Sisteme moderne de supraveghere a mediului
Categoria: Referat
Geografie
Descriere:
Postul central al reţelei de supraveghere este de regulă un sistem de
calcul care asigură ansamblul comunicaţiilor, arhivarea datelor,
executarea calculelor şi gestiunea alarmelor. El se bazează pe
arhitectura client – server. Ansamblul informaÅ£iilor ÅŸi datelor din
reţea este gestionat cu ajutorul unui Sistem de Gestiune a Bazelor de
Date... |
|
|
1
4. SISTEME MODERNE DE SUPRAVEGHERE A MEDIULUI
4.1 CARACTERISTICILE METODELOR DE SUPRAVEGHERE A MEDIULUI
În ultimii ani, domeniul supravegherii mediului s-a dezvoltat rapid, în
toate etapele de elaborare a informaţiei, începând din momentul în care
senzorul preia o mărime caracteristică mediului studiat până la faza de
elaborare şi organizare a informaţiilor rezultate, astfel încât acestea
să poată fi interpretate de un utilizator oarecare.
Domeniul mediului are o serie de caracteristici specifice care se
reflectă şi în metodele alese pentru obţinerea unor informaţii adecvate
şi precise. Dintre acestea pot fi amintite:
- multidisciplinaritatea – funcţionarea sistemelor
naturale implică interacţiuni între procese fizice, fizico-chimice şi
biologice. Aceste procese fac apel la domenii de competenţă foarte
variate şi foarte specializate care trebuie să fie puse în interacţiune
pentru a se obţine ansamblul datelor care pot fi exploatate.
- multitudinea scărilor spaţiale şi temporale
adecvate – descriptorii mediului indică variaţii în timp şi spaţiu.
Aceste variaţii apar foarte des ca o suprapunere de variaţii elementare
caracterizate printr-o scară de timp şi de spaţiu. Astfel, alegerea
unui pas de timp şi a unui pas de spaţiu de achiziţie reprezintă o
condiţie primordială în vederea unei exploatări eficiente a datelor.
- variaţiile catastrofale ale perturbaţiilor –
într-o abordare generală, se observă că anumite fenomene naturale,
precum şi variaţiile adesea periodice menţionate mai sus, sunt
susceptibile de variaţii bruşte şi intense în anumite situaţii (tipic
este cazul creşterii nivelului râurilor). Aceste fenomene nu sunt
reproductibile şi sunt dificil de prevăzut. Ţinând seama de pagubele pe
care le pot produce, trebuie puse în aplicare urmăriri specifice, care
sunt adesea delicate şi foarte scumpe.
- interpretarea rezultatelor – domeniul mediului
implică o interpretare conjugată a variabilelor perturbatoare şi a
celor de stare ale mediului, ceea ce conferă modelării, ca instrument
de interpretare a datelor de mediu, o dificultate sporită şi o
importanţă deosebită.
- generalizarea rezultatelor – cunoştinţele
referitoare la mediu sunt întotdeauna rezultatul observaţiilor locale.
Dificultatea constă în generalizarea acestor informaţii şi
interpretarea lor în cadrul general. Aceste dificultăţi vor creşte pe
măsură ce punctele de observare sunt mai eterogene (cazul mediilor
urbane) şi pot apărea variaţii ale „forţărilor” (perturbaţiilor) de la
un punct de măsurare la altul, astfel că este imposibil sau extrem de
hazardat să se transpună sau să se extrapoleze rezultate locale. În
acest caz, soluţia este multiplicarea punctelor de testare, astfel
încât informaţiile să poată fi comparate şi să se treacă apoi la
extragerea informaţiilor generale.
- utilizarea punctelor de lucru „atelier” –
Utilizarea unui punct de observare pentru efectuarea unor măsurări
specifice unui anumit proces impune „cunoaşterea” prealabilă a
acestuia. Aceasta implică urmărirea principalelor variabile
perturbatoare şi a comportării lor la o scară de timp semnificativă.
Iniţial, se face o apreciere generală a mediului. Apoi, se regrupează
diferite studii specifice făcute în acelaşi punct, care permit
începerea unei urmăriri de fond utilizabilă în mai multe etape. Astfel
apare noţiunea de observator al mediului sau punct de lucru „atelier”.
