Incursiune in Grecia Antica
Categoria: Referat
Istorie
Descriere:
Asa ca cei patru s-au dus din nou in pestera unde adapostisera minunata
masina a timpului, s-au urcat in ea si au pornit intr-o noua calatorie
fascinanta. Si au ajuns la zidurile cetatii Troia, scena unei mari legende si a
unor minunate opere literare ale antichitatii : Iliada si
Odiseea.Operele lui Homer descriu razboiul troian, care se pare ca a
avut loc in anii 1300 sau 1200 i.H... |
|
|
1
Incursiune in Grecia Antica
(RAZBOIUL TROIAN)
Cei patru colegi din clasa a V-a, Andy, Dani, Gabi
si Robert aveau de realizat un nou referat la istorie, despre Grecia
antica.S-au gandit ca cel mai usor este sa foloseasca din nou masina
timpului, pentru ca foarte mult i-a ajutat in relizarea referatului
trecut, despre Orientul antic.
Asa ca cei patru s-au dus din nou in pestera unde
adapostisera minunata masina a timpului, s-au urcat in ea si au pornit
intr-o noua calatorie fascinanta.
Si au ajuns la zidurile cetatii Troia, scena unei
mari legende si a unor minunate opere literare ale antichitatii :
Iliada si Odiseea.Operele lui Homer descriu razboiul troian, care se
pare ca a avut loc in anii 1300 sau 1200 i.H.
- Stiti ca se pare ca Troia a existat in realitate?
zise Andy. S-a situat in nord-vestul Turciei de astazi. Legenda spune
ca Zeus, suparandu-se foarte tare pe zeita erorii, Ate, ar fi
imbrancit-o din Olimp.Aceasta a cazut pe un deal, pe care l-a numit
“Dealul greselilor”.Ea a blestemat acest loc sa aduca numai ghinioane
muritorilor.Tocmai aici, peste secole, s-a construit Troia.
- Se pare ca Troia si-a atras de la inceput mania
divina, completa Dani.Poseidon si Apolo, pedepsiti de catre Zeus, ar fi
lucrat cot la cot cu salahorii muritori pentru a inalta zidurile
Troiei.Dar Laomedon, regele Troiei pe atunci, ar fi refuzat sa le
plateasca munca depusa, ceea ce i-a atras supararea celor doi zei.
- Da, se pare ca biata cetate nu a avut nici o sansa!
zise Gabi.De fapt si Hecuba, sotia lui Priam, regele Troiei din timpul
razboiului descris de Homer, ar fi avut un vis premonitor.
- Care anume? intreba Robert.
- Cand era insarcinata cu fiul ei Paris, ar fi visat
ca un foc mistuia intreaga Troie.Atunci, preotii i-au zis ca trebuie
sa-si sacrifice fiul ce se va naste, caci el va aduce distrugerea
Troiei, zise Andy.
- Si ce a facut Hecuba?
- L-a lasat pe Paris pe un munte, crezand ca va fi
devorat de animalele salbatice ; dar un pastor l-a gasit si l-a
crescut.Mare fiind, Paris participa la niste intreceri in cetate si
iese invingator.Atunci Priam afla ca este fiul lui si il repune in
drepturile de print.
- Si rau a facut, caci visul Hecubei se va implini,
spuse Dani.La fel si profetiile Casandrei, sora lui Paris.Ea a
prevestit sfarsitul Troiei, dar nimeni nu a crezut-o.
- Nici nu aveau cum s-o creada, spune Gabi.Apolo,
zeul razboiului, se indragostise de Casandra si ii daduse darul
profetiei ; dar fiindca ea l-a refuzat, Apolo a blestemat-o ca nimeni
sa nu o creada.
- Rau cu atatia zei ; unul mai ciudat ca celalalt ,
observa Robert.Desi ei insisi faceau o gramada de greseli, se razbunau
pe bietii muritori. Dar cum a adus Paris distrugerea cetatii sale?
- Exista o alta legenda ; totul pleaca de la un mar
de aur, “marul discordiei”, zise Andy.Se pare ca la nunta zeitei
Thetis, toti zeii au fost invitati cu exceptia zeitei Eris, zeita
discordiei.Nervoasa, aceasta s-a facut invizibila, a venit la nunta si
a adus un cadou – un mar de aur pe care scria “ celei mai frumoase”.
