Baza de date Microsoft Acces
Categoria: Referat
Informatica
Descriere:
Microsoft Access 2003 este aplicaţia de management al bazelor de date
pusă la dispoziţie de suita Microsoft Office. Spre deosebire de Excel,
Access va permite să stocăm şi să administrăm volume mari de date,
organizate în unităţi numite înregistrări. O bază de date Access constă
din următoarele obiecte:... |
|
|
1
Introducere
Microsoft Access 2003 este
aplicaţia de management al bazelor de date pusă la dispoziţie de suita
Microsoft Office. Spre deosebire de Excel, Access va permite să stocăm
şi să administrăm volume mari de date, organizate în unităţi numite
înregistrări. O bază de date Access constă din următoarele obiecte:
• Tabele – conţin toate înregistrările
• Interogări – localizează înregistrări specifice
• Formulare – afişează înregistrările din tabele, una
cîte una
• Rapoarte – tipăresc loturi de înregistrări
• Pagini de acces la date – pun la dispoziţie date
prin intermediul paginilor Web
• Macrocomenzi – acţiuni automate uzuale
• Module – stochează declaraţii si proceduri Visual
Basic, care ne permit să scriem programe pentru bazele de date, astfel
încât acestea să poată interacţiona cu alt software.
Utilitarele de asistenţă din
aplicaţia Access asigură un proces simplu, pas cu pas, de configurare a
tabelelor, formularelor, paginilor de acces la date, rapoartelor şi
interogărilor.
Prezenta lucrare conţine 5 paragrafe.
§ 1 conţine noţiuni de baze de date,tipuri BD. O bază de
date (BD) reprezintă o colecţie de date integrată, anume structurată şi
dotată cu o descriere a structurii şi a relaţiilor dintre date.
§ 2 conţine caracteristica generală a SGBD Access.
§ 3 conţine tabelele Access ,care în baza lor se
definesc celelalte clase de obiecte.
§ 4 conţine funcţii Access.
Ultimul § conţine interogări Access care include şi subpunctele
interogări de selecţie,de sortare, de actualizare a datelor,de
excludere a înregistrărilor, de grupare şi totalizare şi interogări
încrucişate.
C U P R I N S
§ 1 Noţiune de bază de date.Tipuri de BD.
3
§ 2 SGBD Access. Caracteristica generală 5
§ 3 Tabele Access. 8
§ 4 Funcţii Access 18
§ 5 Interogări Access 20
5.1Interogări de
selecţie a înregistrărilor(Select Query
§.1 Noţiune de bază de date.Tipuri de BD.
Printre multiplele forme de organizare a datelor, bazele
de date ocupă un loc aparte.
O bază de date (BD) reprezintă o colecţie de date
integrată, anume structurată şi dotată cu o descriere a structurii şi a
relaţiilor dintre date.
În funcţie de modul de organizare a informaţiilor, se cunosc cîteva
modele de BD:
ierarhic (arborescent), reţea, relaţional ş.a.
Modelul ierarhic.Cu ajutorul modelului conceptual ierarhic,
schema bazei de date poate fi reprezentată sub forma unui arbore în
care nodurile exprimă colecţii de date, iar ramurile reflectă relaţiile
de asociere între înregistrările colecţiilor de date superioare şi
inferioare.
Accesul la înregistrările colecţiilor de date inferioare se face
prin traversarea arborelui, adică se parcurg toate colecţiile aflate în
subordonare ierarhică dintre colecţia – rădăcină şi colecţia cercetată.
Unui element superior îi pot corespunde unul sau mai multe elemente
inferioare, iar unui element inferior îi corespunde un singur element
superior.
Modelul reţea. Modelul reţea se aseamănă cu cel ierarhic,
diferenţa constînd în aceea că unui element inferior îi pot corespunde
unul sau mai multe elemente superioare.
Modelul relaţional. Modelul relaţional este în prezent cel mai
răspîndit model de baze de date. Acest model are o singură structură de
date: relaţia sau tabelul. O bază de date relaţională este un ansamblu
de relaţii (tabele) grupate în jurul unui subiect bine definit. Deci, o
relaţie poate fi redată printr-un tabel, în care fiecare rînd
reprezintă o înregistrare diferită, iar fiecare coloană un atribut.
Coloanele tabelului sunt identificate prin nume diferite şi reprezintă
cîmpurile (atributele, caracteristicile) modelului conceptual. În
fiecare coloană datele trebuie să fie de acelaşi tip. Căutarea în acest
model de BD se face secvenţial toate articolele şi comparînd criteriile
de căutare. Articolele ce satisfac conditiei căutării se selectează şi
pot fi afişate.
Subiectele pe care se axează tabelele unei BD pot fi cele mai
diverse: activitatea unei firme, stocarea mărfurilor la un depozit,
rezultatele unui recensămînt,etc. Deşi în modelul relaţional principala
structură de date o reprezintă tabelul, o bază de date este mai mult
decît o simplă mulţime de tabele.Pe parcurs vom vedea că între tabelele
bazei de date există o interdependenţă strînsă, în timp ce între
tabelele de calcul obişnuite această interdependenţă practic lipseşte.
Gestiunea bazelor de date.
Sistemul de gestiune a bazelor de date (SGBD) este acel sistem de
programe care facilitează şi supervizează introducerea de informaţii în
baza de date, actualizarea şi extragera din bază, controlul şi
autorizarea accesului la date. Un sistem de gestiune a bazelor de date
trebuie să fie capabil să îndeplinească următoarele funcţii:
de descriere ,care rezidă în definirea
structuriidatelor, a relaţiilor dintre acestea şi a condiţilor de acces
la informaţile conţinute în baza de date;
de actualizare, care presupune inserarea,
redactarea şi suprimarea datelor;
de interogare a BD, care permite obţinerea
diferitor informaţii din BD conform unor criterii de căutare;
de obţinere de date noi, care constă în prelucrarea
informaţiei iniţiale în scopul obţinerii unor totaluri, medii etc.;
de întreţinere, care constă în crearea copiilor de
rezervă, compactarea BD şi repararea ei în cazul deteriorării;
de securitate a datelor, care rezidă în protejarea
BD împotriva accesului neautorizat şi în atribuirea drepturilor de
acces.
Administrarea bazelor de date.
Administrarea BD presupune coordonarea lucrărilor de proiectare a
BD, protecţia (securitatea) informaţiei, dezvoltarea BD,etc. Aceste
funcţii le îndeplineşte Administatorul Bazei de Date (ABD). El
defineşte obiectele sistemului , elaborează principiile de protecţie a
datelor, răspunde de alegerea şi implimentarea SGBD, asigură
funcţionarea normală a sistemului.
§. 2 SGBD Access. Caracteristica generală
La începutul anilor 80 s-a produs o trecere în masă la
elaborarea şi utilizarea sistemelor de gestiune a bazelor de date de
tip relaţional.Acest fenomen se explică prin atingerea unor limite
tehnice şi prin flexibilitatea redusă a sistemelor de gestiune a
bazelor de date cu structuri arborescente şi reţea care se foloseau
pînă atunci .Înzestrate cu limbaje de generaţia a patra şi cu
generatoare de aplicaţii puternice , SGBD de tip relaţional oferă
numeroase facilităţi de proiectare şi dezvoltare a aplicaţilor .Cele
mai răspîndite SGBD de acest tip sunt: Oracle, Informix, SyBase, MySQL,
Interbase, Access, acesta din urmă fiind subiectul capitolului de faţă.
