Alexandru macedon
Categoria: Referat
Istorie
Descriere:
Imperiul Macedonean a fost una dintre cele mai mari puteri militare ale
antichitatii.El a fost inceput de Filip Macedoneanul si dus la apogeul
puterii militare si intindere de catre fiul acestuia Alexandru Macedon.
Filip macedoneanu, a fost un elev stralucit al lui Epaminondas. El a
stat la Thema 3 ani, timp in care invata arta razboiului. In 359... |
|
|
1
ALEXANDRU MACEDON
Imperiul Macedonean a fost una
dintre cele mai mari puteri militare ale antichitatii.El a fost inceput
de Filip Macedoneanul si dus la apogeul puterii militare si intindere
de catre fiul acestuia Alexandru Macedon. Filip
macedoneanu, a fost un elev stralucit al lui Epaminondas. El a stat la
Thema 3 ani, timp in care invata arta razboiului. In 359, Filip ajunge
regele Macedoniei. Primului sau gand e sa intareasca stapanire
macedonenilor asupra unei mari parti din Peninsula Balcanica prin
supunerea unor triburi trace, sa adica Ellada sub ascultarea sa. La
Theba invatase modul in care trebuie organizata o armata de elita.
Pentru indeplinirea gandurilor sale de marire creaza o armata moderna
pentru epoca respectiva, al carui nucleu in forma falanga. Falanga era
formata din 16 randuri ( acest numar putea varia intre 4 si 50 ).
Armamentul obisnuit era compus din: casca, platosa, sctu rotund, lance
si sabie cu doua taisuri. Filip impune supusilor o aspra disciplina si
aduce unele imbunatatiri in ceea ce priveste armamentul. Infanteria era
formata din mici proprietari, care poarta, ca si hoplitii greci casca,
scut, sabie scurta si lancie. Inovatia lui Filip: lungimea lancii
variaza intre 4 – 7 metri. Randurile din spate au lancie mai lunga,
incat atunci cand lancile sunt coborate soldatul din fata este protejat
de mai multe lanci, falanga devenind un zid de fier. Randurile sunt
atat de scurte incat falanga se misca greoi. Rolul ei pe campul de
lupta este acela de a ingadui trupelor usoare sa se rafaca la adapostul
ei, formand un meterez naclintit in jurul careia pivoteaza restul
oastei. Calarimea este formata din nobili macedoneni si, in parte, din
traci. Si infanteria si cavaleria sunt antrenate si obisnuite cu
manevrele tactice savante pe care Filip le invatase la Theba.
Nasterea lui Alexandru a fost invaluita
de multe povestiri fantastice de
catre biografi antici.A venit pe
lume in ultimele zile ale lunii
iulie a anului 356 i.e.n., in palatul
de la Pella.Legenda spune ca se
nascuse in noaptea cand nebunul Herostrat
incendiase templul zeitei Artemis din
orasul Ephes ,una din cele sapte
minuni ale lumii.De la tatal sau,
Alexandru a mostenit o inteligenta sclipitoare,
energia si indrazneala in momentele
grele.Mama sa Olimpiada , o printesa
epirota vijelioasa, autoritara, orgolioasa si
adepta a unor culte mistice (orifice
si dionisiace), ii va transmite unele
pasiuni violente, dragostea pentru literatura
si dorinta de glorie nestapanita.Primul
sau pedagog, Leonida, o ruda saraca a
Olimpiadei ii va da o educatie
“spartana", extrem de severa, pana la
varsta de 13 ani. Multi ani dupa
aceea isi va aminti Alexandru de
vergile lui Leonida.In anul 343,
copilul Alexandru impreuna cu alti
fii de la curte, camarazi de arme
de mai tarziu, ca Leonnatos, Hephaistion,
Nicanor, Marsyas s.a., primeau ca
profesor pe celebrul filozof
Aristotel.Departe de Pella, in
localitatea Mieza,timp de trei ani,ei
au studiat temeinic ca intr-un
“pension”.Pe vremea lui Plutarh, dupa
cinci secole , se mai pastrau acolo
bancile asezate in locuri umbroase
unde predase Aristotel.Profesorul si
invatatul Aristotel era considerat ca
un “secretar al naturii”, datorita
variatelor sale cunostinte enciclopedice
din domeniul istoriei, retoricii, metafizicii, geografiei,
stiintelor naturiis.a.,domenii in care
l-a initiat pe tanarul vlastar
regal.
