău
Duşmanii tăi cei tari.
Ei sunt romani! Si ce mai sunt?
Nu ei, ci de-ar veni Cel-sfānt,
Zamolxe, c-un īntreg popor
De zei, i-am intreba: ce vor?
Si nu le-am da nici lor pămānt,
Căci ei au cerul lor!
Si-acum, bărbaţi, un fier şi-un scut!
E rău destul că ne-am născut:
Dar cui i-e frică de război
E liber de-a pleca-napoi,
Iar cine-i vānzator vāndut
Să iasă dintre noi!
Eu nu mai am nimic de spus!
Voi braţele jurīnd le-aţi pus
Pe scut! Puterea este-n voi
Şi-n zei! Dar va ginditi, eroi,
Că zeii sunt departe, sus,
Duşmanii lāngă noi!
DACIA LUI DECEBAL
PERSONALITATEA REGELUI
Dio Cassius
descriindu-l pe Decebal spune: "Era priceput īn ale războiului si
iscusit la fapta; stiind cand sa navaleasca si cand sa se retraga la
timp, mester in a intinde curse, viteaz in lupta, stiind a se folosi cu
dibacie de o victorie si a scapa cu bine dintr-o infrangere; pentru
care lucruri el a fost mult timp pentru romani un potrivnic de temut".
Acest portret entuziast se putea referi numai la o personalitate
exceptionala.
NUMELE
Ultmiul rege dac are parte de cele mai multe izvoare atat scrise cat si
arheologice. Se accepta unanim numele DECEBAL desi in cele mai multe
izvoare latine apare sub forma DECEBALI iar pe un vas funerar
descoperit la Sarmizegetusa Regia se poate citi textul in limba
daca:"DECEBALUS PER SCORILO" ceea ce inseamna "Decebal fiul lui
Scorilo". Asadar este posibil ca adevaratul nume al regelui dac sa fie
DECEBALUS.
DOMNIA
Regele Decebal s-a nascut intre anii 55-60 d.Hr., ca fiu al regelui dac
Scorilo. Talentul sau militar il ridica in scurt timp in fruntea
armatei iar cand unchiul sau Duras-Diurpaneus ajunge prea batran ii ia
locul bine meritat in fruntea poporului geto-dac in anul 87 d.Hr, cu
ocazia ofensivei imparatului roman Domitian. Zbuciumata domnie a
regelui dac dureaza pana in anul 106 cand desi este invins nu este
ingenuncheat, el curmandu-si viata pentru nu a ajunge viu in mainile
dusmanilor sai.
1
CAPITALA
Capitala statului dac
aflat sub conducerea regelui Decebal era
cu certitudine Sarmizegetusa Regia. Acum o capitala in adevaratul sens
al cuvantului, mostenirea lasata de Burebista este un oras mult mai
complex, inconjurat acum si de o asezare civila complexa.
POLITICA INTERNA
Putine izvoare s-au
pastrat din multele si bine documentatele
scrieri care au existat lucru stiut cu certitudine semnate de scriitori
care au vizitat Dacia. Dar cele care au ajuns pana la noi, sunt
suficiente pentru a realiza tabloul politicii interne dusa de regele
Decebal.
Pe plan militar isi dezvolta armata, acum adaptata insa la iminentul
pericol roman. Pentru aceasta, numeste responsabili cu oastea, o
doteaza cu arme noi de tip roman, aducand mesteri latini, primind
dezertori din armata romana, studiaza modelul armatei adverse;
Pe plan social este de mentionat stratificarea mai pregnanta si mai
complexa a păturilor sociale, cu aparatele administrativ, judiciar,
religios aferente;
Pe plan administrativ construieste un aparat de stat care contine
prefecti pentru fiecare ramura economica, la fel si in industrie,
detine o cancelarie competenta, aparatul judiciar este mai bine gandit
decat cele anterioare aparatul religios se mentine in forma cunoscuta
de conducere duală (rege si preot), in plus invatamantul prezinta o
dezvoltare mai accentuata in aceasta perioada;
Pe plan economic canalizeaza negotul, spre deosebire de perioada
Burebista, pe directia Dacia-Imperiul Roman (arheologia confirma
cantitatea foarte mare de produse importate iar izvoarele scrise cea
exportata), agricultura se mentine la cote superioare cu aceleasi
maxime la cereale, ovine si produse apicole. Industria metalifera, fie
ca e vorba de metale ferose pentru arme (pentru dotarea puternicei
armate), fie ca e vorba de metale pretioase (care ajung sa ia forma
numeroaselor podoabe descoperite sau care ajung in visteria regala
destul de mare pentru a scoate din impasul financiar Imperiul Roman),
prezinta o dezvoltare fara precedent;
Pe plan religios construieste noi si magnifice sanctuare in incinta
sacra a capitalei ceea ce demonstreaza rolul important pe care il avea
religia in societatea dacică, si importanta pe care i-o acordau atat
regele cat si viceregele-preot, Vezina.
