Istoria Clujului
Categoria: Referat
Istorie
Descriere:
Astfel de tuneluri exista sub mai multe biserici clujene, care apartin
confesiunii romano-catolice. Accesul in aceste subterane este rezervat
doar celor care stiu de existenta lor, dar acestia vorbesc arareori
despre ce se afla dedesubt. In urma cu citiva ani, s-a descoperit un
cavou si in subteranul Catedralei Greco-Catolice din Cluj... |
|
|
1
ISTORIA NECUNOSCUTA A CLUJULUI SE ARATA
SUB
CLADIRILE ORASULUI
La Cluj, povestile vorbesc despre tuneluri care leaga, intre ele,
vechile biserici ale orasului, ba chiar ies inspre paduri.
Istoricii se feresc sa comenteze aceste legende si spun doar ca nu
exista catacombe misterioase, doar pivnite, cavouri sau tuneluri care
leaga cel mult citeva case.
Astfel de tuneluri exista sub mai multe biserici clujene, care apartin
confesiunii romano-catolice. Accesul in aceste subterane este rezervat
doar celor care stiu de existenta lor, dar acestia vorbesc arareori
despre ce se afla dedesubt. In urma cu citiva ani, s-a descoperit un
cavou si in subteranul Catedralei Greco-Catolice din Cluj. Constructia
a avut o istorie zbuciumata, trecind prin patru stapiniri. Initial, a
apartinut ordinului franciscanilor minoriti; apoi, in anul 1924, a fost
donata de Papa Pius al IX-lea greco-catolicilor romani, pentru a sluji
drept catedrala. Transilvania, unde erau multi greco-catolici, nu avea
o biserica in Cluj, care sa le fie catedrala, deoarece romanii nu
avusesera voie, timp de secole, sa isi construiasca una. Papa a donat
biserica prin decret, iar decretul a fost imediat pus in aplicare de
administratia romana de la Bucuresti, in ciuda opozitiei calugarilor
franciscani, care se baricadasera in cladire. Din 1924, biserica a
apartinut greco-catolicilor, iar cind regimul comunist a interzis acest
aceasta confesiune, cladirea a devenit proprietatea Bisericii Ortodoxe.
Dupa 1990, greco-catolicii au inceput sa isi ceara cladirile inapoi. In
13 martie 1998, la Cluj, in catedrala „Schimbarea la fata“, ortodocsii
s-au blocat inauntru, in incercarea de a nu lasa greco-catolicii sa
intre. In cele din urma, conflictul a fost aplanat la nivel inalt si,
in 1999, greco-catolicii si-au luat biserica inapoi.
Straturi de istorie
Parintele Lazar, care slujeste acum la aceasta catedrala, spune ca,
pina cind au preluat biserica, nu s-a stiut nimic despre ce era
dedesubtul ei. Desi se stia ca mai toate bisericile vechi aveau un
astfel de cavou sau macar citeva tuneluri de depozit ori legatura
secreta cu exteriorul, nimeni nu a fost curios sa vada daca si aici se
ascundea ceva. Ingrijorati de umezeala care urca pe peretii bisericii,
preotii au spart podeaua cladirii, in 1999, si au avut parte de o
surpriza: dedesubt era un vid imens. Dupa ce au reusit sa darime
peretele de la vechea intrare, au inteles ca aveau, sub picioarele lor,
un cavou cu aproximativ 150 de morminte. „Sint ingropati aici, din cit
am reusit noi sa ne dam seama, nobili maghiari, grofi, avocati, nemesi,
dar si din patura romanilor maghiarizati. Exista si familii de sirbi.
Probabil ca toti acestia erau donatori care isi cumparau, astfel, un
loc de veci sub biserica“, explica parintele Lazar. Inscriptiile de pe
pietrele de mormint sint scrise in maghiara veche, greu de inteles si
pentru un cunoscator al limbii din zilele noastre. Citeva inscriptii
sint si in limba latina. Desi preotii au cerut, inca de la descoperire,
ca niste experti arheologi, istorici si chiar lingvisti sa vina sa
cerceteze cavoul, pina acum, acestia nu si-au manifestat interesul. Se
pot observa straturile din constructie, care apartin unor perioade si
stiluri diferite, iar inscriptiile difera de la un mormint la altul:
uneori, textul este scurt, alteori mai lung si insotit de blazonul
familiei ingropate acolo. Citeva nume apartin familiilor de seama ale
istoriei vechi a Clujului.
Fara trecut scris
Cavoul nu este deschis publicului, dar nici nu este tinut secret.
Preotii vorbesc, spre exemplu, cu presa despre ceea ce se afla
dedesubtul bisericii. Mai mult, ei au observat ca, in anumite locuri,
zidaria este diferita, a fost facuta in graba, din alte materiale, si
vor sa continue sapaturile, pentru a vedea daca nu descopera si alte
tuneluri. Intr-un colt al cavoului, exista un put infundat, unde
preotii au gasit, la prima coborire, chiar haine, sticle de parfum si
oseminte. Doua-trei morminte sint deschise si, prin gaura din zid, se
mai pot vedea urme de haine sau oase. Din pacate, dupa cum spune
parintele Lazar, citeva morminte au fost devastate inainte ca ei sa
gaseasca locul si nu se stie cum ori cind. „Este posibil sa fi fost
deschise atunci, cind locul a fost zidit, dar este posibil ca muncitori
care au lucrat la canalizarea orasului sa fi dat, din intimplare, peste
ele“, sustine parintele.
|
Referat oferit de www.ReferateOk.ro |
|