Ghid de utilizare PC Categoria: Referat Informatica
Descriere: După cum reiese ÅŸi din aceasta listă, calculatorul îÅŸi găseÅŸte
utilitatea în fiecare domeniu al muncii de birou , de la secretariat ÅŸi
personal,pâna la relatii publice. Deoarece sistemele informatice moderne
oferă toate datele şi informaţiile relevante din cadrul unei
instituţii, folosirea lor nu este limitata numai la sarcinile de rutina... |
|
||
|
|
|||
|
1 GRUP ŞCOLAR TEHNIC DE TRANSPORTURI CĂI FERATE LUCRARE SCRISĂ Pentru susţinerea examenului de certificare a componentelor profesionale profil OPERATOR TEHNICĂ DE CALCUL ELEV : TEODOROVICI RADU-FLORIN INDRUMĂTOR : Prof. LĂCRĂMIOARA TUFESCU TEMA LUCRARII GHID DE UTILIZARE PC ARGUMENT Folosirea tehnicii de calcul in majoritatea domeniilor de activitate este un subiect de mare actualitate. Viteza cu care se dezvolta tehnologiile informationale si echipamentele dedicate acestora este uluitoare. De aceea, este indicat sa nu ne speriem de progresul tehnologic ci sa incercam sa il facem sa lucreze in avantajul nostru. Trăim intr-o societate in care nu mai este indicat sa retii foarte multe informatii daca nu esti sigur că ai nevoie de ele; Mai important este să stii să cauti informatii atunci cand ai nevoie de ele si să le selectezi pe cele utile. Utilizarea eficientă a sistemului de calcul presupune stapanirea unor cunoştiinţe elementare care sa cuprindă elemente de sistem de operare,utilizarea pachetului Office sau utilizarea serviciilor Internet. Din acest motiv am ales tema pentru lucrarea de atestat utilizarea PC-ului. Introducere Scopul acestui ghid Scopul acestui ghid este de a familiariza utilizatorii cu posibilităţile şi avanjele oferite de utilizarea caluculatorului si a Internetului , inclusive prin potenţialul guvernării electronice pentru activitatea instituţiilor publice. Structura ghidului Lucrarea porneşte de la prezentarea, in primul capitol,a câtorva concepte de bază legate de calculatoare si Internet cum ar fi Tipurile de programe pentru calculator şi utilitatea lor, Documentele şi organizarea lor, Tipurile de reţele şi rolul Internetului ca retea globala, Serviciile disponibile prin Internet, respectiv câteva elemente considerate legate de drepturile de autor şi utilizarea legală a programelor de calculator. Acest capitol este destinat utilizatorului mai puţin familiarizat cu calculatorul. Descrie utilitatea calculatorlui si aplicatiilor pentru activitatea de birou,fiind structurat pe două componente: Internetul şi aplicaţiile sofware. Internetul şi dezvoltarea societaţii informaţionale Aparitia şi dezvoltarea calculatoarelor electronice a reprezentat o adevărată revoluţie în societatea umană, având ca principală consecinţă tranziţia de la societatea industrială la societatea informaţională. Calculatorul a devenit o componenta normală a activitaţilor noastre zilnice,iar tehnologia comunicaţiilor si posibilităţile oferite de Internet au produs transformări in intreaga societate,pătruzând in toate aspectele vieţii economice,sociale şi culturale. Societatea Informaţională a secolului XXI aduce in prim-plan comunicarea la nivel global şi accesul rapid la informaţia stocata oriunde în lume. Accesul la informaţie prin intermediul Internetului şi ,mai ales,abilitatea de a analiza o mare cantitate de date cu ajutorul calculatorului,constituie avantaje fără precedent care, dacă sunt puse la dispoziţia unui număr cât mai mare de indivizi ,instituţii,agenţi economici sau administraţii, determină creşterea productivităţii, progrsul societăţii şi creşterea calităţii vieţii,in general. Utilizarea Internetului in Administraţia Publica Internetul oferă în primul rând un nou mijloc de comunicare,disponibil 24 ore/zi. Acest canal este deschis atât diseminării de informaţii din partea autoritaţilor,cât şi dialogul efectiv şi in timp real cu cetăţenii,contribuind astfel la consolidarea procesului democratic şi implicarea unui număr mare de cetăţeni,contribuind astfel la consolidarea procesului democratic şi implicarea unui număr mai mare de catăţeni in viaţa politică. Avantajul disponibilităţilor se manifestă nu numai pentru autoritaţile publice prin costuri de utilizare reduse comparativ cu mijloacele clasice, dar şi pentru persoanele interesate care pot accesa informaţia şi efectua tranzacţii de oriunde (dacă au acces la Internet). Ca urmare , se constată peste tot in lume o creştere a interesului faţă de noile tehnologii (în particular aplicaţiile electronice prin intermediul Internetului) şi a modului în care acestea pot fi folosite de autoritaţile statului ca mijloace eficiente pentru a îmbunataţii serviciile oferite cetăţenilor şi relaţia cu aceştia. Atât persoanele fizice şi cele juridice au nevoie,de-a lungul vieţii lor, de serviciile administraţiei publice. Concepte de bază Acest prim capitol prezintă câteva concepte de bază legate de calculatoare şi Internet, cum ar fi : • Tipurile de programe şi utilitatea lor, • Documentele şi organizarea datelor, • Tipuri de reţele şi rolul Internetului ca reţea globală, • Câteva considerate legate de drepturile de autor şi de utilitatea legală a programelor de calculator. Acest capitol este destinat utilizatorului mai puţin familiarizat cu calculatorul. 1.1 Birotica Datorită potenţialului mare de eficinetizare a muncii,calculatorul a fost introdus pe scară foarte largă in toate domeniile activităţii productive,începând de la munca de birou şi până la activitaţile din halele de producţie. Calculatorul are in prezent un rol esenţial în munca de birou,permiţând rezolvarea mai eficienta a unor probleme de zi-cu –zi cum ar fi : • Intocmirea corespondenţei • Întocmirea formularelor de lucru • Întocmirea prezentărilor • Contabilitatea • Calculul costurilor • Statistica şi verificarea • Administrarea clienţilor, adreselor • Urmărirea termenelor • Corespondeţa elecronică (“e-mail”) şi multe altele. După cum reiese şi din aceasta listă, calculatorul îşi găseşte utilitatea în fiecare domeniu al muncii de birou , de la secretariat şi personal,pâna la relatii publice. Deoarece sistemele informatice moderne oferă toate datele şi informaţiile relevante din cadrul unei instituţii,folosirea lor nu este limitata numai la sarcinile de rutina. Există programe utilizate în realizarea de prezentări sau in progresul de predare,dar există şi programe utilizate în procesele de decizie (management information systems), de exemplu în domeniul financiar sau al planificării proiectelor. În afară de acestea,în domeniul muncii de birou calculatoarele oferă posibilitatea unei colaborări mai uşoare intre angajaţi. Datele pot fi vehiculate prin reţeaua de calculatoare în câteva secunde, chiar şi atunci când colaboratorii sunt imprastiaţi în toată ţara. 1.1.1 Procurarea informaţiilor de pe Internet Scopul iniţial al Internetului a fost, alături de cel militar, mai ales cel de natură ştiinţifică. Astăzi, în schimb, dacă navigaţi pe