POLITICA EXTERNA
Caracteristica principala a politicii externe dusa de regele Decebal
este imbinarea cu ingeniozitate a actiunilor militare si a celor
diplomatice atāt cu adversarii cat si cu aliatii.In anul 87 d.Hr. in
urma unei solii batjocoritoare, imparatul Domitian il trimite pe
generalul Fuscus sa atace Dacia, acesta fiind insa distrus la Turnu
Rosu. Ofensiva este reluata de romani in anul 88 d.Hr. sub conducerea
lui Tettius Iulianus. Apriga batalie de la Tapae ii scoate oficial pe
romani invingatori (aici se desfasoara episodul in care Vezina scapa de
pe front prefacandu-se mort). Domitian nu fructifica avantajul si
pleaca sa ii pedepseasca pe cvazi dar actiunea se termina rău pentru
romani care vor fi nevoiti sa cadă la pace cu dacii. Această pace din
anul 89 pare a avea termeni buni pentru romani, Domitian premiaza
soldatii romani, este aclamat ca invingator si totusi ani de zile
aceasta pace este privita la Roma ca una rusinoasa pentru romani din
pricina ca Imperiul va cumpara cu bani grei linistea de la sudul
Dunarii. Extinderea maxima a Imperiului Roman este asigurata de noul
Imparat Traian. Dupa trei ani de pregatiri la 25 martie 101 Traian
pleaca din Roma pentru a intra in Dacia in fruntea a 13-14 legiuni in
total 150.000 de soldati. In timpul inaintarii, Dio Cassius mentioneaza
episodul in care burii germanici cu aliatii lor ii trimit lui Traian
(desi nu este mentionat se considera ca din partea lui Decebal) o
ciuperca uriasa pe care era scris un mesaj prin care romanii sunt
sfatuiti pentru binele lor sa se intoarca inapoi. La Tapae se da o noua
batalie, una sangeroasa pentru ambele tabere. Este inregistra faptul ca
insusi Imparatul Decebal isi sfasie roba ca sa ofere medicilor bandaje.
Invingator, Traian e aclamat ca imperator si se stabileste peste iarna
in depresiunea Hategului. Pentru a scoate din functiune nucleul de aici
Decebal ataca garnizoanele de la sudul Dunarii ceea ce il face pe
Traian sa duca jumatate de armata sa in dincolo de fluviu, insa gheata
este subtire si multi daci si sarmati se ineaca, planul fiind
compromis. In primavara anului 102 tarabostesi de frunte merg in solie
la Traian pentru a stabili o intalnire intre cei doi conducatori.
Imparatul roman insa ii trimite doar pe Sura si Claudius Livianus dar
care nu vor reusi sa vorbeasca cu Decebal (probabil din cauza unor
probleme interne). Primavara aduce inceperea unei noi campanii romane
in care Maximus o ia prizoniera pe sora lui Decebal odata cu luarea
cetatii Costesti (in care sunt gasite stindardele armatei lui Domitian)
ceea ce il va face pe Decebal sa mearga personal la Traian care desi
aflat la poalele capitalei dacice accepta pacea in schimbul careia il
obliga pe regele dac sa predea toti soldatii si mesterii daci si sa
darame zidurile cetatilor. Traian il angajeaza pe Apollodor din Damasc
sa construiasca vestitul pod de la Drobeta, aduna armata, Decebal
recurge la actiuni similare incalcand termenii in care s-a incheiat
pacea. La 4 iunie 105, Traian pleaca din nou de la Roma in fruntea
legiunii I Minerva. Decebal parasit de unele capetenii geto-dace
aproape ca reuseste sa il asasineze pe Traian, il ia ostatic pe
Longinus care insa se sinucide, toate aceste actiuni au ca scop silirea
lui Traian sa se retraga. Aceste lucruri nu il impiedica pe imparatul
roman sa treaca la ofensiva. Romanii intra in Dacia pe trei cai: Tapae,
pasul Vulcan si pasul Oituz. Dupa multe lupte in munti, armata romana
reuseste sa treaca de trupele dacilor, reusesc sa penetreze complexul
de cetati si ajung la poalele capitalei dacice Sarmizegetusa. Desi
dacii rezista eroic in incinta cetatii in urma unei tradari orasul nu
poate rezista fara apa care venea prin conductele taiate de romani.
Decebal cu cateva capetenii se retrag spre nord-est pentru o regrupare
dar in urma unei noi trădări el este gasit si se sinucide. Ca un
detaliu, soldatii romani au ucis un tarabostes dac, caruia i-au luat
capul si mana dreapta, ducandu-le in castru. Doar aici au aflat ca l-au
prins pe un mare general. Capul sau a fost dus la Roma si aruncat pe
scarile Forumului.
GRANITELE
Regatul lui Decebal desi nu are intinderea celui faurit de Burebista,
inglobeaza marea majoritate a triburilor dacice, neamurile vecine fiind
doar aliate. Astfel avand in vedere echivalenta dintre raspandirea
dacilor si a regatului dac de la 100 d.Hr, putem stabili urmatoarele
granite:
la sud si la vest Dunarea;
la est Prutul si Dunarea (Dobrogea fiind sub
influenta romana);
la nord Tisa si Prutul;
asadar in linii mari actualele granite ale Romaniei.
SFARSITUL
Fara scapare Decebal cu tarabostesii care il insoteau in momentul cand
sunt inconjurati de armata romana isi curma viata. Dar viata dacilor
continua. O suprafata de circa 25% din Dacia (pana la Rosia Montana la
nord si pana la Olt la est) devine colonie romana, din care Imperiul va
lua aurul necesar pentru a se redresa financiar intr-o prima faza din
tezaurul a carui localizare este dezvaluita de sclavul dac Bicilis,
apoi din minele de la Rosia Montana. Astfel desi capitala coloniei este
Sarmizegetusa Ulpia Traiana, cel mai important oras din teritoriu este
Apullum, oras prin care trece aproape intreaga cantitate de aur ce ia
drumul vestic. Tot Dacia va mai oferi Imperiului mai multe legiuni
alcatuite exclusiv din daci care vor facilita victoria in multe colturi
ale Europei. Cucerirea Daciei nu reprezinta sfarsitul acestui popor ci
intrarea lui pe un făgaş mai aparte.
|