Sistemul de gestiune a bazelor de date MS Access 2003 (şi
versiunile care l-au precedat) a fost realizat de corporaţia Microsoft
şi reprezintă o nouă ideologie în acest domeniu, avînd performanţe
sporite.
Lansarea sistemului MS Access 2003
SGBD MS Access funcţionează numai în mediul Windows. Există mai multe
modalităţi de lansare a sistemului Access, una din ele fiind executarea
consecutivă a acţiunilor Start/All Programs(sau Programs)/Microsoft
Office/Microsoft Office Access 2003.
Ca rezultat, obţinem o fereastră, asemănătoare cu cea din figura 1.
Figura 1. Lansarea sistemului Access
Crearea / accesarea unei baze de date
După cum am mai menţionat, elementele principale ale
unei baze de date sunt tabelele. Dar o bază de date poate conţine şi
alte elemente care se creează pe baza tabelelor (interogări, formulare,
rapoarte etc.). Aceste elemente, împreună cu tabelele, formează
aşa-numitele clase de obiecte ale bazei de date.
Pentru a crea o bază de date nouă, în zona Open a
ferestrei reprezentate în figura 1 alegem opţiunea Create a new file,
iar în caseta urmatoare - opţiunea Blank Database. Putem, de asemenea,
utiliza comenzile de creare/accesare a bazelor de date din meniul File.
Figura .2
Pentru a deschide o bază de date existentă în zona Open a
ferestrei reprezentate în figura 1 executăm un clic pe denumirea uneia
din bazele de date utilizate recent sau selectăm opţiunea More pentru a
accesa o bază de date amplasată pe un dispozitiv de memorie auxiliară.
În caseta de dialog care apare indicăm numele BD
Figura.3
(de ex., BIBL) şi localizarea ei (discul, dosarul).Obţinem o
fereastră în care sunt disponibile cele 7 clase de obiecte Access.
Figura. 4 Fereastra cu clasele de obiecte Access
Închiderea / redeschiderea bazei de date
Închiderea unei baze de date poate fi făcută prin
executarea comenzii Close din meniul File sau prin acţionarea
butonului din bara de titlu a bazei de date. De regulă, la
închidere, sistemul salvează automat baza de date împreună cu toate
obiectele pe care le conţine. Închiderea unei baze de date nu
înseamnă şi închiderea aplicaţiei MS Access, astfel încît putem
deschide o altă de date sau crea o bază de date nouă, în modul descris
mai sus.
Ieşirea din Access
Ieşirea din MS Access poate fi făcută în unul din
următoarele moduri:
• se apasă combinaţia de taste Alt+F4;
• se execută comanda Exit din meniul File;
• se acţionează butonul din bara de
titlu a aplicaţiei
§.3 Tabele Access.
Crearea unui tabel
După ce am deschis o bază de date , eveniment confirmat prin apariţia
ferestrei cu cele 7 clase de obiecte (fig.4) , putem crea diferite
obiecte în oricare din clasele nominalizate. Dar deoarece fiecare din
clasele Queries, Forms, Reports, Pages, Macros şi Modules se definesc
în baza tabelelor, acestea (tabelele) trebuie create în primul rînd. Cu
alte cuvinte, dacă o BD nu conţine cel puţin un tabel, crearea altor
clase de obiecte devine lipsită de sens.
Pentru a crea un tabel nou ,de exemplu, Comenzi, selectăm clasa
de obiecte Tables, apoi acţionăm butonul . Caseta de
dialog New Table care apare (fig.5) ne oferă 5 moduri de definire a
structurii tabelului.
Figura.5 Moduri de definire a structurii unui tabel
Dacă selectăm opţiunea Design View şi acţionăm butonul OK, obţinem o
fereastră
(fig.6) în care definim cîmpurile tabelului şi caracteristicile lor.
fig.6.Definirea câmpurilor tabelului
Comenzi
Caracteristicile cîmpurilor
Pentru fiecare cîmp al tabelului se specifică 3 caracteristici,
şi anume:
• Field Name (denumirea cîmpului, obligatoriu);
• Data Type (tipul cîmpului, obligatoriu);
• Description (descrierea cîmpului, opţional).
Pentru comoditate, denumirile cîmpurilor se introduc pe
verticală, urmînd ca în regimul de introducere a datelor Datasheet
View denumirile cîmpurilor să-şi ocupe poziţiile obişnuite (pe
orizontală). Regimul Design View nu permite introducerea
înregistrărilor în tabel, ci doar descrierea cîmpurilor care alcătuiesc
tabelul.
Denumirea cîmpului poate conţine diferite caractere,
inclusiv spaţii, cu excepţia unor semne speciale ( ".", "!" ş.a.). În
caz de necesitate, denumirea poate conţine semnul "_" (subliniere).
Lungimea denumirii cîmpului (împreună cu spaţiile) nu poate
depăşi 64 de caractere.
Exemple: autorul;Id_ ţării; locul_ de_ muncă; LoculDeMuncă;
Locul de Muncă.
Tipul cîmpului poate fi unul din următoarele:
• Text - pentru texte sau numere care nu vor fi
folosite în calcule;
• Memo - pentru texte lungi (biografia autorului,
rezumatul cărţii etc.).
• Number - pentru numere care vor fi folosite în
calcule;
• Date/Time - pentru date calendaristice;
• Currency - pentru valori băneşti;
• AutoNumber - pentru numere întregi care îşi măresc
în mod automat valorile (numărul de ordine, de exemplu);
• Yes/No - pentru valori logice care pot lua numai
două valori: Yes (adevăr), No (fals);
• OLE Object - pentru imagini (fotografia autorului),
sunete (imnul ţării).
• Hyperlink - pentru adrese Hyperlink. Valorile
acestui cîmp pot fi adrese Internet (de exemplu, www.google.com) sau
locaţii (calea spre un fişier
sau dosar din calculator)
• Lookup Wizard - reprezintă, de fapt, nu un tip de
date, ci o proprietate a cîmpului prin care valorile lui pot fi
selectate din alt tabel. Acest mod de abordare simplifică procedura
introducerii valorilor cîmpului şi, în plus reduce riscul comiterii
unor erori.
Pentru a schimba tipul cîmpului (implicit tipul este
Text), trecem în coloana Data Type (fig.6) şi din lista derulantă
alegem tipul dorit. Apoi trecem (dacă e cazul) în coloana Description,
pentru a introduce note explicative, sau în rîndul următor, pentru
descrierea altui cîmp.
Stabilirea cheilor primare
Dacă valorile unui cîmp sunt unice (nu se repetă), putem
semnala acest lucru, pentru a evita introducerea accidentală a două
valori identice. Această procedură poartă denumirea de stabilire a
cheii primare, în cazul tabelului CITITORI, cheia primară poate fi
stabilită pe cîmpul IdCarte, pentru a exclude eventualitatea repetării
identificatorului cărţii (în bibliotecă nu pot exista două cărţi cu
acelaşi identificator). Cheia primară poate fi stabilită şi pe cîteva
cîmpuri. Pentru a stabili cheia primară, selectăm cîmpul respectiv,
apoi executăm un clic pe
butonul din bara cu
instrumente. Ca rezultat, în partea din stînga a cîmpului respectiv
apare semnul cheii (vezi fig. 6).
După încheierea procedurii de descriere a cîmpurilor
şi de stabilire a cheii primare, salvăm tabelul (descrierea lui),
selectînd comanda Save din meniul File şi indicînd numele tabelului.