Internet, puteţi afla practic tot ce va interesează, de la rezultate ale cercetărilor în diferite domenii ( www.iccv.ro ), pâna la reţete culinare (www.culinar.ro) sau buletinele meteo (www.vremea.com). De asemenea, pe Internet sunt disponibile informaţii si date despre contact despre numeroase organizatii, instituţii, firme, şcoli, universitaţi etc. 1.1.2. Învăţământul la distanţa Învăţarea fără frecventarea unui locaş de învăţământ este azi o realitate comuna.Tot mai mult, instituţiile de învaţământ oferă cursuri la distanţă prin Internet – studentul indeplineşte cea mai mare parte din muncă( instruire ) la el acasă şi este în legatură cu instructorul şi colegii săi numai prin intermediul calculatorului . Numeroase astfel de cursuri sunt oferite în prezent de către diverse instituţii româneşti, acoperind cele mai diverse domenii ( management ,strategie, comunicare, creativitate,utilizarea calculatorului, limbi străine etc.). Domenii de utilizare a calculatorului Activităţile productive • birotică • logistică, administrarea depozitelor,aprovizionare • productie • planificare • activitaţi de creaţie • circulaţia banilor • comerţ electronic • dispozitive comandate de calculator Educatie, informare • programe de învăţare, e-learning • programe de prezentare • enciclopedii ( pe CD, on-line ), dicţionare • info-kiosk-uri, info-terminale • Internetul ca sură de informaţii şi recunoaştere Uuz personal • informare • divertisment • card-uri ( incusiv ID ) • navigare pe Internet • foto Alte domenii • medicină • ştiinţă • comunicaţii 1.2 Hardware Calculatorul este un instrument de lucru esenţial pentru munca de birou în orice organizaţie modernă. Componenta principală a acestuia este unitatea centrală. Aceasta preia comenzile utilizatorului le memoreaza, le procesează, stochează datele etc. In calculator, informaţiile sunt stocate in principal pe unitaţile hard-disk . Calculator Personal – PC La unitatea centrală sunt conectate o serie de alte echipamente (numite şi “periferice”),cum ar fi: monitorul, imprimanta, tastatura, mouse-ul etc. Datorita performanţelor la care au ajuns, unele dintre acestea pot inlocui calculatoarele obişnuite in activitatea curenta . Tipurile de calculatoare portabile sunt: • laptop • ultra-usoare • de buzunar ( de mai numesc Poket PC-uri, Palm-uri sau PDA-uri- personal digital assistant). Laptop 1.2.1. Echipamentele periferice • Tastatura este un dispozitiv (similar maşinii de scris tradiţionale) utilizată pentru Introducerea datelor.Un rol similar îl are si mouse-ul . • Monitorul este principalul dispozitiv pentru prezentarea informatiilor. • Imprimantele sunt folosite pentru a tipări pe hârtie informaţiile de pe calculator. Imprimanta 1.3. Reţele 1.3.1. Rolul reţelelor Independent, calculatoarele pot realiza aproape orice,însă dacă resursele lor sunt folosite în comun, calculatoarele devin mult mai eficiente. Spre exemplu, toate calculatoarele dintr-un birou pot fi conectate la o singura imprimantă , economisindu-se astfel costul de achiziţie pentru numeroase imprimante. Ca atare, principalul scop al reţelelor de calculatoare este de a face posibila utilizarea în comun a resurselor. Aceste resurse sunt foarte diverse : imprimantă,scanner,spatiu de stocare pentru fisiere, dar şi informatii. 1.3.2. Structura Din punctul de vedere al partajării resurselor, calculatoarele dintr-o reţea tradiţina lă se împart în servere , care ofera (“servesc”) resursele, respectiv clienţii, care le folosesc. Alternativa la reţelele Client-Server o reprezintă reţelele P2P (Peer-to-Peer),in care calculatoarele au acelasi rol. Apariţia lor a fost simultana cu dezvoltarea aplicaţiilor cum ar fi Napster, insa majoritatea acestora se limitează la schimbul de fisiere. 1.3.3. Transmisia datelor în reţele Principalele canale utilizate pentru transmisia datelor in reţele sunt : • Liniile telefonice (inclusiv ISDN); • Cablul coaxial – în trecut cel mai folosit era cablul coaxial ( foarte asemănător ce cel de la antena TV), însă in ultima vreme, standardul de facto a devenit cablul UTP ( Unishielded Twisted Paris ); • Fibra opitică – permite obţinerea unor capacităţi mult mai mari pentru transmiterea datelor , fiind folosită in general între nodurile importante din reţea sau între reţele; • (WLAN sau Wi-Fi) – deşi este cea mai recentă metodă de conectare, a cunoscut în ultimii ani o creştere fără precedent a popularităţii. Această popularitate se datorează chiar principalei sale caracteristici : lipsa cablurilor. 1.3.4.Tipuri de reţele: După amploare/întindere, reţelele pot fi : • LAN ( Local Area Network ) - reţele locale , ce se limitează la aria unui departament, a unei clădiri, la campusul unei şcoli/universităţi, sau teritoriul unei interprinderi. Sunt cele mai comune reţele si de obicei nu depăşesc câteva sute de metri pătraţi. • MAN ( Metropolitan Area Network ) – reţele mai extinse, ce acoperă aria unei localitaţi/metropole, interconectând LAN-urile din acea localitate. O parte dintre aceste reţele sunt iniţiate şi gestionate de către administraţia publică locală. • WAN ( Wide Area Network) – reţele ce acoperă o arie si mai extinsă, cum ar fi o tară sau un continent. • GAN ( Global Area Nerwork) – reţeaua globală , Internetul. După tipul de utilizatori ţintă, se disting trei categorii de reţele: • Internet • Intranet • Extranet Internet Internetul este o reţea globală de calculatoare conectate între ele pentru a pune in comun informaţii şi alte resurse. Orice calculator conectat la Internet poate să comunice cu orice alt calculator legat la Internet, astfel încât Internetul poate fi vizualizat ca o reţea uriaşa alcătuită din milioane de teţele de calculatoare din intreaga lume ( LAN + MAN + +WAN). O reţea este formată din calculatoare care au rol de client şi calculatoare cu rol de server ( arhitectura client –server). Un server este un calculator care furnizează servicii,cum ar fi distribuirea e-mail-urilor sau a paginilor Web, în timp ce clientul este un calculator care se conectează la server pentru a solicita şi primi informaţii de la acesta sau pentru a accesa resursele disponibile acolo. Fiecare calculator conectat la Internet are atribuit un număr unic de identificare, care reprezintă adesa Internet. Deoarece utilizatorul reţine mai greu un număr, acesta e dublat de un nume, cunoscut ca nume de domeniu. De exemplu, pentru site-ul Primăriei Bucuresti vei obtine acelasi rezultat daca veţi scrie in în bara de adrese din browser 193.231.239.1 sau www.pmb.ro Internetul este o reţea descentralizată, în sensul că nu există o instituţie sau un stat care să il deţină sau să ii guverneze funcţionarea. Susţinerea financiară şi logistică se realizează de către companiile care îl accesează, iar administrarea sa din punct de vedere tehnic este supravegheată de un comitet numit ICANN ( Internet Corporation for Names and Numbers). Datorită faptului că în principiu oricine din lume