4.2 STRUCTURA REŢELELOR DE SUPRAVEGHERE A MEDIULUI
Pentru analiza riscurilor, difuzarea unei informaţii precise şi
fiabile, sensibilizarea şi alertarea publicului este necesar să se
măsoare continuu şi cu mijloace adecvate calitatea mediului
înconjurător.
În faţa complexităţii tehnicilor care trebuie puse în aplicare
experienţa disciplinelor mediului, a cunoştinţelor aprofundate în
domeniul metrologiei şi implementării reţelelor de supraveghere şi a
competenţelor în materie de sisteme informaţionale sunt necesare.
O reţea de supraveghere a mediului este alcătuită din următoarele
componente de bază:
1. Staţii de măsură
2. Laborator mobil
3. Mijloace de comunicaţie
4. Post central (server)
5. Posturi de lucru
6. Conexiuni exterioare
1
1. Staţiile de măsură
O staţie de supraveghere este alcătuită dintr-o incintă care
adăposteşte analizoarele şi traductoarele necesare pentru toţi
parametrii specifici mediului care pot fi măsuraţi. Ansamblul este
gestionat de un sistem de achiziţie de date autonom cu care se poate
comunica la distanţă.
2. Laboratorul mobil
Sistemul de supraveghere poate fi completat cu un laborator mobil.
Instrument de studiu şi diagnosticare, acest dispozitiv permite
obţinerea informaţiilor referitoare la zonele care nu necesită o
supraveghere permanentă.
3. Mijloace de comunicaţie
Ansamblul tuturor staţiilor de măsură comunică cu postul central al
reţelei de supraveghere prin intermediul a diferite suporturi: reţea
analogică, linie specializată, reţea GSM, legătură radio etc..
4. Postul central
Postul central al reţelei de supraveghere este de regulă un sistem de
calcul care asigură ansamblul comunicaţiilor, arhivarea datelor,
executarea calculelor şi gestiunea alarmelor. El se bazează pe
arhitectura client – server. Ansamblul informaţiilor şi datelor din
reţea este gestionat cu ajutorul unui Sistem de Gestiune a Bazelor de
Date.
5. Posturile de lucru
Funcţiile îndeplinite de aceste posturi sunt numeroase: configurarea la
distanţă a staţiilor de supraveghere, tele-calibrarea metrologiei,
urmărirea în timp real a parametrilor, organizarea evenimentelor,
validarea interactivă a datelor, tratări statistice evoluate, importul
şi exportul datelor, prezentarea cartografică a datelor, reprezentarea
grafică a acestora şi tipărirea rezultatelor.
6. Conexiunile exterioare
Sistemul are ca obiectiv achiziţia şi prelucrarea datelor referitoare
la mediul înconjurător. În afara funcţiilor de transfer către bazele de
date exterioare el trebuie să dispună de instrumente necesare difuzării
informaţiilor către public şi administratorii însărcinaţi cu
gestionarea alertărilor din punct de vedere al poluării. Gestiunea
episoadelor de poluare este simplificată de asemenea prin utilizarea
posturilor de lucru aflate la distanţă.
Utilizarea unei reţele de supraveghere a mediului implică parcurgerea
următoarelor etape:
a. Planificarea activităţilor – constă în stabilirea tuturor
activităţilor care vor fi desfăşurate în vederea monitorizării
parametrilor care caracterizează mediul. Pentru realizarea acestei
etape vor fi avute în vedere următoarele obiective:
- definirea necesităţilor,
- bilanţul informaţiilor existente,
- definirea şi planificarea campaniilor de măsurare,
- organizarea logistică,
- planificarea,
- realizarea unor studii de impact.
b. Aplicarea şi realizarea:
- instalarea sistemului de măsură,
- executarea şi urmărirea campaniilor de măsurare,
- primirea informaţiilor exterioare.
c. Raportarea şi analiza:
- trecerea informaţiilor obţinute pe un suport
informatic,
- prelucrarea datelor şi verificarea rezultatelor,
- concepţia şi redactarea unui raport de studiu
complet şi detaliat,
- prezentarea raportului.
d. Decizia
Dacă pentru o acţiune rapidă şi eficientă sunt necesare informaţii
precise şi fiabile, pentru o decizie adecvată şi durabilă sunt
esenţiale previziunile şi anticiparea.
Mijloacele tehnice care pot fi puse în aplicare în acest cadru pot fi
importante dar competenţele în materie de studiu, analiză şi modelare
sunt indispensabile.
|
Referat oferit de www.ReferateOk.ro |
|