Dacă nu am stabilit o cheie primară (acest lucru nu este obligatoriu),
sistemul ne va avertiza, sugerîndu-ne stabilirea cheii pe un cîmp de
tip AutoNumber. Pentru a confirma, acţionăm butonul Yes. În acest caz
sistemul stabileşte automat cheia primară pe un cîmp AutoNumber (dacă
el există) sau creează suplimentar un asemenea cîmp (dacă el nu
există), stabilind pe el cheia primară. Pentru a renunţa la stabilirea
cheii primare, acţionăm butonul No.
Proprietăţile cîmpurilor
În afară de tipul cîmpului, putem stabili şi unele
proprietăţi ale sale, cum ar fi mărimea (lungimea), numărul cifrelor
zecimale, formatul datei calendaristice etc. Fiecare tip de date are
proprietăţi prestabilite, dar ele pot fi modificate, executînd un clic
pe cîmpul respectiv (fig. 6, partea de sus) şi modificînd valorile
prestabilite care apar în partea de jos.
Cîmpurile de tip Text pot avea lungimi cuprinse între l şi 255
de caractere. Implicit, mărimea cîmpului este de 50, dar ea
poate fi modificată în limitele amintite, în funcţie de lungimea maximă
preconizată a valorilor cîmpului
respectiv. Astfel, pentru IdCarte
(identificatorul cărţii), modificăm mărimea cîmpului din 50 (valoarea
prestabilită) în 8 (valoarea necesară). La fel procedăm şi cu
caracteristicile altor cîmpuri.
Menţionăm şi cu această ocazie, că pentru cîmpurile
ce conţin numai valori numerice (identificatori numerici), care nu vor
fi folosite în calcule, vom prefera tipul Text în locul tipului Number.
Acest mod de abordare va facilita ulterior căutarea informaţiei în baza
de date.
Cîmpurile de tip Number au lungimi diferite în
funcţie de opţiunea specificată pentru proprietatea Field Size.
Opţiunea implicită pentru cîmpurile de tip Number
este, de regulă, Single, dar ea poate fi modificată, utilizînd comanda
Options din meniul Tools. Pentru cîmpurile de tip Number poate fi
stabilită şi proprietatea Format, în care specificăm modul de afişare a
valorilor (numărul cifrelor zecimale etc.).
Cîmpurile de tip Date/Time au lungimi variabile în funcţie
de formatul datei/orei specificat pentru proprietatea Format a
cîmpului. De altfel, formatul de reprezentare a datelor calendaristice,
la fel ca şi delimitatorii dintre dată, lună şi an, pot să difere de
cele utilizate în această lucrare. Reprezentarea datelor ţine de modul
în care a fost personalizat sistemul
Windows. Pentru a schimba formatul de
reprezentare a datelor calendaristice (dar şi a orei, a numerelor şi a
valutei), este necesar de a efectua setările respective, utilizînd
aplicaţia Regional Options din meniul Control Panel al meniului de bază
Start.
Remarcă: Dacă anul este indicat cu 2 cifre,
Access îl interpretează astfel:
pentru valorile din intervalul 00-29 se subînţelege anii
2000-2029; pentru valorile din intervalul 30-99 se subînţelege anii
1930-1999.
Cîmpurile de tip logic (Yes/No) ocupă în memoria
calculatorului un octet şi pot fi reprezentate în 4 moduri, în funcţie
de opţiunea specificată pentru proprietatea Format a acestui cîmp, şi
anume: Yes/No, True/False, On/Off, -1/0. În ultimul caz valoarea - l
corespunde stării True (adevăr), iar valoarea 0 - stării False (fals).
Specificarea valorilor prestabilite
Dacă o bună parte din valorile unui cîmp se repetă frecvent (de
exemplu, în cazul cînd majoritatea cititorilor au studii superioare),
putem specifica o valoare prestabilită (implicită) a cîmpului
respectiv. Valoarea prestabilită (în cazul nostru "super") se specifică
pentru proprietatea Default Value a cîmpului. In procesul introducerii
datelor sistemul atribuie cîmpului valoarea prestabilită în mod
automat, utilizatorul urmînd să modifice doar valorile care diferă de
cea prestabilită.
Stabilirea unor condiţii de validare
Pentru a diminua riscul introducerii unor valori greşite,
putem stabili condiţii (reguli) de validare pentru valorile cîmpurilor
respective. Regulile de validare se stabilesc pentru proprietatea
Validation Rule a cîmpului. Totodată, pentru proprietatea Validation
Text se specifică mesajul care trebuie să fie afişat în cazul
nerespectării regulii. Astfel, dacă se ştie că preţul cărţilor nu
depăşeşte valoarea 200, specificăm pentru proprietatea Validation Rule
a cîmpului Preţ condiţia <=200, iar pentru proprietatea Validation
Text -mesajul "Preţul cărţii nu poate fi mai mare de 200 de lei.
Reintroduceţi preţul cărţii. La fel, data împrumutului/restituirii
cărţii nu poate depăşi data curentă, astfel că pentru cîmpurile
DataImpr şi DataRestit putem stabili condiţia <=Date() pentru
proprietatea Validation Rule. Mesajul specificat pentru proprietatea
Validation Text va fi şi el adecvat. In fiecare din situaţiile descrise
vor fi afişate mesajele respective în cazul introducerii unor valori
care nu corespund condiţiilor de validare stabilite în procesul
definirii cîmpurilor.
Modificarea descrierii unui tabel
În cazul cînd apare necesitatea modificării descrierii iniţiale
a unui tabel (adăugarea sau excluderea unuia sau mai multor cămpuri,
schimbarea ordinii, modificarea unor caracteristici etc), deschidem
tabelul respectiv în regimul Design View şi efectuăm modificările
necesare după cum urmează (în orice consecutivitate):
a) Modificarea denumirii cîmpului. Executăm un clic
pe denumirea cîmpului şi efectuăm schimbările necesare.
b) Adăugarea unui cîmp. Marcăm cîmpul, înaintea
căruia trebuie inserat noul cîmp. Pentru aceasta executăm un clic în
partea stîngă a rîndului respectiv, acesta schimbîndu-şi culoarea. Apoi
executăm comanda Insert Row din meniul Edit.
c) Excluderea unui cîmp. Marcăm cîmpul ca în cazul
precedent, apoi apăsăm tasta Delete. Confirmăm acţiunea prin OK.
d) Schimbarea ordinii (deplasarea) cîmpurilor. Marcăm
cîmpul care urmează a fi deplasat, apoi, ţinînd apăsat butonul stîng al
mouse-ului, deplasăm cîmpul dat peste cîmpul, înaintea căruia dorim să
fie situat.
e) Schimbarea caracteristicilor. Executăm un clic pe
rîndul în care este definit cîmpul, apoi stabilim caracteristicile
cîmpului în modul descris în paragrafele precedente. În cazul în care
în tabel au fost introduse date,modificarea caracteristicilor
cîmpurilor tabelului poate implica denaturarea informaţiei. Astfel,
dacă micşorăm lungimea unui cîmp de tip Text, este posibilă trunchierea
(din dreapta) a datelor. Modificarea tipului cîmpului poate avea, de
asemenea, consecinţe nedorite. Din această cauză ne vom strădui să
definitivăm proprietăţile cîmpurilor înainte de a introduce valori în
tabel.
f) Adăugarea sau anularea unei chei primare. În caz
de necesitate, putem adăuga sau anula una sau mai multe chei primare.