Dupa incheierea
misiunii sale de profesor al lui
Alexandru , Aristotel s-a stabilit la Atena,
unde a deschis o scoala numita
“Liceul”. In marele oras al culturii
grecesti, filozoful a atras in jurul
sau tineri dornici de invatatura
din intreaga lume greceasca, pe care
I-a initiat in tainele stiintelor
naturii,ale literaturii, filozofiei, artei etc.
“Universitatea” lui Aristotel din Atena
luase locul “Academiei” lui Platon,
fostul sau profesor, unde invatatura avea
un caracter abstract si idealist.In
drumul sau spre Orient, Alexandru a
tinut mereu legatura cu fostul sau
dascal, caruia ii trimitea la Atena
plante, animale si diferiteminereuri pentru
studiu, necunoscute in Grecia. Marele filozof
a murit la un an(32i.e.n.) dupa
disparitia prematura a elevului
sau.Partidul antimacedonean din Atena il
alungase din oras pe Aristotel,
considerat ca om de incredere al
Macedoniei si periculos statului
atenian.Bibloteca si laboratoarele de
cercetare ale invatatului filozof au
fost ravasite si in parte Mandru ca
neamul sau se tragea (dupa legenda)
din Heracle si Achile, Alexandru memoriza
cu pasiune versurile lui Homer, recita
incantat din poezia lui Pindar si
din tragediile lui Euripide.”Socotea si
numea Iliada merindea trebuincioasa pe
calea virtutii razboinice”- scrie Plutarh. Legendele
din aceasta perioada vorbesc despre
exercitiile sale fizice, despre pasiunea
pentru vanatoare si despre ingeniozitatea
cu care a stiut sa imblanzeasca pe
armasarul sau Bucefal ,un cal exceptional, cu
care va parcurge Orientul pana la Indus.
Studiile de la Mieza se terminara
brusc in anul 340, cand Alexandru
fu rechemat la Pella, ca sa tina
locul parintelui sau plecat la razboi
in Tracia.
Dupa faptele
eroice de la Cheroneea , unde comandase
o aripa a oastei macedonene, Filip
il trimise intr-o misiune diplomatica
la Atena. Acolo admira pentru prima si
ultima data minunatele monumente de
pe Acropole.Un dezacord intre Alexandru
si Filip s-a produs o data cu
noua casatorie a regelui, cand un
unchi al Cleopatrei , noua regina
contestase legitimitatea succesiunii la
tron a printului . Alexandru se autoexila
in Epir, urmat de prietenii sai Harpalos,
Ptolemeu, Nearh si altii. Impacarea si
reantoarcerea la Pella a tanarului
au fost opera corintianului Demaratos,
cel care ii adusese calul Bucefal. Atunci
cand a fost asasinat Filip, Alexandru
era in capitala regatului si nimeni
nu i-a mai putut contesta dreptul
la succesiunea tronului.
Portretul fizic
al lui Alexandru ne-a fost transmis
in poza lui Plutarh, imortalizat in
marmura sau bronz de sculptorul oficial
al curtii sale, Lisip din Sicyon, si
reprodus pe monede,mozaicuri, picturi, etc.Dar
adevaratul portret -realist - nu-l
cunoastem, deoarece Lisip I-a idealizatconform
manierei timpului.Capil lui prezenta un
aspect leonin, putin aplecat spre umarul
stang, cu fruntea larga,partial acoperita
de suvitele unei coame bogate, cu
ochi stralucitori si focosi, si o
piele neobisnuit de alba.
Portretul moral
al eroului apare mai sigur in descrierea
lui Plutarh: temperament impulsiv, navalnic
si foarte pornit.”Iar caldura trupului
sau -scrie acelas biograf - il facea
pe Alexandru sa bea si sa fie
iute la manie”, ca sa treaca
succesiv de la accese de furie
nebuneasca ,la cainta si rusine pentru cele
faptuite.Acestor defecte , biografii ii opun
calitatile unui om brav, energic, rabdator, in
campanii , generos, spirit clar si sef
militar neantrecut. Pe masura ce a
obtinut marile succese in batalii, pe
masura ce a cunoscut monumentele
grandioase ale Orientului si a avut
in fata conceptia despre monarhia
autocrata, Alexandru a pierdut o parte
din simtul masurii, al ordinii si
al cumpatarii, ceea ce l-a adus in
coflict grav cu macedonenii din
anturajul sau.