se poate conecta la Internet fără restricţii, acesta este considerat ca fiind public. Intranet Intranetul este o reţea privată din interiorul unei firme sau instituţii,prin care se transmit documente, se permite accesul la baza de date, se asigură instruirea personalului şi comunicarea între angajaţi şi se distribuie software. Spre deosebire de Internet, reteaua Intranet deserveşte numai personalul din cadurul organizaţiei si de aceea este necesară implementarea unui sistem de parole prin care să asigure confidenţialitatea datelor. Calculatoarele din interiorul Intranetului nu sunt accesibile din exteriorul reţelei,însa pot accesa atât resursele interne cât si resursele oferite de serverele din Internet. Acest lucru este posibil cu ajutorul unui dispozitiv numit firewall. Extranet Extranetul este o extensie a reţelei Intranet care foloseşte tehnlogia Intranet pentru a conecta reţelele private Intranet ale unor organizaţii care doresc să colaboreze pentru a-şi partaja o resursă importantă – informaţia . Astfel, extranetul asigura structurarea informaţiilor pe trei niveluri : public, privat şi mixt. 1.4. Organizarea datelor 1.4.1. Fişiere şi Documente Toate informaţiile sunt păstrate (sau “salvate”) în calculator sub forma de fişiere. Fişierele pot conţine diverse tipuri de date: text ,imagini ,sunete, video etc. În funcţie de tipul de date pe care le conţin, fişierele pot di şi ele de mai multe feluri : documente (text, eventual complectat cu tabele, grafice,imagini etc.),imagini, fisiere audio, filme etc. Pentru o mai buna organizare a fişierelor pe disc, acestea sunt structurate in mod asemănător unei arhive tradiţionale , in dosare numite „folder” (eng. Folder) sau “director” (eng. Directory). 1.4.2. Foldere (directoare) Orice fişier este pastrat intr-un folder sau director. Majoritatea discurilor au numeroase foldere ,toate acestea putând conţine fişiere. Un folder poate conţine ( pe lânga fişiere) şi alte foldere ( acestea sunt adesea denumite sub-foldere, iar folderul în care sunt păstrate – folder părinte ), iar acestea pot conţine la rândul lor alte sub-foldere, ajungându-se la multe nivele. Folderul principal, aflat în vârful acestei piramide, se numeşte “rădăcină”(eng. Root folder). Utilizatorii pot crea, muta sau ştege foldere în funcţie de nevoi. Majoritatea documentelor create în Windows sunt păstrate în folder-ul „My documents”, respectiv în sub-foldere ale acestuia. Buna organizare a fişierelor şi structurare a foldere-lor este foarte importanta pentru cei care lucrează cu multe documente. Toate aceste fişiere şi foldere sunt păstrate pe dispozitive de stocare (in majoritatea cazurilor “disc”-uri): în general, utilizatorul păstrează fişierele pe „hard-disk-ul” calculatorului, insă acestea pot fi păstrate si pe “dischete”, CD,DVD etc. 1.3.4. Dispozitive de stocare O importanţa deosebită în alegerea dispozitivelor de stocare o are capacitatea acestora ( cantitatea de informaţie pe care o pot păstra). Cantitate de informaţie se masoară în “byte” (plural “bytes”)- acesta corespunde în linii mari unui caracter de text .Multiplii byte-ului sunt descrişi in tabelul de mai jos: Denumire Prescurtare Dimensiune aproximativa Kilobyte KB 1.000 Megabyte MG 1.000.000 gigabyte GB 1.000.000.000 *Nota: Dimensiunile sunt aproximate întru cât computerele lucrează cu puteri ale lui 2 ,astfel că un kilobyte reprezintă de fapt 1,024 bytes,iar un megabyte reprezintă 1024 x 1024 bytes etc. Cele mai comune dispozitive de stocare : • Discheta (Floppy disk) foarte des utilizată pentru păstrarea şi transferarea unor cantitaţi mici de date. • CD (Compact Disc) - a inceput sa înlocuiască discheta datorită capacitaţii de stocare superioare.În prezent ,cea mai mare parte a software-ului este distribuita pe CD. • DVD (Digital Video Device) – smiliar CD-ului, însa cu o capacitate de stocare mai mare. • Hard-disk – acesta este principalul dispozitiv de stocare pentru calculatoarele moderne.Hard-disk-urile au o capacitate superioara de stocare superioara dispozitivelor mai sus menţionate,însa majoritatea sunt fixate în interiorul caclulatorului , perermiţand transportarea datelor. • Memorii Flash Tip dispozitiv de stocare Cantitatea de informatie socata Corespondent aproximativ Discheta 1.44 MB 720 pagini A4 CD 650 MB O mică bibliotecă DVD 4.5 GB Un film de lung metraj Hard disk 40,80,120,160, Peste 20 de filme Pe lânga dispozitivele mai sus menţionate exista numeroase alte, noi standarde fiind create continuu. 1.5. Tipuri de software şi utilizarea lor legală Programele de calculator pot fi folosite pentru o serie de activităţi,uşurând munca de zi cu zi. Ele uşurează lucrul cu cantităţi mari de date,simplifică prelucrarea şi transferul informaţiilor, permit îmbinarea rapidă a informaţiilor de diferite feluri (text,imagine,sunet,animaţii) şi preiau o serie de sarcini repetive. 1.5.1. Tipuri de software Principalele categorii de software şi utilizarea lor sunt sintetizate în tabelul de mai jos, ele fiind prezentate în detaliu în capitolul următor. Tip de sofware Utilitate Sistem de operare - Pachete de programe de bază esenţiale pentru funcţionarea calculatorului - Interfaţa între calculator şi utilizator,respectiv între calculator şi aplicaţiile folosite. Pachete de baza -Pachete de aplicaţii care ajută utilizatorul în efectuarea sarcinilor obişnuite legate de munca de birou -Includ : editoare de text, programe de calcul tabelar, prezentări,baze de date,agenda. Editoare de text Redactarea de scrisori şi alte documente Calcul tabelar Lucrul cu tabele în general, tabele de date in special Bade de date Administrarea colecţiilor mari de date,cum ar fi informaţiile pentru evidenţa populaţiei Prezentări Crearea de prezentări ce pot fi tipărite sau proiectate, care să ajute susţinerea unor lecţii, discursuri etc. Agende - înlocuiesc agendele tradiţionale, - permit înregistrarea şi organizarea datelor de contact, întâlnitor/şedinţelor,sarcinilor de îndeplinit - recepţionarea şi vizualizarea emailurilor, - compunerea şi transmiterea de noi mesaje - organizarea mesajelor Broeser Internet Navigarea pe Internet Grafică Creearea ,scanarea,modificarea şi corectarea imaginilor 1.5.2. Utilizarea legală a programelor pentru calculator Licenţa Licenţa este documnetul prin care producatorul programului pentru calculator regelemtează drepturile utilizatorului şi condiţiile de utilizare a programelor de calculator. Cu alte cuvinte,licenţa este contractul între titularul dreptului de autor şi utilizatorul legal al unui program şi este singura proba legală pentru dreptul de folosire a programului respectiv. La cumpărarea unui sofware, de fapt cumparaţi dreptul de a utiliza respectivul program, cu anumite restricţii impuse de titular drepturilor de autor . Aceste reguli sunt prevăzute în documentaţia care însoţeste programul, în special în licenţă. Programele pentru calculator sunt stric protejate de legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, care garantează dreptul de autor asupra oricărei opere de creaţie intelecutuală, inclusiv programe de calculator. Conform acestei legi,instalarea,stocarea, rularea sau executarea, afişarea ori transmiterea în reţea a unui program pentru calculator fară autorizarea titularului dreptului de autor reprezintă infracţiune şi se pedepşte cu inchisoarea de la 1 la 4 ani sau cu o amendă de la 100 de milioane de lei la 400 de milioane de lei. Încălcarea legii se poate realiza prin diferite utilizări neautorizate,cum ar fi : • Folosirea unei copii pentru care există licenţă pentru a instala un program pe mai multe calculatoare; • Copierea suporturilor licenţiate ale programelor în scopul instalării şi distribuţiei; • Beneficierea de oferte de actualitate fără a deţine o copie legală a versiunii care urmează să fie actualizată; • Folosirea neautorizată sau “împrumutarea” discurilor la locul de muncă sau în afara acestuia. • Descărcarea gratuită a software-ului de pe site-uri web prirat. • Transferul neautorizat de programe prin reţea 1 Pe lângă sitemul de licenţe pentru sofware proprietar, care presupune plata dreptului de utilizare a programului pentru calculator,există şi alte tipuri de licenţiere , în care produsele pot fi instalate şi utilizate gratuit, permanent sau o perioadă de timp determinată. Open source software sunt programe ale căror cod-sursă este accesibil în mod gratuit şi public,pentru uz public. În general există o indicaşie privind dreptul de autor care rămâne ataşată produsului software. Astfel, programatorul păstrează proprietatea/dreptul de autor asupra programului, dar utilizarea acestuia poate fi liberă, la fel ca si dezvoltarea şi actualizarea sa. Open source nu înseamnă în mod necesar gratuit; caracteristica acestui tip de programe este accesul liber la codul sursă. Sotware-ul liber (Free software) e caracterizat de libertatea acordată utilizatorilor săi de a-l utiliza,copia,distribui,studia,modifica si îmbunătăţii. Astfel, utilizatorul are permisiunea de a redistribui copii, modificate sau nu, gratuit sau contra unei sume de bani pentru costurile de desfacere, oricui, oriunde, fără a plăti acest drept şi fără a fi necesară o notificare prealabilă în acest sens. Pentru porgrame proprietate (ex.licenţe Windows & Office de la Microsoft) Pentru programe open-source-(ex. Linux, Open office) -mai usor de utilizat pentru nespecialisti, mai ales în format consolă -gradul de penetrare in randul nespecialiştilor este mai mare, deci costurile de training sunt mai reduse -interfaţa mai stabilă şi mai dezvoltată decât cele open source - numar de aplicaţii mai mare -asistenţa tehnică asigurată de către un furnizor mare şi cunoscut - costul mult mai redus ,gratuit sau foarte ieftin,chiar dacă se socotesc cheltuielile conexe - mai puţin vulnerabil la viruşi(sub 100 de viruşi pentru Linux faţă de 60.000 în cazul reţelelor de tip Windows) - poate fi uşor îmbunătăţit si adaptat -costuri reduse de întreţinere (actualizare,devirusare,reparare bug-uri) -aplicaţii mai stabile Libertatea de a utiliza un program de calculator presupune că acesta să poată fi folosit de orice persoană sau organizaţie, pe orice tip de sistem computerizat,pentru orice formă de activitate şi fără a trebui să comunice acestea autorului programului sau alte entităţi juridice. Totuşi , există şi anumite reguli acceptabile provind distribuirea software liber, cum ar fi copyleft(regula potrivit căreia, prin redistribuirea software-ului , nu puteţi adăuga limitari libertăţilor fundamentale ale altor utilizatori). Această regulă nu contravine libertaţilor fundamentale, ci le protejează. Câteva dintre avantajele şi dezavantajele opţiunii pentru un tip sau altul de programe,ţinând cont în pricipal de necesităţile şi specificul activităţilor administraţiei publice, sunt prezentate în acest tabel: În practică pot fi întâlnite diverse noţiuni care caracterizează un program pentru calculator, a căror semnificaţie este diferită în ceea ce priveste întinderea drepturilor de utilizare. Programele tip shareware (“trial-ware”) se pot obţine gratuit, pentru a le încerca pe o perioada determinată de timp.Documentaţia programului inidică de obicei cum se poate plăti şi inregistra după expirarea termenului de încercare,când utilizarea programului nu mai este legală şi în cazul în care nu se doreşte cumpărarea produsului este obligatorie dezinstalarea acestuia. Freeware – Programele tip freeware pot fi descărcate gratuit din Internet ( cel mult se cere înregistrarea copiei instalată pe calculator).În aceasta categorie intra multe aplicaţii necesare pentru Internet(de ex. Microsoft Internet Explorer şi Mozilla Firefox),Utilitare,media etc. Abonware – acest termen arată că respectivele programe pot fi utilizate în mod gratuit,fără nici o restricţie,întrucât producătorii acestora au abonament la drepturile de autor protejate de lege.În general,aceste programe sunt versiuni mai vechi care nu au mai putut fi actualizate dar sim funcţionabile. Actualizari(Update) – Acest termen desemneayă actualizarea unui program existent pe calculator,care se face în mod automat prin conectarea la site-ul producătorului. Activitatea de actualitate se poate face manual sau atomat şi presupune existenţa unei versiuni legale a programului instalat. Demo - reprezintă,aşa cum sugerează numele, o versiune de demonstraţie a performanţelor unui anumit program.Acestea pot fi descărcate în mod gratuit şi este destinat familiarizarii utilizatorului cu produsul respectiv. Cu toate acestea, în general nu sunt puse la dispoziţie toate obţiunile de utilizare ale programului; pentru a benefecia de acestea, este necesară achiziţionarea versiunii integrale ( full version ) . Utilizarea calculatorului 2.1 Software 2.1.1. Sistemul de operare Sistemul de operare reprezintă un pachet de programe de bază, necesare pentru funcţionarea calculatorului, pachet care formează interfaţa între calculator şi utilizator, respectiv între computer şi aplicaţiile folosite. Fară un sistem de operare, calculatorul este practic inutilizabil- ca atare, pentru a putea folosi calculatorul, trebuie pornit mai întâi sistemul de operare – pornirea acestuia se face în general automat de către calculator. Scopul principal al Sistemelor de Operare este de a facilita utilizarea calculatorului şi de a asigura utilizarea eficientă a resurselor acestuia. Sistemul de Operare îndeplineste mai multe roluri: • Oferă o interfaţă între utilizator şi calculator, respectiv între diversele aplicaţii şi calculator • Coordonează programele folosite • Administrează alocarea resurselor calculatorului între diversele aplicaţii Principalele Sisteme de Operare folosite în prezent sunt : • Window (cu versiunile Windows 3.1, Windows 95, Windows 98, Windows Me, Windows Nt, Winodws 2000, Windows Xp sp1 sp2,Vista ) • Linux ( cu versiunile Mandrake Linux, RedHat