Imperiul inca
Categoria: Referat
Istorie
Descriere:
Alergatori antrenati duceau mesajele, lucrand ca stafete, alergand o
distanta de 400km pe zi. Pentru a traversa apele adanci ale raurilor,
incasii au construit poduri suspendate cu franghii, care uneori chiar
depaseau 100 de metri in lungime. Pentru a creste productia
agriculturii, s-au construit terase de piatra in trepte, pe ingustele si
dificilele vai ale Anzilor. Alte impresionante cladiri ale incasilor
sunt maretele temple si palate, cum ar fi Templul Soarelui din orasul
Cusco, care era aproape complet din aur... |
|
|
1
Imperiul Inca, vast imperiu in Muntii Anzi din
America de Sud, creat de catre incasi, un popor bastinas american, in
secolul al XV-lea si cucerit de catre spanioli in secolul al XVI-lea.
Incasii au construit o bogata si complexa civilizatie care a stapanit
peste noua milioane de oameni. Sistemul incas de guvernare era unul
dintre cele mai complexe organizatii politice dintre toate popoarele
americii. Cu toate ca incasii s-au lipsit de un limbaj scris si de
faptul ca nu cunosteau roata si bronzul, ei au realizat inovatii de
inginerie fara seaman in alte parti ale americii, intrecandu-le pana si
pe cele europene. Au construit structuri de piatra imense, au construit
drumuri si poduri suspendate pentru a putea traversa vaile inguste si
abrupte ale muntilor Anzi. Incasii au cucerit un mare numar de oameni
din vecinatati. In timpul in care imperiul a ajus la apogeul
dezvoltarii sale, avea o suprafata mai mare de 906.000 km patrati.
Acest teritoriu a fost centralizat pe culmile Anzilor, insa s-a extins
pana spre Pacific si bazinul Amazonului. Centrul politic al imperiului
era situat in Peru de astazi si cuprindea parti din: ecuadorul de azi,
Bolivia, nordul Chile, si nord-vestul Argentinei. Teritorul includea
platouri inalte cu iarba, jungle, deserturi si vai fertile pe marginea
raurilor.
Originea incasilor
Oamenii, cunoscuti mai tarziu ca incasi, erau
organizati la inceput intr-un mic grup razboinic care vorbea limba
"Quechuana" si traiau langa lacul Titicaca in sud-estul Perului, in
secolul XII-XIII. Conform legendei incase, primul imparat incas, Manco
Capac, impreuna cu trei frati si patru surori au iesit din pamant, din
pesteri. In jurul anului 1200, Manco Capac conducea zece ayllus, sau
clanuri, de la lacul Titicaca nord catre valea fertila din Cusco.
Incasii au cucerit valea si au supus poporul. Au intemeiat orasul
Cusco, capitala lor. Manco Capac s-a casatorit cu una din surorile sale
pentru a stabili dinastia regala. El si succesorii sai au marit puterea
imperiului prin casatorii, aliante si cucerirea popoarelor vecine. In
timpul domniei lui Viracocha Inca, al optalea imparat, incasii
stapaneau un teritoriu de 40km in jurul orasului Cusco. Incasii si-au
extins simtitor teritoriile dupa cucerirea Chancasilor, sub domnia
fiului lui Virachocha, Pachacuti Inca Yupanqui. El a reorganizat
sistemul Inca social si politic. Impreuna cu fiul sau, Topa Inca
Yupanqui, a extins Imperiul de la nordul Ecuadorului de astazi pana in
centrul Chilelui. Acesti conducatori au adus civilizatia incasa la
apogeul dezvoltarii, au transformat capitala Cusco intr-un centru incas
de societate si guvern, au dezvoltat o religie de stat si au instaurat
un sistem administrativ pentru a putea controla largile vai si
numerosii supusi.
Civilizatia Inca - Organizarea politica
Societatea incasilor a fost organizata strict,
de la imparat si familia regala la simplii tarani si oameni de rand.
Imparatul era considerat descendent al zeului soarelui, Inti, si
conducea ca autoritate divina. Toata puterea statea in mainile sale.