Atena, Hera si Afrodita si-au revendicat marul, fiecare sustinand ca ea
e mai frumoasa.Paris, care inca nu era recunoscut ca fiu al regelui
Troiei, ci era pastor pe Muntele Ida, a fost pus de zeite sa o aleaga
pe cea mai frumoasa.Atena i-a promis intelepciune daca o va alege pe
ea, Hera i-a promis bogatie si putere, iar Afrodita i-a promis ca i-o
va da pe Elena, cea mai frumoasa muritoare.Iar el a ales dragostea,
votand-o pe Afrodita.Astfel si-a atras dusmania
Atenei si Herei, zeite foarte puternice.
- Si care era problema? De ce nu putea Paris sa se
casatoreasca cu Elena, intreba Robert.
- Pentru ca era deja casatorita cu Menelaus, regele
Spartei.Fuga Elenei cu Paris l-a suparat pe Menelaus si pe prietenii
lui - Ulise, Ajax, Agamemnon.Impreuna si-au unit fortele si au
pornit razboi impotriva Troiei, unde se refugiasera cei doi
indragostiti.
- Da, toti prietenii lui Menelaus, regi in cetati
grecesti, i-au venit in ajutor lui Menelaus.De fapt, nu toti ar fi vrut
sa plece la razboi, dar au trebuit sa-si respecte juramantul, zise
Gabi.Se pare ca Ulise s-a prefacut ca-i nebun cand au venit solii
sa-l ia la razboi.El a inhamat un cal schilod la plug si ara un ogor,
presarand sare in loc de seminte.Dar emisarii razboiului l-au pus pe
fiul lui, Telemah, in calea plugului ; un nebun ar fi trecut cu plugul
peste copil si l-ar fi ucis.Dar Ulise s-a oprit, deconspirandu-se.
- Da, si nici Ahile nu a vrut sa participle ; mama
lui, Thetis, l-a imbracat in haine femeiesti si l-a ascuns
printre fete.
Dar Ulise, Ajax si ceilalti soli l-au pacalit si l-au facut sa se
demaste ; ei au adus in grupul fetelor marfuri diferite – bijuterii,
valuri si arme.Toate fetele admirau hainele si bijuteriile, numai una
se uita la arme.Asa si-au dat seama care este Ahile, isi aminti Andy.
- Smecheri au mai fost grecii astia in antichitate! zise Gabi.
- Si uite asa a pornit razboiul care avea sa dureze 10 ani,
zise Dani.Se pare ca grecii au strans o armata puternica si si-au
construit o flota nemaipomenita ca sa ajunga in Troia.Doar ca nu au
gasit drumul pe mare spre Troia, sau iar le-or fi pus zeii bete-n
roate, ca au ratacit opt ani pe mari.Desi Troia era destul de
aproape...Uitati-va si pe harta ca asa e!
1
- Se pare ca regele din Misia, Telephus, a carui rana
fusese
vindecata de Ahile, le-ar fi dat o harta care sa le arate drumul spre
Troia.
- Da, dar tot degeaba, zise Gabi.Artemis, zeita
vanatorii, ar fi
fost suparata pe Agamemnon care s-ar fi laudat ca este un vanator mai
bun decat ea.Atunci ea a facut astfel incat sa nu bata deloc vantul,
deci corabiile au ramas pe loc.
Pentru a-l ierta pe Agamemnon si a le permite inaintarea pe mare,
Artemis a pretins un sacrificiu ; pe fiica lui Agamemnon,
Ifigenia.Agamemnon a trebuit sa fie de acord.Unele legende spun ca
Ifigenia a fost sacrificata pe altarul zeitei vanatorii, altele ca lui
Artemis i s-ar fi facut mila si ar fi hotarat iertarea ei.In schimb
Ifigenia s-a facut preoteasa intr-un templu al lui Artemis.Cert este ca
zeita le-a dat vant corabiilor, permitand inaintarea corabiilor armatei
aheilor spre Troia.
- Se pare ca o mare forta militara a fost trimisa sa
nimiceasca
Troia.In „Catalogul Corabiilor” din „Iliada” scrie ca erau peste 1100
de corabii cu cate 50 de oameni la bord fiecare, in timp ce Tucidide
spune ca erau 1200 de corabii cu cate 120 de ostasi fiecare.Oricum,
erau multe..., zise Andy.
- Intr-adevar, confirma Dani.Si, dupa multe
peripetii, au acostat
langa zidurile Troiei.Nu-i asa ca inainte de a incepe razboiul au
trimis o solie la Priam?
