Valea reginelor
Categoria: Referat
Istorie
Descriere:
Sapaturile sistematice executate de arheologii francezi in Valea
Reginelor, inca din anii 70, au dus la descoperirea a peste o suta de
morminte in aceasta zona. Totusi, problemele pe care le ridica aceasta
vasta necropola sunt departe de a fi rezolvate. Prima, si cea mai
importanta, pare sa fie aceea a detectarii locului in care au fost
plasate mumiile sotilor si mamelor de rang regal, ascunzatoare ramasa
inca nedescoperita... |
|
|
1
VALEA REGINELOR
Sapaturile sistematice executate de arheologii francezi in Valea
Reginelor, inca din anii ’70, au dus la descoperirea a peste o suta de
morminte in aceasta zona. Totusi, problemele pe care le ridica aceasta
vasta necropola sunt departe de a fi rezolvate. Prima, si cea mai
importanta, pare sa fie aceea a detectarii locului in care au fost
plasate mumiile sotilor si mamelor de rang regal, ascunzatoare ramasa
inca nedescoperita.
Pe timpul dinastiei rameside, zona numita azi Valea Reginelor era
cunoscuta de egipteni sub numele de Ta Set Neferu, termen tradus de
obicei prin “locul desavarsirii” (sau al “perfectiunii”). In epoca
araba, i se zicea Beban-el-Soltana, adica “portile sultanelor”. Oricum,
necropola denumita azi Valea Reginelor pare sa fi fost asociata, inca
din perioada intemeierii ei, in vremea Noului Imperiu, cu ideea
prezentei acolo a unor femei, si inca a unor femei suverane. Situata pe
malul occidental al Thebei, al sud de Valea Regilor, aceasta va fi o
necropola prin excelenta princiara.
Primele morminte studiate (datand din timpul dinastiei a 18-a) au facut
cunoscute numele mai multor printese si fii de regi ce se regasesc in
documente (Ahmes, Merytre sau Minemhat). In timpul aceleiasi
dinastii, situl funerar era rezervat unor mari demnitari, precum
vizirul Imhotep al lui Tutmes I, si altor personaje de rang inalt din
anturajul familiei regale. Asa cum precizeaza egiptologul Christian
Leblanc, conducatorul acestei expeditii patronate de C.N.R.S. (Centrul
National de Cercetari Stiintifice din Franta), “necropola se deschide
inca din timpul domniei lui Ramses I si pentru reginele sau mamele unor
regi”, ceea ce pare sa confirme, la prima vedere, sensul lui “Ta Set
Neferu”, asociat cu ideea de frumusete a suveranelor. Totusi, acelasi
termen mai are si sensul de “tinerete”, caci exact prin acest cuvant
textele egiptene ii denumeau pe tineri.
UN PANDANT AL VAII REGILOR
Cand primii egiptologi si totodata pionierii sapaturilor arheologice
din Egipt, precum Wilkinson, Lepsius sau Champollion, au ajuns in vale,
ei au descoperit un peisaj complet ravasit dupa atatea secole de
parasire si jafuri. La acea data, putine morminte erau accesibile, si
chiar si la acestea se ajungea foarte greu. Confruntati cu titulaturi
si nume de suverane, ei s-au gandit imediat ca au gasit un pandant al
Vaii Regilor. Asa se face ca necropola poarta pana in zilele noastre
denumirea de Valea Reginelor.
In 1903, profesorul Schiaparelli, de la muzeul din Torino, reluand
sapaturile, va da la iveala cele mai frumoase morminte din zona, intre
care maretul mormant al lui Nefertari, descoperit in 1904. Dar
sapaturile italiene vor fi facute dupa metode prea putin riguroase,
ceea ce va ingreuna foarte mult demersurile ulterioare. Caci, in anii
’70, cand CNRS-ul isi va incepe aici cercetarile, va fi nevoie de o
munca extrem de anevoiasa, atat pentru faptul ca peisajul era extrem de
rascolit, cat mai ales pentru ca era mult mai vast decat se crezuse,
necropola prelungindu-se in vaile laterale din nord si sud, inca
neexplorate.
APARTAMENTE FUNERARE
Rezultatele n-au intarziat toutsi sa apara. In decurs de 20 de ani,
arheologii francezi au scos la lumina peste 100 de morminte, ceea ce a
permis clarificarea multor cunostinte despre Egiptul faraonic,
indeosebi cu privire la perioada Noului Imperiu. Asa cum observa
Christian Leblanc, “in momentul in care reginele ajung in vale, inca de
la inceputul dinastiei a 19-a, arhitectura sepulturilor se modifica”.
Daca pana atunci mormintele se prezentau sub forma unor hornuri sapate
in munte, care pernmiteau accesul intr-un fel de cavouri fara
decoratiuni, in epoca rameseida, acestea devin adevarate apartamente
funerare. Unele, cum sunt cele ale lui Nefertari sau Tuy, mama lui
Ramses al II-lea, au cate doua etaje si sunt cu totul acoperite cu
fresce. Este perioada in care necropola se imparte in mai multe
sectoare, fiecare rezervat unei familii de stirpe inalta. “Faptul ca
faraonii au ales sa inmormanteze reginele si pe copii acestora la sud,
poate fi pus in legatura cu ideea de renastere. Caci chiar din aceasta
directie venea valul care inunda in fiecare an Egiptul, facand ca
pamantul sa rodeasca”.
Desi arheologii au exhumat sute de mumii din timpul dinastiei a 21-a si
pana in epoca romana, ei n-au gasit nici o urma a printilor,
printeselor sau reginelor din vremea Noului Imperiu. In jurul absentei
acestora din necropola pluteste inca misterul. S-ar parea ca istoria
Vaii Reginelor o repeta pe cea a Vaii Regilor. Ambele necropole au fost
plasate sub protetie regala pe timpul ramesizilor. Mormintele lor au
fost lucrate de mesterii de la Deir el-Medineh si supravegheate de o
politie speciala. In timpul faimoaselor jafuri de la sfarsitul
dinastiei a 20-a, clerul lui Amon s-a decis sa faca ordine. Mumiile
sunt restaurate, se celebreaza noi funeralii, si ramasitele mortilor
ilustri, acoperite cu bandaje noi, sunt inmormantate intr-un loc mai
sigur: faimoasa ascunzatoare de la Deir el Bahri unde, in 1861, Gaston
Maspero va descoperi trupurile celor mai prestigiosi suverani din
timpul Noului Imperiu, intre care vestita mumie rosie a lui Ramses al
II-lea. Sa se fi intamplat acelasi lucru si cu ramasitele suveranelor?
|
Referat oferit de www.ReferateOk.ro |
|