Numai influenta obiceiurilor si frica de revolta contracarau puterea
imparatului. Imparatul alegea pe cei mai importanti administratori
dintre fiii sai. Urmatoara clasa sociala dupa imparat era
aristrocratia, care cuprindea descendenti si rude ale imparatilor.
Acestia detineau cele mai importante posturi din: guvernare, religie si
armata. Nobilii dintre popoarele cucerite faceau si ei parte din
aristocratie si erau considerati "Incasi adoptati". Din motive
administrative, imperiul a fost impartit in mai multe organizatii,
cunoscute ca: "Cele patru suyus (sfert) ale lumii", cu capitala Cusco
in centru. Incasii si-au numit imperiul "Tahuatinsuyu", care insemna
"Taramul celor patru sferturi". Un suyu, Antisuyu se intindea la est de
Cusco si continea vai adanci, acoperite cu paduri, care se prelungeau
pana la junglele bazinului Amazon. Unele grupuri de indieni din aceasta
regiune, nefiind impacate cu incasii dupa ce fura cucerite, continuau
sa-i atace pe incasi. Contisuyu continea toate pamanturile de la vest
de Cusco, pana la Arequipa. Collasuyu era cea mai mare parte. Era
situat la sud de Cusco si continea lacul Titicaca si regiunile din
Bolivia, Chile si Argentina. Chincosuyu continea toate pamanturile
ramase din nord de Cusco. Mai tarziu, incasii au impartit fiecare parte
in unitati mai mici, progresive, fiecare cu oficiali care supravegheau
activitatile locuitorilor acestor unitati. Fiecarui guvernator ii
serveau inca zece guvernatori districti, fiecare dominand peste un
district de zece mii de tarani. Alt oficial, conducatorul unui sat mare
care domnea peste o suprafata mai mica, care continea aproximativ 1000
de tarani. La cel mai jos nivel de organizare, un oficial supraveghea
un grup de zece tarani. In total, pentru fiecare zece mii de tarani
erau 1331 de
oficiali.
Problemele de stat ale incasilor erau bine controlate. Intregi
populatii locale erau cateodata mutatein alte comunitati. Deseori,
grupurile erau stabilite in locuri unde era nevoie de oameni pentru
agricultura si minerit. Uneori, stabilirile reau motivete de catre
stat. Plasarea vorbitorilor de Quechuana in zonele noi cucerite,
dezvantaja abilitatea grupurilor locale de a se uni impotriva
incasilor. Aceste restabiliri usurau modul de a raspandi ideile si
cultra incasilor si mai ales uniunia imperiului. Ca sa se poata
dascurca cu aceste probleme, guvernantii pastrau date stricte in
legatura cu numarul populatiei, aurului, pamanturilor, recoltelor si
proiectele imperiului. Cum incasii nu cunosteau scrisul, ei pastrau
aceste date cu ajutorul quipului- o serie de fire inodate agtate la
numite intervale pe un alt fir lung. Prin varietatea culorilor,
tipurile de fire care le foloseau si spatiul dintre fire si noduri ei
inregistrau datele. Dupa cucerirea lor de catre spanioli, incasii si-au
pierdut abilitatea de a citi quipusuri.
Cladiri publice
1
Cladirile publice ale incasilor au fost construite datorita unei taxe
numita mit’a. aceasta taxa constituia ca marea majoritate a incasilor
sa munceasca pentru construirea cladirilor publice in timpul unei parti
a anului. Taxa muncii a suportat constructii de scara mare, care
necesitau un mare efort de munca, cladiri cum ar fi: forturile,
drumurile sau podurile. Construirea drumurilor era importanta pentru
stabilirea cominicatilor prin tot imperiul. Imparatii incasilor au
construit o retea de drumuri pavate cu piatra pe o distanta de 16000km.
Alergatori antrenati duceau
mesajele, lucrand ca stafete, alergand o distanta de 400km pe zi.
Pentru a traversa apele adanci ale raurilor, incasii au construit
poduri suspendate cu franghii, care uneori chiar depaseau 100 de metri
in lungime. Pentru a creste productia agriculturii, s-au construit
terase de piatra in trepte, pe ingustele si dificilele vai ale Anzilor.