Pentru a schimba cheia primară de pe un cîmp pe altul, selectăm cîmpul
nou, apoi acţionăm butonul din bara cu instrumente. Pentru
a stabili cheia primară pe cîteva cîmpuri , le selectăm, apoi acţionăm
acelaşi buton. Pentru a anula una sau mai multe chei primare, executăm
comanda Indexes din meniul View, apoi în caseta care se deschide
selectăm cîmpurile respective şi apăsăm tasta Delete.
După efectuarea modificărilor, salvăm tabelul cu Save As sau Save din
meniul File.
Introducerea datelor în tabel
După ce am efectuat procedurile de descriere a
tabelului , putem introduce date în cîmpurile lui. Pentru a iniţia
procesul de introducere a datelor , deschidem BD (dacă nu este
deschisă) , apoi în fereastra Database (fig.4) selectăm tabelul
necesar (de exemplu Cititori) şi executăm un clic pe Open. Ca rezultat,
se afişează cîmpurile tabelului respectiv fig.7(iniţial tabelul conţine
doar un rînd liber).
fig.7 Introducerea şi modificarea datelor în tabel
Nu este absolut obligatoriu să completăm toate cîmpurile;
astfel dacă anumite date nu sînt deocamdată cunoscute, introducerea lor
poate fi amînată.
Excepţie fac cîmpurile pentru care au fost stabilite chei primare.
Aceste cîmpuri nu pot avea valori nule, de aceea valorile lor trebuie
introduse în mod obligatoriu. Ordinea
introducerii datelor poate fi şi ea oricare. Dacă a fost stabilită o
cheie primară , la o nouă deschidere a tabelului înregistrările vor fi
afişate în ordinea crescătoare a valorilor cîmpului respectiv. Datorită
acestui fapt, orice înregistrare nouă se adaugă la sfîrşitul tabelului,
avînd certitudinea că ulterior ea va fi plasată în locul corespunzător.
După terminarea introducerii datelor închidem tabelul, acţionînd
butonul sau executînd comanda Close din meniul File
(modificările efectuate se salvează automat).
Remarcă: Tipul şi caracteristicile datelor introduse
trebuie să corespundă întocmai tipului şi caracteristicilor cîmpurilor
respective definite în procesul
creării (descrierii) tabelului.
Redactarea datelor
Dacă apare necesitatea modificării (editării)
înregistrărilor unui tabel, deschidem tabelul în regimul Datasheet
View, acţionînd butonul Open din fereastra Database (sau executînd un
dublu-clic pe numele tabelului). Ca rezultat, obţinem tabelul cu
conţinutul precedent, conţinut pe care-1 putem modifica la dorinţă.
Modificările pot fi cele mai diverse: înlocuirea datelor existente,
completarea unor cîmpuri, ale căror valori nu erau cunoscute anterior,
adăugarea unor înregistrări noi, ştergerea unor înregistrări, copierea
unor valori etc. Majoritatea acestor modificări se efectuează prin
simpla deplasare în cîmpul şi rîndul necesar şi prin înlocuirea
conţinutului vechi prin altul nou. Menţionăm, că semnul
indică rîndul curent, iar atunci cînd
iniţiem procedura se modificare a înregistrării, acest semn este
înlocuit cu ultimul fiind prezent pînă la trecerea la o
altă înregistrare.
In cele ce urmează vom descrie cîteva
proceduri de redactare a datelor.
a) Adăugarea unor înregistrări noi.
Înregistrările noi sunt plasate la sfîrşitul
tabelului .
b) Excluderea unor înregistrări. Pentru a
şterge una sau mai multe
înregistrări consecutive, marcăm aceste înregistrări prin glisarea
("tragerea")
mouse-ului pe verticala din stînga tabelului, apoi apăsăm tasta Delete
sau
alegem comanda Delete din meniul Edit. Ni se va cere confirmarea
acţiunii,
la care vom răspunde prin OK sau vom renunţa prin Cancel.
c) Copierea unor blocuri de date. Pentru a
copia un bloc de date, marcăm
blocul, apoi acţionăm butonul Copy din
bara cu instrumente. Ca rezultat,
conţinutul blocului se copie în memoria Clipboard. Din acest moment,
conţinutul
memoriei Clipboard poate fi "lipit" oriunde. In acest scop marcăm locul
inserării (blocul-destinaţie) şi acţionăm butonul Paste din bara cu
instrumente.
Remarcă: Dimensiunile şi caracteristicile
blocului-destinaţie trebuie să corespundă întocmai dimensiunilor şi
caracteristicilor blocului-sursă.
Modificările efectuate în orice înregistrare a
tabelului se salvează în mod automat de fiecare dată cînd trecem la o
altă înregistrare, sau la închiderea tabelului. Aceasta înseamnă că
după terminarea lucrului cu un tabel nu este neapărat nevoie să-1
salvăm, - sistemul o va face singur. Utilizatorul trebuie doar să aibă
grijă să închidă tabelul în caz că nu-1 va mai utiliza. Dacă, însă, am
efectuat modificări ce ţin de aspectul tabelului (lăţimea coloanelor,
ordinea lor etc.) şi dorim ca aceste modificări să fie prezente la o
nouă deschidere, înainte de a închide tabelul, îl salvăm cu comanda
Save din meniul File.
MS Access păstrează informaţia despre modificările
efectuate, ceea ce permite, în cazul cînd am greşit, anularea
modificărilor şi revenirea la starea precedentă. Pentru a anula
modificările din cîmpul curent, apăsăm tasta Esc, iar pentru a anula
modificările din înregistrarea curentă -apăsăm tasta Esc de două ori.
Pentru a anula modificările din înregistrare după ce s-a trecut la o
nouă înregistrare, executăm comanda Undo Saved Record din meniul Edit.
Prin aceasta se revine la situaţia anterioară acţiunii greşite
(nedorite).
Modificări
ce nu afectează structura fundamentală
Pe lăngă modificările care vizează structura unui tabel şi
conţinutul lui, sunt posibile şi modificări care schimbă doar modul de
prezentare a tabelului, fără a afecta structura lui fundamentală.
Aceste modificări ţin de ordinea afişării cîmpurilor (coloanelor),
lăţimea cîmpurilor, înălţimea rîndurilor etc.
a) Schimbarea ordinii afişării cîmpurilor, în unele cazuri, este
necesar de a schimba ordinea afişării cîmpurilor, diferită de cea din
descrierea fundamentală, stabilită în regimul Design View. Pentru a
reamplasa un cîmp, îl marcăm, apoi, ţinînd apăsat butonul stîng al
mouse-ului, îl deplasăm în poziţia dorită şi eliberăm butonul. Ca
rezultat, cîmpul deplasat înlocuieşte cîmpul peste care a fost
suprapus, acesta din urmă deplasîndu-se la dreapta. În mod analog putem
deplasa şi alte cîmpuri, astfel încît ordinea cîmpurilor să devină cea
dorită. Dar oricare ar fi modificările efectuate în regimul Datasheet
View (Foaie de date), ele nu afectează ordinea şi caracteristicile
cîmpurilor stabilite în regimul Design View (Proiectare).
b) Sortarea înregistrărilor. Pentru a obţine o consecutivitate a
înregistrărilor, diferită de cea existentă, putem efectua o sortare (în
ordine crescătoare sau descrescătoare) după valorile unui cîmp al
tabelului. Pentru aceasta plasăm cursorul pe cîmpul respectiv şi
acţionăm unul din butoanele sau . Dacă la
închiderea tabelului această modificare nu se salvează, la o nouă
deschidere a tabelului înregistrările se vor afişa în ordinea
obişnuită. Modul de sortare descris aici nu prevede sortări complexe,
acestea putînd fi obţinute în baza interogărilor .