- Da, zise Andi, i-au cerut lui Priam sa i-o
inapoieze pe Elena lui
Menelaus.Dar Paris, fiul lui Priam, nu a fost de acord sa renunte la
iubita lui.Si asa a inceput un razboi care avea sa dureze 10
ani.Legendele istorice vorbesc insa mai mult despre ultimul an din
razboi.Unele sustin ca Troia nu putea fi cucerita datorita zidurilor
sale de aparare foarte puternice ; doar la constructia lor
participasera si doi zei...
- Da, iar alti zei si-au adus din nou contributia la
mersul
razboiului.Se pare ca Apolo era suparat pe Ahile care i-ar fi ucis un
fiu si ar fi trimis ciuma in tabara aheilor.Apoi, tot el ar fi
indreptat sageata otravita trasa de Paris catre calcaiul lui Ahile, isi
aminti Robert.
- Dar ce treaba are calcaiul lui Ahile in toata
povestea asta? intreba Gabi.Nu-mi mai amintesc.
- A, o noua legenda interesanta, zise Dani.Se pare ca
Thetis, mama
lui Ahile, ar fi vrut sa-l faca nemuritor pe fiul ei.Ea l-a scufundat
pe Ahile, copil mic fiind, in raul Styx din Infern, astfel incat nici o
arma nu putea sau rani trupul copilului.Dar l-a tinut de un calcai cand
l-a scufundat in apa fermecata, deci acea parte a corpului era singura
vulnerabila.Apolo stia acest lucru.Cand Paris a tras o sageata otravita
spre Ahile, Apolo a deviat traseul acesteia spre calcaiul vulnerabil,
iar Ahile a fost ucis.
- Mare pacat! Se pare ca a fost un luptator viteaz,
imi placea personajul, zise Robert.
- Asta e, nu era de joaca cu zeii astia razbunatori,
comenteaza
Andy.Mitologia antica greceasca este teribil de interesanta.O gramada
de zei, fiecare cu simpatiile si antipatiile lui.Or fi fost ei zei, dar
comportamentul este teribil de asemanator cu al muritorilor!
- Si pana la urma cum s-a terminat razboiul? intreba
Dani.
- Tot cu un siretlic, bineinteles, rase Andy.Aheii
s-au prefacut ca
pleaca si renunta la Elena.Dar nu inainte de a construi un cal –
capcana, calul troian.Ideea i-a apartinut lui Ulise, care stia ca in
Troia calul este animal sacru.In realizarea planului l-a ajutat si
zeita Atena, care nu uitase ofensa adusa de Paris.
Calul era de lemn, de mari dimensiuni, gol pe dinauntru.Avea urmatoarea
inscriptie :
Grecii dedică această ofrandă Atenei pentru īntoarcerea lor acasă.
In interiorul gol al calului grecii au introdus soldati.Bietii troieni
s-au pacalit si au dus calul in cetate.Oricum ei se bucurau ca au
castigat razboiul, fiind pacaliti de falsa plecare a trupelor
grecesti.In schimb, peste noapte, soldatii din interiorul calului au
iesit, au ucis garzile troienilor si au incendiat cetatea.
- Pacat, imi placeau troienii! zise Robert.
Si la o adica, ce se bagau grecii asa, daca Elena a vrut sa fie cu
Paris, de ce trebuiau sa porneasca un razboi pentru asta?
- Onoarea era atunci la mare pret, mult mai mult
decat in zilele
noastre.Daca regii greci se legasera prin juramant sa intervina oricand
unul in favoarea celuilalt, atunci ei nu au facut altceva decat sa-si
respecte cuvantul dat.Si apoi mai erau si zeii astia, care se bagau in
treburile muritorilor, zise Andy.
- Oricum, legenda sau nu, Iliada si Odiseea lui Homer
scot in
evidenta un lucru : literatura Greciei antice este de mare valoare.Iar
legendele antichitatii sunt deosebit de interesante.Era o epoca de mare
inflorire a culturii.Fata de “intunericul” cultural care avea sa
acopere epoca feudala…a rezumat Gabi.
- Ei, om ajunge noi si in vremurile acelea, cand le
vom studia la istorie.Noroc ca avem masina timpului!
Cei patru prieteni s-au urcat in masina
timpului si au pornit spre casa si timpurile noastre.
|
Referat oferit de www.ReferateOk.ro |
|