Batalia de la cannae
Categoria: Referat
Istorie
Descriere:
Hanibal, dupa ce a trecut cu armata sa Alpii, a ales ca loc de
confruntare finala cu romanii localitatea Cannae, unde si-a asezat
tabara. In acest loc detinea un avantaj, deoarece vantul Volturnus ii
sufla din spate si astfel cartaginezii aveau sa lupte cu un dusman orbit
de praf... |
|
|
1
Batalia de la Cannae
Hanibal, dupa ce a trecut cu armata sa Alpii, a ales
ca loc de confruntare finala cu romanii localitatea Cannae, unde si-a
asezat tabara. In acest loc detinea un avantaj, deoarece vantul
Volturnus ii sufla din spate si astfel cartaginezii aveau sa lupte cu
un dusman orbit de praf.
Armata romana condusa de doi consuli, Paullus si
Varro, si-a asezat tabara la Cannae langa raul Aufidus, care curgea pe
langa ambele tabere. Consulii romani, dupa ce si-au impartit trupele
intre ei, au facut doua castre fortificate.
Pe cand la romani timpul trecea mai mult in corturi
decat in deliberari, Hanibal care-si tinuse cea mai mare parte a zilei
trupeloe gata de lupta, si le retragea in tabara, trimitand insa pe
numizi dincolo de rau, ca sa atace pe ostasii din tabara cea mica a
romanilor, insarcinati cu caratul apei. Abia ajunsi la mal, numizii au
si izbutit sa puna pe fuga pe romanii veniti in neoranduiala, punand
stapanire si pe un punct de sprijin. Ideea ca niste trupe auxiliare au
starnit panica in insasi tabara romana a parut romanilor atat de
injositoare incat un singur motiv i-a impiedicat sa nu treaca imediat
raul si sa-si randuiasca trupele pentru atac, si anume faptul ca la
comanda suprema a armatelor se gasea in acea zi Paullus. Dar a doua zi,
Varro caruia ii venise randul la comanda, fara sa se sfatuiasca cu
colegul sau, dadu semnalul de atac si trecu cu trupele randuite in
dispozitiv de lupta dincolo de rau. Paullus il insoti pe Varro,
deoarece nu pregeta sa-i acorde sprijinul sau, cu toate ca nu-i
incuvintase hotararea. Dupa trecerea raului consulii isi randuira linia
de bataie in modul urmator: la aripa dreapta (aceasta era cea mai
apropiata de rau) ei asezara cavaleria, iar in linia a doua
pedestrimea; la marginea aripii stangi, frontul era alcatuit din
cavaleria aliatilor, incadrand la mijloc pedestrimea aliata, unita la
centru cu legiunile romane. Prima linie de atac era alcatuita din
sulitasi impreuna cu celelalte trupe auxiliare usor inarmate. Consulii
comandau aripile. Terentius Varro pe cea din stanga, iar Aeamilius
Paullus pe cea din dreapta.
1
La revarsatul zorilor, Hanibal, dupa ce isi trimise inainte
unitatiile
de baleari si celelalte trupe usor inarmate si dupa ce-si trecu dincolo
de rau toate fortele le aseza in linie de bataie in ordinea in care
tecuse fiecare si anume: cavaleria galica si hispanica o aseza aproape
de mal, avand in fata cavaleria romana; aripa dreapta a fost lasata in
seama calaretilor numizi, iar centrul frontului a fost intarit cu
pedestrimea, astfel incat la mijloc se gaseau galii si hispanii, iar pe
flancuri ii incadrau trupele de africani. Cifra tuturor efectivelor
cartagineze care au intrat in aceasta linie de bataie s-a ridicat la
40.000 de pedestrasi si 10.000 de calareti. Hasdrubal comanda aripa
stanga si Maharbal pe cea dreapta. Centrul frontului il comanda Hanibal
impreuna cu fratele sau Mago.
Un strigat de lupta se auzii si trupele auxiliare
pornira la atac,
cea dintai ciocnire danduse intre unitatiile usor inartmate. Apoi
cavaleria galilor si hispanilor din aripa stanga navalii asupra aripii
drepte romane intr-un mod care semana prea putin cu o lupta de
cavalerie: caci cele doua tabere trebuioau sa se atace frontal,
deoarece campul de lupta era prea ingust pentru ca adversarii sa se
poata desfasura. Drept urmare caii nu se mai puteau misca, incat in
cele din urma se ingramadira unii in altii. Adversarii se inclestara om
cu om, tragandu-se unul pe altul de pe cal, astfel incat batalia se
transformase in mare parte intr-o lupta de pedestrasi. Incaierarea a
fost mai mult inbdarjita decat de lunga durata, si calaretii romani
fiind respinsi dadura bir cu fugitii.
Cam spre sfarsitul luptei dintre cele doua cavalerii
s-a dezlantuit
si atacul trupelor pedestre. Fortele romane atacand concentric in
randuri stranse sub forma de unghi, dupa grele si indelungate eforturi,
izbutira sa strapunga linia triunghiulara dusmana.
Vazandu-i retragandu-se inspaimantati si fugind in
neoranduiala,
romanii pornesc in urmarirea lor cu si mai mult zel si barbatie si
alung pana la trupele de rezerva formate din africani, amplasate la
cele doua aripi intr-un dispozitiv curbat, in timp ce in centru, unde
se aflau fortele galice si hispanice, linia de bataie forma un intrand.
In vreme ce frontul din centru mai intai s-a echilibrat, iar apoi a dat
inapoi pas cu pas, permitand intrarea dispozitivului roman de atac in
triunghi in mijlocul liniei inamice de lupta, trupele de africani
de
la aripi, executand o manevra de invaluire, au strans clestele,
izbutind sa surprinda trupele romane care se avantasera cu nesocotinta
in centrul frontului. La urma, marind si mai mult invaluirea,
cartaginezii au reusit sa-i incercuiasca complet pe romani si sa le
taie retragerea. Atunci acestia, dupa o lupta incheiata fara nici un
avantaj, pornira o noua batalie, de data aceasta impotriva africanilor,
actiune care era insa de doua ori sortita esecului: pe de o parte,
datorita faptului ca, fiind incercuiti, erau nevoiti sa lupte in toate
directiile, iar pe de alta parte pentru ca, fiind total istoviti,
trebuiau sa infrunte un inamic odihnit si plin de vigoare.
Consulul Aemilius Paullus, desi chiar de la inceput
fusese grav
ranit de o piatra aruncata cu prastia, a condus o trupa de calareti cu
care a restabilit lupta in cateva locuri, dar a murit pe campul de
bataie. Celalalt consul, fie din intamplare, fie intentionat, neintrand
in invalmasala puhoiului de fugari, care a fost inconjurat de Carthalo,
a reusit sa scape impreuna cu 50 de calareti, ducandu-se la Venusia. Se
spune ca la Cannae au cazut nimiciti de puni, 45.000 de pedestrasi si
2.700 de calareti, pierderile romanilor fiind deopotiva de mari cu cele
ale aliatilor lor.
|
Referat oferit de www.ReferateOk.ro |
|