Linux, SuSE linux,Salckware Linux, Caldera Linux, Corel Linux, Debian Linux) • Apple Macintosh – pentru coputerele Apple (cu versiunile Mac OS 8, Mac OS 10) • Unix- folosit mai ales pentru servere şi reţele de calculatoare 2.1.2. Pachete de birotică Pachetele de birotică sunt colecţii de aplicaţii care ajută utilizatorul în efectuarea sarcinilor obişnuite legate de munca de birou. Principalele tipuri de aplicaţii incluse sunt detaliate mai jos: • Editoare de text, • Calcul tabelar, • Prezentări, • Baze de date, • Agendă. Principalele pachete de birotică folosite in prezent sunt : • Microsoft Office • Open Office • Lotus SmartSuite • Corel Word Perfect Office 2.1.3. Editoare de text Editoarele de text sunt programe utilizate pentru redactarea şi tipărirea de scrisori şi ale documente de scrisori şi alte documente. Tipuri de documente: • Scrisori,faxuri, • Raportoare , • Formulare, • Etichete pentru corespondenţă. Utilizarea editoarelor de text aduce numeroase avantaje, cum ar fi : • Manipularea uşoara a textului (scrierea, ştergerea, mutarea sau copierea unor pasaje de text), în cadrul aceluiaşi documnet sau între mai multe documente • Modificarea modului de prezentare al textului fără a-l scrie • Urmărirea şi corectarea erorilor se face mai usor (unele editoare chiar identifica erorile gramaticale sau de ortografie) • Preluarea simpla a textelor în şi din alte documente; • Inserarea de imagini, grafice şi de tabele; • Căutarea şi înlocuirea automaă a unor pasaje de text; • Modificarea uşoară a formatului paginii (dimensiuni, margini, spaţiere, numerotare) Principalele editoare de text folosite în prezent sunt : • Microsoft Word • Open Office Writer • Corel WordPerfect • Lotus WordPro 2.4.1. Calculul tabelar Programele de calcul tabelar sunt utilizate pentru lucrul cu tabele, fiind adesea folosite pentru lucrul cu cifre. Utilizarea programelor de calcul tabelar prezintă următoarele avantaje: • Manipularea uşoara a datelor ( introducerea,ştergerea, mutarea sau copierea ) • Calcularea automată a unor rezultate pe baza datelor introduse ( sume ,procente, medii etc.) • Actualizarea automată a rezultatelor atunci când se modifică datele; • Modificarea modului de prezentare ( ex : număr de zecimale), fără a fi necesară reintroducerea informaţiei • Preluarea simplă a datelor în şi din alte documente; • Alinierea şi aşezarea tabelelor; • Crearea şi actualizarea automată a graficelor/diagramelor; Principalele editoare de text folosite în prezent sunt : • Microsoft Excel • Open Office Calc • Quattro Pro • Lotus 1-2-3 • Gnumeric • Kspread • Framework 2.1.5. Baze de date Programele pentru gestionarea bazelor de date se folosesc pentru administrarea colecţiilor mari de date, cum ar fi informaţiile pentru evindenţa populaţiei. Prin utilizarea unor fişiere structurate şi interconectarea datelor, acestea uşureaza mult lucrul cu baze de date ,însă presupun cunoştiinţe mai avansate în domeniu. Principalele programe de gestiunea bazelor de date folosite in prezent suntŞ • Microsoft Access • FoxPro • SQL (şi versiuni ale acestuia MySQl, PotgresSQL) • Oracle 2.1.6. Prezentări Acest tip de programe sunt utilizate pentru crearea de prezentări bazate pe diapozitive, care să ajute susţinerea unor discursuri,lectii etc. Prezentările create pot include text, tabele, imagini, animaţii, precum şi un fond sonor – ele pot fi listate pentru a fi folosite cu un retroproiector sau pt fi rulate direct de pe calculator ( eventual cu folosirea unui videoproiector). Utilizarea programelor de prezentare aduce numeroase avantaje,cum ar fi : • Manipulare uşoara a textului (introducerea,ştergerea,mutarea sau copierea ) • Combinarea uşoară a textului cu elemente multimedia (imagini, sunet etc) • Prelucrearea simplă a datelor în şi din alte documente; • Crearea şi actualizarea automată a graficelor/diagramelor; Principalele programe de prezentare folosite în prezent sunt: • Microsoft PowePoint • HardGraphics • Open Office Impress 2.1.7. Agende Acestea sunt aplicaţii care înlocuiesc agendele tradiţionale, permiţând notarea şi organizarea datelor de contact ( adrese, numere de telefon, fax, email), întâlnirilor/şedinţelor, sarcinilor de îndeplinit şi care permit luarea de notiţe. Utilitatea acestor programe este şi mai mare atunci când sunt utilizate în paralel cu o agendă electronică sau un telefon mobil din noua generaţie , care poate prelua aceste informaţii, oferind însă un puls de mobilitate. Principalele aplicaţii din această categorie sunt : • Microsoft Outlook • Collabrio MyEvents (on-line:Collabrio MyEvents) • Marketcircle Daylite (pentru Macintosh) 2.1.8. E-mai Aplicaţiile pentru gestionarea email-ului (numite adesea „cilent de emali”- vezi mai jos şi capitolul despre raţele de tip client/server) permit recepţionarea şi vizualizarea emailurilor,compunerea şi transmiterea de noi mesaje, precum şi organizarea mesajelor în foldere şi sub-foldere.Majoritatea aplicaţiilor pot gestiona mai multe conturi de email simultan şi pot fi folosite de mai multi utilizatori în paralel. Pentru a facilita lucrul cu emailurile, majoritatea aplicaţiilor au şi o componentă de agendă, oferind gestionarea persoanelor de contact (cel putin nume şi adresa de e-mail),iar uneori chiar şi funcţii complete de agenda (ex:Microsoft Outlook) Există şi o serie de aplicaţii on-line pentru gestionarea e-mail-ului, multe dintre ele oferite în paralel cu un cont de e-mail gratuit (ex:Yahoo! Mail,Gmail...) Principalele categorii din această aplicaţie sunt: • Micorsoft Outlook • Netscape Messenger • Mozilla Thunderbird • Eudora • Pegasus mail Aplicaţiile on-line: • Yahoo! Mail (mail.yahoo.com) • Hotmail (www.hotmail.com) • Home.ro(ww.home.ro/mail/) • Bumerang.ro (mail.bumerang.ro) 2.1.9. Browser Browser-ele sunt programele folosite pentru navigarea pe internet. Ele permit accesarea şi vizualizarea site-urilor,navigarea prin limk-uri, descărcarea de fişiere de pe Internet etc. Principalele aplicaţii din această categorie sunt: • Microsoft Internet Explorer (inclusiv în Windows) • Netscape Comunicator/Navigator • Mozilla FireFox • Avant Browser • Opera 2.1.10. Grafică Acestea sunt aplicaţii pentru crearea,scanarea , modificarea corectarea imaginilor.Ele sunt mai puţin folosite în activitatea de birou obişnuită, fiind însă importante în realizarea unor anunţuri, postere, publicaţii, cataloage, pagini de prezentare etc. Cele mai utilizate programe de grafică sunt: • Corel Draw • Adobe Photoshop • Macromedia Firewords 2.2. Internetul Reţeaua Internet a fost creată iniţial ca o uriaşă bază de date pentru a fi utilizată în scop ştiinţific şi educaţional. În acest sens, rolul predominant al reţelei Internet era cel de documentare şi de comunicare . Ulterior, datorită creşterii de calculatoare conectate la Internet, a cresuct si numărul site-urilor ale diferitelor organizaţii care oferă conţinut informaţional şi implicit numărul de vizitatori