Desi armata, prin
glasurile generalilor Antipater si Parmenion,
recunoscuse ca reg pe Alexandru, in
fata noului monarh stateau destule
primejdii. In interior, eventualii pretendenti
la tron- frati, veri , unchi si alte rude
apropiate - au fost masacrati fara mila, cu
exceptia fratelui sauFilip Arhidaios,
considerat ca debil mintal. “Epurarea”
s-a extins si in randul nobilimii macedonene,
Olimpiada, reantoarsa la Pella, se razbuna
feroce pe rivala sa Cleopatra, silita
sa se spanzure.
Disparitia
neasteptata a lui Filip a produs
in Grecia o trezire a spiritului
de libertate, atatat de glasul lui
Demonstene. Liga de la Corint se
considera eliberata de obligatiile
asumate viagere, in fata unui generalisim
macedonean mort in 336. Cu rapiditatea
sa de actiune, Alexandru frana imediat
incercarile de desprindere a oraselor
grecesti. La sfarsitul verii anului 336
aparu in Tesalia, apoi la Termopile, unde
delegatii amfictioniei delfice il
intampinara ca pe un sef al
elenilor.Tebanii, atenienii si altii i-au
trimis solii de supunere. La Corint,
sinedrionul ( consiliul ) ligii I-a recunoscut
pe loc calitatea de hegemon in
proiectata expeditie impotriva persilor.
1
Lui Alexandru ii ramanea acum
asigurarea spatelui in nordul
balcanic, unde numerosii dinasti traci si
iliri aspirau de
asemenea la independenta, dupa asasinatul
de la Pella.In
primele zile ale primaverii anului
335,tanarul rege aparu pe
neasteptate in mijlocul Traciei, pe care
o pacifica, trecu apoi
Balcanii impotriva tribalilor si
getilor. Cu o tactica
iscusita infranse pe tribali, primi
o solie de amicitie din
partea celtilor de la Dunare si
se indrapta in graba
impotriva getilor de la nordul
fluviului.Pe malul Istrosului au
fost stranse cateva corabii si
numeroase barci de pescari, cu
ajutorul carora el a trecut pe
neasteptate in campia getica,
500 de calareti si 4000 de
pedestrasi. “In timpul noptii- scrie
Arrianus (I, 4) - trecura cu totii dincolo,
intr-un loc cu
holde bogate, care ii ascundeau de
priviri in timp ce se
apropiau de mal. La revarsatul zorilor,
Alexandru porni prin
lanuri, dand ordin pedestraslor sa culce
graul cu lancile
lasate de-a curmezisiul si sa
inainteze astfel pana ce vor
ajunge in locurile unde campul nu
era cultivat.Cavaleria merse
pe urmele falangei, tot timpul cat
ii trebui acesteia sa-si
croiasca drum prin lanuri; in
schimb, cand iesira din holde,
Alexandru isi conduse cavaleria pe
aripa dreapta si porunci
lui Nicanor sa dispuna falanga in
formatie largita.
Getii n-au
rezistat nici macar celui dintai
atac al
cavaleriei.Indrazneala lui Alexandru, care
trecuse cu atata
usurinta si intr-o singura noapte
Istrosul, cel mai mare dintre
fluvii, fara sa aiba nevoie de vreun
pod peste vadul apei, li
se parea nemaipomenita; masivitatea
falangei ii facu sa intre
in panica, iar cavaleria lovise puternic
in ei.Astfel si-a inceput
domnia cel mai mare conducator al antichitatii.Luptele pentru cucerire
au inceput imediat insa Alexandru s-a lovit de o alta mare putere
militara, imperiul Persan condus de Darius.Intre cei doi conducatori au
avut locciocniri armate la Granic, Issos si Gaugamela.Aceasta ultima
infruntare intre cele doua puteri este cea mai importanta pentru ca
victoria lui Alexandru insemna lichidarea puterii
militare a
Imperiului persan.
La Gaugamela,Darius
si-a pus in joc intreaga multime
a
armatei sale randuita pe un front
lung de 9 km, prin care
putea usor invalui linia de bataie
a lui Alexandru cu un
efectiv de 40.000 de infanteristi si 7000
de calarasi.
Dispozitivul persan cuprindea alternativ,
in linie, infanterie,
cavalerie, arcasi, care de lupta si elefanti.
Numai aripa
dreapta a lor fusese mai bine
inchegata, ca o masa compacta
alcatuita din cavaleria cea mai puternica.