c) Modificarea lăţimii coloanei unui cîmp. In cazul cînd lăţimea unui
cîmp nu corespunde lungimii datelor pe care le conţine, putem schimba
(mări, micşora) lăţimea lui. Pentru aceasta poziţionăm indicatorul
mouse-ului pe linia din partea dreaptă a denumirii cîmpului (forma
indicatorului se schimbă în săgeată dublă orizontală), apăsăm butonul
stîng al mouse-ului şi, deplasîndu-1 la stînga-la dreapta,
micşorăm-mărim lăţimea cîmpului. Dacă în poziţia în care indicatorul
mouse-ului ia forma menţionată mai sus executăm un dublu-clic, lăţimea
cîmpului devine egală cu lungimea celei mai mari înscrieri a acestui
cîmp din partea vizibilă a tabelului. Subliniem şi cu această ocazie că
aceste modificări nu schimbă lăţimea iniţială a cîmpului, stabilită în
procesul descrierii lui în regimul Design View.
d) Modificarea înălţimii rîndurilor. Pentru a modifica înălţimea
rîndurilor, poziţionăm indicatorul pe linia ce desparte oricare două
rînduri (forma indicatorului se modifică în săgeată dublă verticală),
apăsăm butonul stîng al mouse-ului şi, deplasîndu-1 în sus-în jos,
micşorăm-mărim înălţimea rîndurilor (se modifică simultan înălţimea
tuturor rîndurilor, şi nu doar a celui curent).
Dacă nu salvăm tabelul cu Save din meniul
File, modificările descrise în a)-d) îşi pierd actualitatea, astfel
încît, la o nouă deschidere a tabelului, ordinea cîmpurilor şi a
înregistrărilor, dimensiunile coloanelor şi rîndurilor vor rămîne
aceleaşi de pînă la modificarea tabelului. Dacă însă după efectuarea
modificărilor salvăm tabelul, aceste modificări vor fi actuale la o
nouă deschidere a tabelului, dar şi în acest caz ele nu afectează
caracteristicile din descrierea lui iniţială. După terminarea lucrului
cu un tabel, îl putem minimiza (în cazul cînd intenţionăm să-1 mai
utilizăm) sau închide (în cazul cînd nu-1 vom mai
utiliza). Deschizînd consecutiv cîteva
tabele şi redimensionînd ferestrele respective, putem afişa pe ecran
mai multe tabele ale BD. Închiderea tabelului se face, după cum am mai
menţionat, prin executarea comenzii Close din meniul File. Pentru a
relua lucrul cu un tabel, îl deschidem, acţionînd butonul Open din
fereastra Database (fig. 4).
Relaţii dintre tabele. Integritatea datelor
Relaţiile dintre două tabele se stabilesc, de regulă, prin intermediul
unor cîmpuri identice (cu aceeaşi denumire, de aceeaşi lungime, cu
aceleaşi proprietăţi) prezente în ambele tabele.
În cazul relaţiei de tipul unu la mulţi
în tabelul primar (din partea căruia se realizează relaţia "unu")
trebuie să existe un cîmp, numit cheie primară, în care nu se admit
valori care se repetă, iar în tabelul secundar (din partea căruia se
realizează relaţia "mulţi") trebuie să existe un cîmp analogic cu cel
din tabelul primar, numit cheie străină, care poate admite valori care
se repetă.
Relaţia mulţi la mulţi poate fi transformată
în două relaţii de tipul unu la mulţi prin definirea unui tabel
intermediar, în care se introduc, în calitate de chei străine, cheile
primare ale primelor douг tabele. Astfel, pentru a evita relaţia mulţi
la mulţi dintre tabelele CĂRŢI şi CITITORI, a fost definit tabelul
COMENZI în care au fost incluse cîmpurile IdCarte şi IDCit din tabelele
respective.
Relaţia de tipul unu la unu presupune existenţa în
ambele tabele a unei chei primare cu aceleaşi caracteristici, în fond,
două tabele între care există o relaţie de tipul unu la unu pot fi
oricînd unite într-un singur tabel; la fel, orice tabel poate fi
divizat în două sau mai multe tabele între care se stabileşte o relaţie
de tipul unu la unu. Divizarea unui tabel în modul menţionat mai sus
poate fi utilă în cazul unui tabel cu un număr foarte mare de cîmpuri
(un tabel Access, de exemplu, nu poate conţine mai mult de 255 de
cîmpuri), dar şi în situaţia cînd o parte din informaţia care se referă
la o entitate are un caracter confidenţial, sau se utilizează foarte
rar. În concluzie, deşi relaţiile de tipul unu la unu
nu sunt caracteristice unei baze de date de tip relaţional, totuşi în
unele situaţii acest tip de relaţii este preferabil sau chiar necesar.
Dacă la proiectarea tabelelor ţinem cont de principiile expuse
mai sus , atunci Access stabileşte automat relaţiile dintre tabelele
care conţin cîmpuri comune. Totuşi putem stabili relaţii între tabelele
bazei de date şi în mod explicit, utilizînd comanda Relationships din
meniul Tools. În acest caz apare
fig.8 Relaţiile dintre tabelele bazei de date BIBL
o fereastră (fig.8) în care indicăm tabelele între care se
stabilesc relaţii,apoi, cu ajutorul
mouse-ului, trasăm legăturile între cîmpurile respective.
Dacă unul din cîmpurile de legătură este de tip
cheie primară (el are o
culoare mai pronunţată), trasarea se face pornind de la acest cîmp.
Tabelul
de la care se trasează legătura se
numeşte tabel primar (principal), iar
celălalt - secundar (subordonat). Ca rezultat, apare o casetă de dialog
(fig.9)
1
fig.9 Stabilirea proprietăţilor relaţiilor
în care putem specifica proprietăţile relaţiei (legăturii).
Pentru relaţia dintre două tabele pot fi
stabilite următoarele proprietăţi:
1.
Tipul relaţiei (Relationship Type) poate fi stabilit ca unu la unu
(one
to one) sau unul la mulţi (one to many);
2.
Impune integritatea referenţială
(Enforce Referential Integrity}.
Includerea acestui parametru
asigură integritatea datelor
în procesul
introducerii, modificării sau ştergerii înregistrărilor din tabelele
legate. Acest
lucru este posibil doar în cazul cînd cîmpul din tabelul principal este
de tip
cheie primară, iar cîmpul de legătură din tabelul subordonat are
acelaşi tip de
date. Atunci cînd introducem date
în cîmpul de legătură al tabelului
subordonat, sunt acceptate doar acele
valori care se conţin în cîmpul
respectiv al tabelului principal. De exemplu, dacă nu există un cititor
cu
identificatorul 0472 în tabelul CITITORI, sistemul nu va admite apariţia
acestui cod în cîmpul respectiv al tabelului COMENZI. In acest caz este
necesar să introducem mai întîi datele despre cititorul în cauză în
tabelul
CITITORI, apoi să utilizăm identificatorul cititorului în tabelul
COMENZI.
La fel, nu putem exclude o înregistrare din tabelul principal,
dacă valoarea
cîmpului de legătură a acestei înregistrări se conţine în una sau mai
multe
înregistrări ale tabelului subordonat.