ai acestor site-uri,posibili consumatori de produse sau servicii. În prezent, reţeaua Internet asigură mai multe servicii: 1.Informare,prin: • World Wide Web (www) – asemănător cunsultării unei biblioteci digitale • Grupuri de stiri ( similare unor publicaţii periodice dedicate anumitor subiecte) 2.Comunicare,prin: • Scimb de mesaje: • Chat : prin conexiune directă, similară unei convorbiri telefonice, realizată prin intermediul unui program care permite conversaţia în timp real • Poşta electronică (e-mail):legătură indirectă, similară unei expediţii poştale • Grup de discuţii : prin schimbul de mesaje în interiorul unui grup • Conferinţă: prin conexiune directă şi simultană între mai mulţi utilizatori • Transfer de date : - serviciul FTP ( File Transfer Protocol): permite transmiterea rapidă de fişiere - descărcarea de pe Internet (download) prin www - reţelele punct-la-punct ( peer-to-peer) care permit copierea de pe alte calculatoare, gratuit sau contra cost, a diferitelor fişiere Astfel, din punctul de vedere al relaţiei administraţie publică – cetăţean, Internetul devine un mijloc prin care se disiminează informaţiile, uşurând munca funcţionarilor publici legată de aplicarea legislaţiei privind accesul la informaţiile publice. De astfel, există chiar o obligaţie legală pentru anumite autorităţi publice ( între care primăriile, prefecturile, consiliile judeţene şi locale munincipale şi oraşenesti ) de a-şi crea pagina web de pe Internet prin care să ofere cetăţenilor informaţii şi servicii electronice. 2.2.1. Căutarea în WEB Internetul este o sursă importantă de informaţii pentru toate domeniile însă de cele mai multe ori este destul de dificil de găsit paginile web care conţin informaţiile care ne interesează. World Wide Web (www sau Web) reflectă chiar prin numele său trăsăturile sale esenţiale: • este destinat căutării informaţiei în întregul Internet ( world wide = în lumea întreagă) • foloseşte hipertextul pentru organitzarea informaţiei, ceea ce face ca aceasta să apară ca o pânză de paianjen permiţând navigarea cu uşurinţă de la o pagină la alta. Pentru regăsirea informaţiei în WEB se pot folosi următoarele instrumente: • serviciul de navigare - browserul, care permite accesarea informaţiilor prin introducerea adresei web a paginii ( numită URL – Uniform Resource Locator – indentificator standard al locului în care se găseşte resursa), sau prin urmărirea unei hiperlegături ( en. Hyperlink ) dintr-un alt document ( care contine URL-ul paginii respective) • servicii de căutare automată prin : - instrumente de căutare (search tool) - instrumente de indexare ( indexing tool) - motor de căutare ( search engine ) Browserul permite, în general, efectuarea următoarelor operaţii: - navigarea printre paginile web şi vizualizarea lor - urmărirea legăturilor dintre documente care conţin hiperlegături - copierea informaţiilor din Internet pe propriul calculator - căutarea informaţiei în Internet - regăsirea rapidă a informaţiilor prin folosirea „semnelor de carte” („pagina favorită”) şi a istoricului - accesarea altor servicii Internet : poşta electronică, mesagerie instantanee etc Aşadar, browserul integrează accesul la mai multe servicii din Internet printr-o interfaţă accesibilă şi uşor de utilizat. O alternativă mai rapidă pentru „răsfoirea” paginilor web în căutarea informaţiei dorite este apelarea la un serviciu de căutare ,adică un site web care conţine în general următoarele categorii de informaţii : • instrucţiuni care arată modul în care trebuie folosit serviciul • metoda prin care utlizatorul poate să propună un subiect pentru căutare Portalurile sunt site-uri specializate care indexează cele mai importante site-uri web sau informaţii existente şi le adună în cataloage, care le grupează în secţiuni. Secţiunile sunt şi ele împărţite mai departe în diverse categorii de subiecte. Căutarea unor paginiîn multitudinea de legături existente într-un catalog se aseamănă cu căutarea în paginile web care prezintă capitole şi subcapitole unei cărţi. De multe ori, portalurile oferă şi alte servicii pe lânga cel de căutare (poştă electronică, ştiri etc) Motoarele de căutare sunt site-uri specializate în găsirea Informaţiei pe Internet. În general toate porturile includ şi motoare de căutare, la fel cum site-urile motoarelor de căutare au cataloage cu legături. Principiul de funcţionare a unui motor de căutare este bazat pe indexarea cuvintelor care se vor afla pe paginele web.Rezultatul este departe de a fi perfect, aranjarea fiind automată. Totuşi de multe ori adresele paginilor care sunt relevante pentru subiectul cautat se afla in primele 50 de adrese din listă. Pentru a obţine rezultate relevante trebuie căutate cuvintele care să fie specifice pentru subiectul care ne interesează (aşa-numitele keywords –„cuvintele cheie”).Fiecare motor de căutare are şi obţiuni avansate care cers şansele de a obţine rezultatele relevante. Puteţi exclude un cuvânt din căutare prin scrierea minus („-“) imediat înaintea termenului pe care vreţi să îl evitaţi. De asemenea, se pot căuta fraze prin includerea acestora în ghilimelele. Câteva sfaturi pentru o căutare eficientă • Fiţi cât mai exact. Printr-o interogare precisă, se obţin rezultatele şi conţinutul relevant este mai uşor de găsit.De exemplu, dacă am căutat cuvântul lege,am obţinut aproximativ 3.580.000 de rezultate. Pentru cautarea lege drept autor am obţinut 12.000 de rezultate,în timp ce pentru fraza exactă lege privind dreptul de autor am obţinut 30 de rezultate. • Nu folosiţi cuvinte uzuale.Utilizaţi cuvinte cât mai adecvate subiectului căutat, altfel utilitarul de căutare va returna zeci de pagini web cu informaţii irelevante pentru dumneavoastră. • Învăţaţi să adaptaţi interogarea. Dacă interogarea dumneavoastră returnează prea multe rezultate, restrângeţi aria de căutare. Dacă rezultatele returnate nu sunt suficiente, reformulaţio intr-un mod mai general. Nu întodeauna primele cuvinte cheie sunt şi cele mai bune. • Folosiţi diferite forme ale cuvintelor. Puteţi utiliza diferite cuvinte care se referă la subiectul căutat pentru a obţine cât mai multe informaţii relevante pentru dumneavoastra. • Folosiţi sinonimele. De exemplu, scrieţi şi „alergare” şi „jogging”. Dacă folosiţi un utilitar de căutare care acceptă combinaţii de cuvinte cheie, separaţi sinonimele prin cuvântul cheie OR • Folosiţi citate intre ghilimele. În cazul când căutaţi o anumită frază sau un titlu, plasaţile între ghilimele în formularul utilitarului de căutare. • Folosiţi majuscule atunci când este necesar. Majoritatea directoarelor şi indexurilor de căutare fac diferenţa între literele mici şi literele mari din şirul de caractere căutat. Dacă textul introdus conţine numai litere mici ,utilitarul de căutare va indentifica numai textul scris fie cu litere mari , fie cu litere mici.