In fata
numarului imens al dusmanilor, geniul strategic
al lui Alexandru a creat un
dispozitiv cu totul nou, care-I
oferea posibilitatea sa atace fulgerator
masa dusmana, sa o
impiedice astfel ca sa-l prinda in
cleste.La aripa lui
dreapta,in fata lui Darius, si-a asezat
cavaleria de hetairi
condusa chiar de el, iar in centru
a randuit falanga ajutata
de pedestrasii aliati usor
inarmati.Comanda aripii stangi ce
trebuia sa faca fata masei
cavaleriei persane a fost
incredintata lui Parmenion, generalul sau
cel mai destoinic,
care dispunea de cavalerie usoara
si de alte unitati.
Flancurile frontului lui Alexandru erau
ferite de invaluire
prin dispunerea unor unitati de
arcasi ale carorsageti puteau
lovi la mare distanta. Misiunea
rezervelor strategice din urma
frontului macedonean era in primul
rand de a face fata unui
eventual atac al inamicului, daca acela
ar incerca o
invaluire prin spate.
Lupta a inceput
in dimineata zilei de 1 octombrie
331
si a fost mult mai
inversunata decat cea de la Granic
sau
cea de la Issos.Atacul l-au deschis
carele persane cu coase
care atacau in siruri.Soldatii lui
Alexandru s-au dat la o
parte din drumul lor.Arcasii si
aruncatorii de suliti bine
pregatiti din armata lui Alexandru
au stiut sa loveasca la
timp cu armele lor in caii si
conducatorii acestor care,
facandu-le inofensive. Ordinea, disciplina si
rutina in lupta a
armatei lui Alexandru au asigurat
victoria asupra masei
eterogene de persi care putea intra
usor in debandada.Atacul
hotarator l-a deschis Alexandru insusi,
in fruntea hetairilor
sai, navalind nebuneste peste randurile
persane unde se gasea
insusi Darius.A urmat o lupta
disperata de cavalerie in care
macedonenii si-au dovedit superioritatea. In
acelasi timp,
falanga macedoneana dadea peste cap
centrul frontului persan
intrat in panica.”Vazandu-se deodata
amenintat din toate
partile, Darius, fricos ca intotdeauna, intoarse
cel dintai
spatele, luand-o la fuga; indata frica
puse stapanire pe
persi…”(Arrianus).Dimpotriva, pe aripa stanga
comandata de
Parmenion, situatia devenise extrem dfe
grava pentru macedoneni.
Calarimea grea persana sparsese frontul
macedonean si Parmenion
pirduse controlul asupra oamenilor sai
risipiti si gata de
fuga. Aceasta l-a silit sa ceara
disperat ajutorul lui
Alexandru. Spre norocul lui Parmenion,
victoriosii barbari au
patruns in lagarul cu bagajele
macedonenilor, au uitat de
lupta si se preocupau numai de jaf.
Cu aceasta, ultima
rezistenta a dusmanilor a fost
lichidata tot prin interventia
salvatoare a lui Alexandru.Dar aceasta
l-a intrerupt din
iuresul lui pe urmele fugarului Darius,
pe care spera sa-l
captureze viu. A doua zi era prea
tarziu,”Marele rege” fugise
departe. In mainile invingatorului cadeau
si de asta
data,”carul, scutul, arcul si sagetile lui”.
Din invalmasagul
luptei de la Gaugamela, la caderea noptii,
s-au retras in ordine
numai mmercenarii greci din solda
marelui rege si cavaleria
bactriano- sogdiana comandata de strategul
Besos. Pierderile
macedonene erau destul de insemnate. Cazusera
60 de hetairi din
jurul lui Alexandru; comandanti de seama, ca
Hephaistion, Coinos
si Medidas, fusesera grav raniti. Dar
victoria era stralucita.
In timp ce Parmenion punea
stapanire in lagarul inamic, pe
bagajele persane, pe elefanti si pe
camile, Alexandru sarea in
sa si relua urmarirea lui Darius,
in cursul noptii. In goana
secera cetele de fugari, captura mereu
prazi si patrundea in
Gaugamela ( dupa o cale de 80 km
fara popas ). Fugarul, mai
iute, ajunsese in orasul Ecbatana. Atat
timp cat Darius era
liber si in viata, Alexandru nu
putea dormi linistit.
Deocamdata renunta la urmarirea fugarului
in folosul ocuparii
marilor orase persane si a
capturarii tezaurelor regale.