3. Modificarea
în cascadă a înregistrărilor (Cascade Update
Related
Fields). Dacă acest parametru este inclus, sistemul va modifica toate
valorile
cîmpului de legătură ale tabelului subordonat în cazul cînd valoarea
cîmpului
respectiv al tabelului principal se modifică. De exemplu, dacă un
cititor a pierdut
carnetul de cititor cu numărul 0519 (identificatorul cititorului) şi i
se remite un nou
carnet cu numărul 1465, această valoare trebuie
să se modifice în toate
înregistrările tabelului COMENZI în care figurează valoarea veche. In
caz contrar,
împrumuturile de cărţi făcute de cititorul cu identificatorul 0519 nu
sunt valide,
deoarece nu se cunoaşte nici o informaţie despre cititorul în cauză.
4. Excluderea în cascadă a
înregistrărilor (Cascade Delete Related
Records). Dacă acest parametru este activ, atunci excluderea unei
înregistrări
din tabelul principal implică excluderea tuturor înregistrărilor din
tabelul
subordonat, în care valoarea cîmpului de legătură coincide cu cea a
cîmpului
respectiv din tabelul principal. De cele mai multe ori asemenea
excluderi
sunt fireşti, deoarece existenţa unor înregistrări în tabelul
subordonat, pentru
care valoarea cîmpului de legătură nu se conţine şi în tabelul
principal, duce
la pierderea integrităţii datelor.
Toate raţionamentele de mai sus ţin de
integritatea datelor,
asigurarea căreia reprezintă unul din principiile fundamentale ale
proiectării bazelor de date.
§4.Funcţii Access
MS Access conţine un set de funcţii standard de cele mai diferite
tipuri.
Pentru descrierea lor vom folosi urmгtoarele convenюii:
CâmpNum - argument ce reprezintă cîmpuri de tip Number sau
Currency;
CâmpText - argument ce reprezintă cîmpuri de tip Text;
CâmpDate - argument ce reprezintă cîmpuri de tip Date/Time;
Câmp - argument ce reprezintă cîmpuri de orice tip;
n,m - argumente ce reprezintă numere naturale;
i - argument ce reprezintă numere întregi;
{} - argumentele incluse în paranteze figurate sunt opţionale
(neobligatorii);
Argumentele funcţiei se pun între paranteze rotunde şi se separă
prin
punct şi virgulă (uneori prin virgulă). În cazul lipsei argumentelor,
după denumirea funcţiei se pun paranteze rotunde care nu conţin în
interior nimic. În cazul cînd argumentul funcţiei reprezintă un cîmp,
numele cîmpului se ia între paranteze pătrate [].
Enumerăm în cele ce urmează cîteva dintre funcţiile sistemului Access:
1. Abs(CâmpNum) - calculează valoarea absolută
(modulul).
2. Avg(CâmpNum) - calculează media aritmetică.
3. Sin(CâmpNum) - calculează valoarea sinusului.
4. Exp(CâmpNum) - calculează puterea numărului e.
5. Log(CâmpNum) - calculează logaritmul natural.
6. Sqr(CâmpNum) - calculează rădăcina pătrată.
7. Int(CâmpNum) - calculează partea întreagă.
8. Rnd(i) sau Rnd() - returnează un număr aleator situat între 0
şi 1.
9. Sum(CâmpNum) - calculează suma.
10. Max(CâmpNum)-calculeazăvaloareamaximă
l 1. Min(CâmpNum) - calculează valoarea minimă.
12. Var(CâmpNum) - calculează variaţia (dispersia).
13. Count(Câmp) - calculează numărul valorilor
nenule.
14. Left(CâmpText,n) - extrage primele n caractere
(din stînga).
15. Right(CâmpText,n) - extrage ultimele n caractere
(din dreapta).
16. Len(CâmpText) - calculează lungimea expresiei.
17. LTrim(CâmpText} - lichidează toate spaţiile de
debut (din faţă).
18. RTrim(CâmpText) - lichidează toate spaţiile (blancurile) de la
sfîrşit.
19. Trim(CâmpText) - lichidează toate spaţiile de
debut şi de la sfîrşit.
20. Mid(CâmpText;n{;m}) - extrage primele m
caractere, începînd cu al
n-lea. În cazul cînd m lipseşte - extrage toate caracterele, începînd
cu al n-lea.
21. InStr({n;}Text,CîmpText) - calculează locul, începînd cu care
valoarea Text se conţine în întregime în CîmpText. Căutarea se face
începînd
cu poziţia l (sau n, dacă este specificat).
22. Date() - returnează data curentă.
23. Time() - returnează ora curentă.
24. Now() - returnează data şi ora curente.
25. Weekday(CâmpDate) - calculează ziua săptămînii
care corespunde datei.
26. Year(CâmpDate) - extrage anul (cu 4 cifre).
27. DateAdd(“Tip”;i;CâmpDate) - adună/scade la/din
CâmpDate i intervale de
tipul dat (i poate lua şi valori negative). "Tip " poate avea una din
următoarele valori:
"q"- trimestre; ex.:
DateAdd("q";7;Date()) - peste 7 trimestre din ziua
curentă.
"m" - luni; ex.: DateAdd("m ";-9;Date())
- cu 9 luni în urmă faţă de
ziua
curentă.
"d" - zile; ex.:
DateAdd("d";25;[DataImpr]) - peste 25 de zile de la data
împrumutului.
"yyyy" - ani; ex.:
DateAdd("yyyy";-4;Date()) - cu 4 ani în urmă de la data
curentă,
"ww" - săptămîni; ex:
DateAdd("ww";2;[DataRestit]) - peste 2 săptămîni de
la data restituirii.
"h" - ore; ex.: DateAdd("h";-27;Now()) -
cu 27 de ore in urmă.
Remarcă: Funcţiile descrise mai sus pot fi utilizate
numai în
interogări, formulare, rapoarte şi în limbajul de programare Visual
Basic for Applications.
§5. Interogări Access
Performanţele unui SGBD depind în mare măsură de
capacitatea
extragerii rapide a diferitor informaţii în forma dorită. În multe
cazuri este necesar de a selecta date din mai multe tabele simultan. De
exemplu, pentru a selecta cărţile din domeniul informaticii editate în
Franţa după anul 2001, utilizăm 3 tabele: CĂRŢI, ŢĂRI şi TEMATICI.
Pentru a formula condiţii de selecţie, în MS Access exista o clasă
specială de obiecte (alături de tabel )numite Interogări (engl.
Queries).
Sinonime: Interogări - Cereri - Interpelări.
Interogările reprezintă modalităţi de selecţie şi afişare a
informaţie din unu sau mai multe tabele, formulate cu ajutorul unor
condiţii logice.
Tipuri de interogări
În funcţie de modul de definire şi rezultatele acţiunii,
interogările pot fi clasificate astfel:
a) interogări de selecţie (folosind
condiţii logice);
b) interogări de sortare (indicînd
cîmpul/cîmpurile şi ordinea sortării);
c) interogări de excludere a unor înregistrări din
BD (de exemplu,
excluderea tuturor cititorilor care nu au împrumutat cărţi
în
ultimii 2 ani);
d) interogări de modificare a unor înregistrări din
BD (de exemplu,
majorarea preţurilor tuturor cărţilor cu 20%);
e) interogări de obţinerea a unor
informaţii rezultante (în cîmpuri noi)
în baza informaţiei
existente (de exemplu,
obţinerea
vîrstei cititorului prin scăderea anului de naştere din anul curent);
f) interogări de obţinere a unor
totaluri, medii etc.;
g) interogări încrucişate.