În cazul în care şi o literă mare, utilitarul de căutare presupune ca aceasta are o semnificţie specială şi va afişa numai rezultatele care corespund exact şirului respectiv • Aflaţi secretele utilitarului de căutare folosit.Uneltele utilitare de căutare oferă facilităţi speciale prin care conţinutul relevant poate fi găsit mai uşor. 2.2.2. Alegerea paginilor web favorite Pentru a accesa direct paginile de web favorite, fără a mai fi nevoit să navighezi prin paginile site-urilor respective, este recomandabil să utilizaţi opţiunea de „pagini favorite” din browser. Astfel, atunci când în cursul navigării pe Internet descoperiţi o pagină interesantă, o puteţi adăuga la meniul „Favorites.Aranjarea adreselor se poate face oricând beneficiind de optiunea „Organize Favorites”. 2.2.2. Păstrarea evidenţei paginilor vizitate – istoric (history) Browserul păstrează în mod automat evidenţa ( istoricul ) paginilor vizitate în decursul sesiunilor de Internet în meniul „History”. Istoricul se prezintă ca o evidenţă a paginilor web vizitate pe săptămâni şi o evidenţă pe zile pentru saptămâna curentă. Pentru fiecare săptămână (sau zi) apare o listă ordonată alfabetic cu adresele site-urilor vizitate în săptămâna (ziua) respectivă. Fiecare site apare ca un dosar conţinând lista cu adresele paginilor vizitate pe site-ul respectiv. 2.2.3. Salvarea paginilor web Salvarea paginilor web permite păstrarea acestora pe har-disk pentru o perioadă mai îndelungată, astfel încât acestea pot fi accesate chiar şi fără conectare la Internet. Salvarea se poate face în următoarele moduri : 1. Web Page, complete (pagina web completă): Pagina este salvată integral, cu formatarea originală a paginii. 2. Web Archive, single fire (arhiva web, un singur fişier): Pagina este salvată integral, dar în mod arhivat.Nu toate paginile web pot fi salvate în mod corespunzător folosind acest procedeu ,de aceea, dacă se doreşte o copie integrală a paginii originale este indicată folosirea salvarea completă. 3. Web Page ,HTML only(pagina web, doar conţinutul html): Conţinutul paginii (text fără imagini) este salvat cu păstrarea tehnoredactării originale. Acest tip de salvare este indicată în cele mai multe situaţii pentru că pagina salvată ocupa puţin spaţiu pe hard-disk şi în timp este păstrată aşezarea în pagină care face ca textul să fie mai uşor de citit (de ex. Tabelele sunt pastrate în formatul original). 4. Text file (fişier text): Conţinutul paginii ( text fără imagini) este prezentat însă tehnoredactarea originală nu se mai precizează. Acestă opţiune este recomandată pentru paginile ale căror conţinut este uşor de citit şi în absenţa aşezării în pagină originale ( de ex. Articole care nu conţin tabele), fişierul ocupând foarte puţin spaţiu pe hard-disk. 2.2.4. Descărcarea de fişiere de pe Internet Internetul este o arhivă de fişiere din cele mai diverse dintre care majoritatea pot fi descărcate gratuit- programe de calculator, muzică, filme etc. Pentru descărcarea unui astfel de fişier este necesar ca în fereastra numită „File Download” să se aleaga varianta salvarii pe har-disk(„Save”), specificând destinaţia. Este recomandat să scanaţi toate fişierele descărcate de pe Internet cu un program antivirus actualizat cu ultimele definiţii ale viruşilor existenţi. Nu este indicat să descărcaţi fişiere care au dimensiuni mai mari de 10 MB dacă accesul la Internet se face prin linie telefonică obişnuită (dial-up). Utilizatorii avansaţi folosesc programe specializate pentru descărcare, cum este de exemplu GetRight care permite descărcarea fişierelor mai mari în anumite etape sau automatizarea descărcării în aşa fel încât să nu fie nevoie de prezenţa pe calculator. În această ultimă situaţie trebuie indicate ora la care programul să se conecteze la Internet, ce fişiere să descarce şi dacă să conexiunea la Internet şi calculatorul după terminarea operaţiunilor. 2.2.5. Poşta electronică ( E-mail ) Î Poşta electronică permite transmiterea electronică a mesajelor prin intermediul Internetului,oferind utilizatorilor un serviciu rapid şi economic de trimiteri poştale. Mesajul transmis ca e-mail este alcătuit dintr-un text scris căruia i se pot ataşs imagini şi sunete, fişiere cu programe sau alte tipuri de fişiere. Programele de poştă electronică oferă în general următoarele servicii Ş • Redactarea mesajelor şi expedierea lor către unul sau mai mulţi destinatari cu ajutorul editorului de text încorporat • Asigurarea confidenţialităţii mesajelor- prin diferite tehnici cum ar fi criptarea mesajleor, semnătură electronică. Parolă de acces la cutia poştala etc. • Primirea şi administrarea mesajelor( vizualizare, ştergere, arhivare,tipărire) • Confirmare expedierii mesajului • Retransmiterea către alţi destinatari a mesajelor primite (forward) • Complectarea automată a adresei destinatarului în cazul răspunsului (reply) • Ataşarea automată a unei semnături • Introducerea poreclelor (nicknames) în locul adreselor poştale • Ataşarea de fişiere la mesaje • Stabilirea nivelului de prioritate, astfel âncât destinatarul este avertizat cu privire la urgenţa mesajului. • Administrarea agendei de adrese de poştă electronică (address book), inclusiv a informaţiilor suplimentare despre destinatar ( ex telefon, adresă fizică etc) cu posibilitatea de adăugare,ştergere şi modificare a informaţiilor • Afişarea mesajelor după subiect ,expeditor,dată,stare şi prioritate • Căutarea mesajelor în cuprinsul cutiei poştale dupa cuvine –cheie Fiecare utilizator de poştă electronică are o cutie poştală(mailbox), identificată printr-o adresă unică, pe care i se atribuie atunci când subscrie la un serviciu de pştă electronică.O adresă de e-mail @numele utilizatorului @ numele domeniului , unde numele utilizatorului este cel ales sau atribuit, iar numele domeniului este cel al serverelui. În compunerea adresei de e-mail trebuie conţinut cont că unele programe de poştă electronică fac diferenţierea între minuscule şi majuscule , sau pot accepta sau nu alt tip de caractere decât cele alfanumerice. De modul cum este redactată adresa destinatarului depinde succesul expedierii unui mesaj – un singur caracter poate determina deturnarea mesajului către o altă adresă decât cea a persoanei vizate ca destinatar, sau poate duce la eşuarea transmiterii. În general noile căsuţe poştale sunt predefinite cu un număr standard de directoare(dosare) ca de exemplu :Inbox (dosarul unde sosesc mesajele primite ); Outbox (dosarul unde ajung mesajele compuse de dumneavoastră) Deleted Items (dosarul unde ajung mesajele şterse de dumneavoastră un fe de RecycleBin) si Drafts( dosar unde se păstrează mesajele începute şi netrimise ). În cele mai multe cazuri utilizatorii au posibilitatea de a+şi configura căsuţa poştală prin adăugarea sau ştergerea de fişiere. 