De la Gaugamela,
Alexandru se indrepta numaidecat spre
legendarul Babilon, orasul cu “o suta
de porti de bronz”,
aparat de ziduri lungi de 90 km, de
care el se apropia cu
armata in linie de bataie. Dar nu
fu intampinat cu sageti
trimise de pe ziduri, ci cu flori
aruncate pe carul in care
statea Alexandru, in mars triumfal spre
palatul de odinioara
al lui Nabucodonosor. Satrapul Mazaios I
se supuse si ramase
ca guvernator al Babilonului , cu dreptul
de a bate moneda, dar
asistat de un general macedonean si de
un trezorier
grec.Alexandru petrecu 30 de zile
la Babilon admirand vechile
lui monumente pe care le si
restaura.In timpul zeului suprem
Marduk aduse sacrificii in prezenta
magilor.Peste tot isi
arata respectul fata de obiceiurile si
religia Caldeei,
persecutate pana acum de persi.Reusi
prin atare comportament
sa-si castige aceleasi simpatii ca in
Egipt, Dar o data cu
aceasta sedere in Babilon, Alexandru
incepu sa-si dezvaluie
indraznetul sau plan de a face
colaboratori din supusi, iar
nu sclavi cum ar fi dorit
anturajul sau macedonean. Nobilimea
persana isi dadu seama ca e
preferabila colaborarea cu acest
cuceritor, decat impotrivirea fara rost. De
acum, din ce in ce
mai multi nobili persani isi
pastrau functiile administrativo-
civile sau erau acceptati in anturajul
militar al lui Alexandru.
Invingatorul
strabatu apoi in 20 de zile
drumul
dintre Babilon si Susa, unde il
astepta un detasament
macedonean care pusese mana pe
50000 de talanti din palatul
regal. In acest mare oras al
Elamului mai descoperi si grupul
statuar din bronz care ii
reprezenta pe tiranoctonii Harmodios
si Aristogheiton, lucrat de sculptorul Antenor
si luat ca prada
de Xerxes in 480, atunci cand
jefuise Acropola Atenei. Opera
fu restituita atenienilor. Banii gasiti
la Susa il ajutara a
se achita de obligatiile fata de
soldati si a pregati noi
campanii, prin angajarea de alti mercenari.
In palatul din Susa
a instalat familia captiva a lui
Darius.
In luna
ianuarie a anului 330 isi propuse
sa
inainteze catre sud-est, pentru a cuceri
orasele Pars ( Persepolis
) si Pasargades. Pana acolo avea de
infruntat populatiile de
munte ale uxilor, obisnuite a cere
sume mari si de la regii
persani, cand treceau prin vaile si
potecile lor. Rezistenta
muntenilor a fost infranta numai
printr-o abila miscare de
invaluire a lui Alexandru, in timp de
noapte, cand a reusit sa
le cada in spate.
In defileul
cunoscut in antichitate sub numele de
“Portile Persidei” intalni a doua
impotrivire serioasa.
Ariobarzanes, satrapul Persiei, ii opunea in
acest loc o armata
de peste 40000 de ostasi, adapostiti
in spatele unot ziduri
care barau vaile. Ei au respins
primul atac al macedonenilor.
A fost necesara tot o miscare
de invaluire nocturna, condusa
de insusi Alexandru, ca o parte din
armata sa sa cada in
spatele persanilor si sa-I puna pe
fuga.
Acesta este cel mai important pas
pe care l-a facut Alexandru
in drumul spre cucerirea lumii. El deceda in 323 in varsta de 33 de
ani. Gloria si legenda lui se sprijina nu numai pe faptele sale de
arme. In Asia fiind, cererea cartii din Grecia si, printre autorii
favoriti, se numara Eschil, Euripide si Sofocle. Spre deosebire de
contemporani, se comporta omeneste cu cei invinsi, tratati de obicei ca
animalele. Spre deosebire de Aristotel, cere-l invatase sa deosebeasca
pe helen de barbar, Alexandru gandea ca toti oamenii sunt la fel.
Aspiratia lui spre monarhia universala se intemeia pe conceptia lui
despre om. Acorda toata grija si atentiile cuvenite femeilor din
familia lui Darius, lucru neobisnuit pana atunci.
Dupa moartea lui Alexandru,
imperiul creat se imparte intre
generalii sai. Cultura greaca este raspandita pana la marginile de
rasarit ale cuceririlor sale si ramane cea mai durabila cucerire. Este
pentru prima data cand Europa exercita o influenta, pe acest paln,
dincolo de Hellespont.
|
Referat oferit de www.ReferateOk.ro |
|