În toate cazurile, cu excepţia ultimelor două, rezultatul
interogării
este un nou set de date, numit set dinamic (engl: Dynaset). Setul
dinamic (rezultalul interogării) conţine doar cîmpurile specificate ale
înregistrărilor din tabelele specificate care satisfac condiţiilor
specificate. Denumirea '"Set dinamic" este legată de faptul că orice
modificări ale datelor din tabelele specificate în interogare implică
modificări respective ale rezultatului interogării (la o nouă executare
a ei). Şi invers, orice modificări în setul dinamic implică modificări
în tabelele respective (cu condiţia respectării integrităţii datelor).
Seturile dinamice nu se memorizează; ele se formează din nou de fiecare
dată cînd executăm o interogare. Dac în tabelele BD intervin
modificări, rezultatele executării a două interogări identice pot fi
diferite, în cele ce urmează vom descrie modalităţile de definire şi
executare a interogărilor nominalizate.
5.1 Interogări de selecţie a înregistrărilor(Select Query)
Exemplu:1
Pentru a defini o interogare de selecţie (de exemplu,
afişarea
emisiunilor cu desene animate), acţionăm fila Queries din fereastra
Database (fig. 10), apoi butonul New.
fig.10 Fereastra cu clasele de obiecte Access
În continuare indicăm unul din cele 5 moduri de creare a
interogărilor (în cazul nostru Design View)
Din caseta care apare (fig. 11) selectăm consecutiv (în
orice
ordine) tabelele necesare (în cazul nostru,Emisiuni,Genuri,Canale TV)
şi pentru fiecare acţionăm butonul Add.
fig.11 Selectarea tabelelor pentru definirea interogării
După selectarea tabelelor acţionăm butonul Close.
Dacă tabelele au
cîmpuri comune (definite în procesul creării lor), Access stabileşte în
mod automat legăturile respective (fig. 12). În continuare indicăm, în
partea de jos a ferestrei, cîmpurile din fiecare tabel (în ordinea
dorită) care urmează a fi afişate sau pentru care se vor specifica
condiţii de selecţie şi/sau de sortare. Includerea cîmpurilor se face
prin "tragerea" lor cu ajutorul mouse-ului din tabelele din caseta de
sus în rîndul Field al casetei de jos sau prin executarea unui
dublu-clic pe denumirile respective. După aceasta specificăm condiţiile
selecţiei şi/sau ordinea sortării, în acest fel interogarea se
consideră definită (fig. 12).
fig12.Specificarea condiţiilor de selecţie
În rîndul Criteria din partea de jos a ferestrei specificăm
condiţia
selecţiei Des* pentru cîmpul DenGen al tabelului Genuri. Dacă dorim ca
înregistrările să fie afişate într-o anumită ordine
(crescătoare/alfabetică sau descrescătoare) pentru cîmpul respective
specificăm opţiunile Ascending sau Descending în rîndul
sort. Dacă
indicăm Ascending pentru cîmpul DenEmisiunii al tabelului emisiuni
denumirile emisiunilor vor fi afişate în ordenea alfabetică.
Interogarea astfel definită poate fi executată imediat în
scopul
obţinerii rezultatului (fig. 13), sau salvată pentru a fi executată
ulterior. În primul caz acţionăm
butonul (Datasheet View) din
bara cu instrumente în aldoile caz executăm comanda Save din meniul
File. La salvarea interogării indicăm numele ei, care nu trebuie
să
coincidă cu numele unor tabele sau ale unor interogări definite
anterior. Setul dinamic (rezultatele interogării) conţine cîmpurile
marcate cu simbolul în rîndul Show al
ferestrei. Celelalte cîmpuri
chiar dacă sunt incluse în interogare, nu se afişează.
fig.13 Rezultatele interogării
Exemplu 2. Lista emisiunilor cu durata mai mică de 30 de minute.
Pentru afişarea emisiunilor cu durata mai mică de 30
minute acţionăm
fila Queries din fereastra Database , apoi butonul New. În
continuare
indicăm unul din cele 5 moduri de creare a interogărilor, în cazul
nostru Design View (fig.14).
fig.14
Din caseta care apare (fig.15) selectăm tabelul Emisiuni,Canale TV şi
Genuri şi acţionăm butonul Add.
fig.15
După selectarea tabelului acţionăm butonul Close. Apoi executăm dublu
clic pe denumirile câmpurilor şi vor trece în rîndul Field din caseta
de jos (fig.16).
fig.16
După aceasta specificăm condiţiile selecţiei. În rîndul
Criteria
scrim condiţia <30 pentru câmpul Durata Emisiunii al tabelului
Emisiuni şi ne va afişa lista emisiunilor cu durata mai mică de 30
minute.
fig.17. Rezultatul interogării
Exempul 3: Lista emisiunilor ştiri
Pentru afişarea emisiunilor ştiri acţionăm fila
Queries din
fereastra Database , apoi butonul New. În continuare indicăm unul din
cele 5 moduri de creare a interogărilor, în cazul nostru Design View
(fig.14).
Din caseta care apare (fig.15) selectăm tabelul Emisiuni ,
Genuri
acţionăm butonul Add .După selectarea tabelului acţionăm butonul Close.
Apoi executăm dublu clic pe denumirile câmpurilor şi
vor trece în rîndul Field din caseta de jos
(fig.18).
fig.18
După aceasta specificăm condiţiile selecţiei. În rîndul Criteria
scrim condiţia “ştiri” pentru câmpul DenGen al tabelului Genuri şi ne
va afişa lista emisiunilor ştiri.
fig.19. Rezultatul interogării
Exemplul 4: Lista emisiunilor în limba rusă
Fie că dorim să afişăm lista emisiunilor în limba rusă. Pentru aceasta
executăm următorii paşi:
Definim o interogare în care includem tabelele Emisiuni,
Limbi,
Canale TV din care selectăm câmpurile DenEmisiunii, DenCanal, DenLimba
(fig.20)
fig.20
După aceasta specificăm criteriul de selecţie în rîndul Criteria pentru
câmpul DenLimba din tabelul Limbi şi ne va afişa lista emisiunilor în
limba rusă.
fig.21
5.2 Interogări de sortare a înregistrărilor
După ce am definit condiţiile de selecţie, putem stabili
condiţii de sortare pentru unul sau mai multe câmpuri.
Exemplu 1: Pentru afişarea
emisiunilor în ordine alfabetică
executăm un clic în rîndul Sort al casetei (fig.22) în dreptul câmpului
DenEmisiuni şi din lista derulantă alegem opţiunea Ascending.
fig.22
Pentru a afişa rezultatul interogării (fig.23), acţionăm
butonul (Datasheet View) din bara cu instrumente.
fig.23
Sortarea datelor poate fi făcută şi fără a specifica condiţii de
selecţie. În acest caz se vor afişa toate înregistrările, dar ordinea
lor va corespunde condiţiilor stabilite în rîndul Sort pentru câmpurile
respective.
Exemplu 2: Lista emisiunilor în ordinea duratei lor.
Pentru afişarea emisiunilor în ordine duratei lor executăm un
clic în
rîndul Sort al casetei (fig.24) în dreptul câmpului Durata emisiunii şi
din lista derulantă alegem opţiunea Ascending.
fig.24
Pentru a afişa rezultatul interogării (fig.25), acţionăm
butonul (Datasheet View) din bara cu instrumente.
fig.25
5.3 Interogări de actualizare a înregistrărilor (Update Query)
În cazul cînd este necesar de a modifica un număr mare de
înregistrări conform unuia şi aceluiaşi algoritm, putem defini o
interogare de modificare (Update Query)
Vom descrie în continuare modul de definire a unei interogări
pentru care ştirile se măresc cu 5 minute.