2.2.6. Listele de discuţii Litele de discuţii reprezintă o formă din ce în ce mai populară de comunicare a informaţiilor. O astfel de listă conţine adresele de e-mail ale unor utlizatori interesaţi de domeniul în cauză.Un mesaj primit pe adresa listei este difuzat automat tuturor membrilor listei . Datorită faptului că cea mai mare parte a utilizatorilor Internet folosesc cu preponderenţă e-mail-ul şi datorită costurilor de conectare la Internet, a rezultat necesitatea organizării unor grupuri de discuţii între aceste milioane de utilizatori, grupuri care să se aboneze pe o distribuţie selectivă a e-mail-urilor.Astfel, un utilizator se poate abona la una din listele de discuţii din domneiul care îl interesează,urmând să primească zilnic zeci de mesaje pe tema respectivă care reprezintă discuţiile din grup. Aceste mesaje pot continuându-se astfel discuţia. - este cel mai popular serviciu de grupuri de discuţii, care găzduieste majoritatea listelor existente în limba română Listele de discuţii pot fi : -axate pe informare ( în care numai moderatorul sau proprietarul listei publică mesaje ): lista de distribuţie pentru comunicatele şi informarile trimise de Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei; - axate pe dezbateri de exempu edro@yahoogroups.com – primul de discuţii românesc al celor interesaţi de e-democraţie şi guvernarea electronică. Deobicei o listă de discuţii are o etichetă specifică ce apare în subiectul oricărui mesaj pentru a le diferenţia de celelalte. 2.2.8. Forum Un forum de discuţii( pe scurt forum) este un grup de pagini web în care utilizatorii pot citi mesajele lăsate de ceilalţi în diverse categorii grupate pe subiecte de discuţie . Utilizatorii pot raspunde la mesajele altora, pe subiectele lăsate de ei, sau pot trimite un mesaj pe un subiect cu totul nou, într-o categorie exiestentă, sau pot crea o nouă categorie. Spre deosebire de listele de discuţii, întreaga discuţie se poartă pe pagina web dedicată, fără a mai fi nevoie de serviciul de poştă electronică.Fiecare forum are un administrator /moderator care stabileşte reguliele de postare şi drepturile de utilizator. 2.2.9. Cea mai noua aplicaţie, care a dobândit rapid popularitate datorită uşurinţei de administrare , care nu presupune cunostiinţe de programare sau abiliţaţi speciale de utilizare a Internetului, este Blog-ul; un fel de jurnla on-line, care poate conţine informaţii de orice tip, de la stiri pâna la confesiuni personale . Blogul se prezintă ca fiind o pagină de web alcătuită în general de mesaje scrise , cu sau fără imagini, modificate uşor şi aranjate cronologic. Serviciul gratuit este ghidat pas cu pas în administrarea site-ului. 2.2.10. Grupurile de stiri Grupurile de stiri reprezintă largi sisteme de comunicare prin care persoane având diverse preocupări şi pasiuni schimbă informaţii, discută pe baza unor teme de interes general sau particular sau pun diferite întrebări. Majoritatea grupurilor de stiri sunt distribuite în mari reţele de calculatoare şi sunt cunoscute sub numele generic UsNet (o prescurtare a cuvintelor User Network- reteaua utilizatorilor), care în prezent au fost preluate de google. Grupurile de stiri au fost înlocuite treptat de listele de discuţii, care oferă mai multe facilităţi utilizatorilor. 2.2.11. Chat O aplicaţie client care asigură în timp real comunicaţia audio,video şi whiteboard prin Internet sau intranet este Net Meeting din sistemul de operare Windows. Acest serviciu realizează comunicarea în timp real prin intermediul mesajelor introduse de la tastatură.Mediul virtual de conversaţie poate fi un canal de comunicaţie (channel) sua o cameră de conversaţie (chat room) şi creânduse astfel un loc de întalnire virtual unde mai mulţi utilizatori pot comunica simultan. Pentru acest tip de comunicare pot fi folosite mai multe servicii: • Internet Relay Chat (IRC) • WebChat • Multimedia De asemenea, serviciile de mesagerie instantanee (yahoo messenger,MSN etc)funcţionează pe acelaşi principiu al comunicării în timp real a mesajelor scrise ,având în plus avantajul alcătuirii propriia grupului de utilizatori cu care se doreşte comunicarea. Când o persoană din listă devine disponibilă, adică intră în reţea serviciul alerteză utilizatorul şi permite contactul imediat dintre cei doi . De asemenea dispare problema mesajelor nedorite , iar formalismul mesajelor e-mail impus de asemănarea acestuia cu poşta electronică cclasică este mult diminuat. Mesageria instantanee poate fi comparată astfel cu telefonul: comunicaţiile în timp real,atunci când părţile sunt disponibile . Pe lânga comunicarea de mesaje scrise, au fost dezvolate şi alte facilităţi pentru comunicarea în timp real, cum ar fi serviciile audio video, care oferă noi posibilităţi de lucru şi de colaborare între angajaţi: -transmiterea vocii,către o altă persoană sau un grup, folosind de exemplu acelaşi serviciu de mesagerie instantanee şi un microfon ataşat calculatorului. -transmiterea de imagini în direct, către o persoană sau un grup de utlizatori, către o persoană sau un grup de utilizatori, prin intermediul unei camere video ataşate calculatorului.Nu este obligatoriu ca cei care primesc transmisia sa aibă la rândul lor cameră video. Totuşi dacă toţi utlizatorii posedă camere video şi trasmit imagini se poate realiza o video conferinţă. - transmiterea prin Internet a emisiunilor radio şi de televiziune - vizualizarea , analizarea şi editarea on-line a unui document de către un grup de utilizatori (serviciul whiteboard – planşetă electronică)- fără ca aceştia să se afle împreună fizio în acelaşi loc .Serviciul poate oferi , pe lângă editare de text şi editare grafică şi desen. 2.2.12. FTP Este acronimul pentru File Transfer Protocol –Protocol de Tansfer al Fişierelor. Popularitatea sa a scăzut în ultimii ani datorită succesului HTTP, prin care se pot transfera deasemenea fişiere.Browser-ele actuale sunt capabile să folosească si FTP, aşa că pentru utilizator este foarte simplu să beneficieze de avantajele acestui protocol. FTP este o aplicaţie care foloseşte arhitectura client-server pentru transferul rapid de fişiere în Internet şi este util mai ales în cazul fişierelor mari, de exemplu pentru realizarea unui site complex cu conţinut informaţional bogat ( texte lungi , imagini, etc) 2.2.13. Reţele punct-la-punct( peer-to-peer) Aplicaţiile peer-to-peer, reprezentate de DC++, MyTunes, FileSeeker,(iar in trecut Napster, Gnutella şi freenet ) au oferit utilizatorilor o cale intuitivă şi uşoară de a găsi şi a partaja resursele direct, fără a mai folosi servere web, de poştă electronică sau IRC, ci doar calculatoarele (peers).În prezent cea mai populară utilizare a P2P este acea de a oferi şi a descărca fişiere. Bibliografie 1. Mariana Milosescu – Utilizare PC pas cu pas, Ed. Didactica şi Pedagogică 2. Silvia curteanu –PC- ghid de utilizare 3. Emanuela Cerchez – Internet – manual pentru liceu |
|||
| Referat oferit de www.ReferateOk.ro | |||
Varianta Printabila 
Free Download Referat Word
Free Download Referat PDF |
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri |  |