Alte impresionante cladiri ale incasilor sunt maretele temple si
palate, cum ar fi Templul Soarelui din orasul Cusco, care era aproape
complet din aur.
Societatea
Baza societatii incase era ayllu-ul, un fel de
clan format din mai
multe familii care traiau impreuna, pe o suprafata limitata, si
care
isi imparteau pamantul, animalele si recoltele. Ayllu-ul varia in
marime, de la simple ferme de tarani, la orase mari. Toata lumea
apartinuea unui ayllu. Daca cineva se nastea intr-un ayllu, acolo
murea. Daca un barbat dintr-un ayllu nu era casatorit pana la varsta de
20 de ani, conducatorul ayllu-ului ii alegea o sotie. Cei mai multi
dintre incasi erau fermieri care lucrau pamantul. Imparatul era
stapanul tuturor teritoriilor din imperiu. El conducea si repartiza
ayllu-urile astfel incat o familie avea o ferma. Viata de zi de zi a
incasilor varia in functie de clasa sociala. Imparatul locuia intr-un
superb palat de aur si argint. Desi paturile sale erau create din blana
fina, el dormea pe podea, ca si oricare alt servitor sau supus de-al
sau. Cu toate ca avea mai multe sotii, ca sotie oficiala era
recunoscuta sora sa. Familia regala si nobilii erau scutiti de impozite
si aveau numeroase privilegii. Insa, viata taranilor era total diferita
de cea imparatului si de cea a nobililor. Dupa ce, la micul dejun bea o
bautura specifica icasilor, chicha, un fel de bere facuta din grau
fermentat, toata familia lucra pana la amiaza pe camp. Taranii, si
incasii care nu erau nobili, aveau dreprul la o singura sotie.
Imbracamintea incasilor era foarte modesta, hainele imparatului nu erau
foarte diferite fata de hainele taranilor simpli.
Relgia
Dumnezeul suprem al incasilor era Virachocha,
dar ei venerau si
zeul soarelui, Inti. Incasii mai credeau ca unele locuri si obiecte
sunt sfinte, numindu-le haucas. Un huaca putea fi un mare templu
construit de oameni, un obiect gasit in natura: undeal, etc.
Incasii mai credeau si zintr-o a doua viata si
venerau spiritele
stramosilor lor. Trupurile si mormintele mortilor erau tratate ca
haucas. Dupa moartea unui incas familia sa mergea la inmormantare timp
de opt zile si trebuiau sa poarte haine negre timp de un an, iar
femeile trebuiau sa-si taie in fiecare dimineata cate o suvita de par.
La unele sarbatori mai importante, sau la evenimente mai importante se
sacrificau animale si oameni.
Cucerirea de catre spanioli
In jurul anului 1493, in timpul cand Imperiul
Inca era la apogeul
dezvoltarii sale, spaniolii apareau pe coastele Americii de Sud. La
sfarsitul unui razboi civil din imperiu, in anul 1532, spaniolul
Francisco Pitzarro, a organizat o expeditie impotriva imperiului.
Profitand de faptul ca tocmai se terminase un crunt razboi civil si de
faptul ca incasii nu cunosteau caii, cu numai 180 de oameni, el
reuseste sa rapeasca regele Atahualpa, si sa nimiceasca garda sa
personala, si alti oameni nevinovati, in total aproximativ 10.000 de
oameni. Incasii incearaca sa-si rascumpere imparatul, insa, cu tot
aurul si bogatiile oferite spaniolilor, nu reusesc. In final,
spaniolul, primind intariri si rapind si pe principalul general al
armatei, reuseste sa cucereasca capitala si, odata cu ea, aproape tot
imperiul. Insa, el nu reuseste sa gaseasca unul dintre cele mai
stralucite si bogate orase ale incasilor, Machu Picchu. Astazi, mai
mult de 8 milioane de descendenti ai imperiului, se gasesc pe fostile
teritorii ale marelui imperiu.
|
Referat oferit de www.ReferateOk.ro |
|