1. Definim interogarea în modul descris în p.5.1.
2. Includem tabelul Emisiuni şi Genuri.
3. Selectăm Update din meniul Query sau acţionăm butonul din bara de
instrumente.Ca rezultat titlul ferestrei se modifică în Update Query,
iar în partea de jos apare rîndul Update To (fig.26).
fig.26
4. Includem (prin “tragere”) în celulele rîndului Field câmpurile
DenEmisiunii, DenGen, Durata emisiunii.
5. Introducem în rîndul Update To pentru câmpul DenEmisiunii
expresia
[DenEmisiunii], DenGen expresia [DenGen], Durata emisiunii expresia
[Durata emisiunii]+5
6. Introducem în rîndul Criteria pentru câmpul DenGen condiţia Stiri.
7. Acţionăm butonul din bara cu instrumente, pentru a
obţine valorile
curente ale câmpului Durata emisiunii care urmează a fi modificate
(fig.27).
fig.27
Modificările propriu-zise vor fi operate numai după trecerea în regimul
Design View şi acţionarea butonului din bara cu instrumente sau
executarea comenzii Run din meniul Query. În acest caz pe ecran va
apărea un mesaj despre numărul total al înregistrărilor care urmează a
fi modificate. Acţionînd butonul Yes , Access va efectua modificările
(fig.28). Pentru a renunţa la modificări, acţionăm butonul No .
fig.28
Remarcă: Interogările de tip Update se execută de regulă o singură
dată. În cazul executării repetate a interogării definite în exemplul
de mai sus, vom obţine de fiecare dată mărirea emisiunilor ştiri cu 5
minute.
5.4
Interogări de excludere a înregistrărilor (Delete Query)
Fie, de exemplu, că dorim să excludem din tabelul Emisiuni
toate
emisiunile între ora 1000 -1200. Pentru aceasta, executăm următoarele
acţiuni:
1. Definim interogarea în modul descris în p 5.1.
2. Includem tabelul Emisiuni.
3. Selectăm Delete Query din meniul Query sau
acţionăm butonul
(dacă este afişat) din bara cu instrumente. Ca rezultat, titlul
ferestrei se
schimăг în Delete Query iar în partea de jos a ferestrei apare rîndul
Delete.
4. Din lista cîmpurilor tabelului Emisiuni, afişată
în partea de sus a
ferestrei (fig. 8.12), selectăm câmpurile care vor fi afişate sau
pentru care vor
fi specificate condiţii de selecţie
DenEmisiunii şi Timpul
începerii şi le "tragem" în celulele respective ale rîndului Field din
partea
de jos. Ca rezultat, în celulele respective pentru fiecare câmp apare
opţiunea
Where (din engleză - Unde, In care).
5. Introducem în celulele rîndului Criteria
condiţiile selecţiei. În cazul
nostru pentru cîmpul Timpul începerii scriem
condiţia Between 1000 And 1200.
fig.29
6. Pentru a obţine lista înregistrărilor care urmează a fi excluse (dar
încă n-au fost excluse), acţionăm butonul (Datasheet
View) din bara
cu instrumente. Ca rezultat, obţinem fereastra, reprezentată în figura
8.13.
fig.30
7. Dacă rezultatele obţinute în p.6 sunt cele dorite,
revenind la
regimulDesign View, putem elimina realmente înregistrările, executînd
comanda Run din meniul Query sau acţionînd butonul (Run) din bara
cu
instrumente. Ca rezultat, pe ecran apare un mesaj despre numărul total
al înregistrărilor care urmează a fi eliminate. Dacă acţionăm butonul
Yes, înregistrările vizate sunt eliminate definitiv. Pentru renunţare,
acţionăm butonul No.
8. Salvăm interogarea, executînd comanda Save As din
meniul File şi
indicînd numele interogă
5.5 Interogări de grupare şi totalizare a înregistrărilor
În multe cazuri apare necesitatea de a obţine valori
rezumative
referitoare la toate înregistrările din tabel sau pentru o submulţime a
lor. De exemplu, ar putea să ne intereseze cîte emisiuni de fiecare gen
sunt. În acest scop în Access pot fi definite interogări în care sunt
specificate condiţii de grupare şi totalizare.
Pentru obţinerea valorilor rezumative, sunt prevăzute
următoarele funcţii:
-Sum, pentru calcularea sumei valorilor cîmpului;
-Avg, pentru calcularea mediei valorilor cîmpului;
-Min, pentru găsirea valorii minime;
-Max, pentru găsirea valorii maxime;
-Count, calculează numărul de valori ale cîmpului (excluzînd cele vide);
-StDev, pentru calcularea abatem standard;
-Var, pentru calcularea dispersiei.
Valorile rezumative pot fi obţinute atît pentru toate înregistrările
din tabel cît şi pentru grupuri de înregistrări.
Fie că dorim să obţinem informaţii despre cîte
emisiuni de fiecare gen sunt. Pentru aceasta executăm următoarele
acţiuni:
1. Definim o interogare în care includem tabelele
Emisiuni şi Genuri
din care selectăm cîmpurile DenGen şi DenEmisiunii
(fig)
fig.31
2. Selectăm opţiunea Totals din meniul View; ca rezultat în
caseta de
jos apare rîndul Total, iar în celulele respective ale cîmpurilor
selectate opţiunea Group By
3. Din lista derulantă a cîmpului DenEmisiunii (rîndul Total) selectăm
opţiunea Count.
4. Acţionăm butonul pentru a obţine valorile
căutate (fig)
fig.32
5.7 Interogări încrucişate (Crosstab Query)
In multe cazuri rezultatele unei interogări sunt
greu de perceput
din cauza volumului mare de informaţii selectate. In figura
sunt
prezentate datele despre cîte emisiuni de fiecare gen sunt, obţinute cu
ajutorul unei interogări de grupare şi totalizare.
fig
Access permite gruparea şi reprezentarea datelor într-o
formă
compactă, formă care se aseamănă cu un tabel electronic.În acest scop
se definesc interogări speciale, numite interogări încrucişate
(Crosstab Query).
Pentru a defini o interogare încrucişată procedăm iniţial ca în
cazul
unei interogări de selecţie obişnuită, adică selectăm tabelele
Emisiuni, Canale TV, Genuri, din care selectăm câmpurile DenGen,
DenCanal, DenEmisiunii (fig)
fig
În continuare parcurgem următorii paşi:
1. Selectăm opţiunea Crosstab din meniul Query. Ca
rezultat, titlul ferestrei
se schimbă în Crosstab Query, iar în partea de jos apare rîndul
Crosstab.
2. Definim câmpul DenGen, valorile căruia vor servi
în calitate de
denumiri ale rîndurilor tabelului. Pentru aceasta acţionăm
butonul cu
săgeată din rîndul Crosstab pentru câmpul DenGen şi din lista derulantă
care apare selectăm opţiunea Row Heading.
3. In mod analogic definim câmpul DenCanal, valorile
căruia vor
servi în calitate de denumiri ale coloanelor tabelului . Pentru aceasta
acţionăm butonul cu săgeată din rîndul Crosstab pentru câmpul DenCanal
şi din lista derulantă care apare selectăm opţiunea Column Heading.
4. În rîndul Total înlocuim opţiunea Group By din
câmpul DenEmisiunii prin
operatorul Count.
5. Pentru câmpul DenEmisiunii în rîndul Crosstab
stabilim opţiunea Value pe
care o selectăm din lista derulantă prin analogie cu acţiunile descrise
mai sus.
6. Acţionăm butonul pentru vizualizarea
rezultatelor (fig)
fig
|
Referat oferit de www.ReferateOk.ro |
|