1
HARTA SEISMICA A
ROMANIEI
Vrancea este
punctul seismic principal al Romaniei, dar si al Europei. Insa
cutremurele
vrancene nu sunt singurele care "zgaltaie" Romania. Mai sunt si
cutremurele de suprafata, cele produse la o adancime cuprinsa intre 5
si 40 de
kilometri.
Intre 60 si 200
de kilometri adancime este zona cutremurelor puternice. Ele se produc
la
intersectia celor trei placi tectonice continentale. Sunt cutremure
subcrustale, au energie mare si foarte mare si sunt resimtite pe arii
intinse.
Sunt produse de asa-numitele "forfecari determinate de compresiune".
Adica placile continentale se imping intre ele si una cedeaza, "se
rupe", la o anumita adancime. Miscarea nu este una "locala". Ea
este determinata de presiunile exercitate de miscarile marilor placi
terestre
si de influentele pe care acestea le au asupra micro-placilor sau
subplacilor
din Romania.
SEISMELE DE SUPRAFATA
Romania este insa
incercata si de alte cutremure. Cum sunt cele produse la o adancime
cuprinsa
intre 5 si 40 de kilometri. Aceste seisme "intracrustale" au loc in
zonele unor rupturi de falie, precum cele din Muntii Fagaras, din zona
Timisoara, in sistemul de falii din Carei - Oradea, in falia Sf.
Gheorghe de pe
marginea Dobrogei de Nord sau in Maramures, spre Vest de-a lungul
Tisei.
Cutremurele de suprafata sunt de joasa energie si intensitate
(magnitudinea lor
nu depaseste 6,5-6,7).
Intre 40 si 60 de
kilometri adancime nu se intampla nimic. Nici o activitate seismica nu
tulbura
pamantul.
STAM PE TREI
PLACI
Romania sta pe
trei placi tectonice continentale, al caror punct de intalnire este
zona
Vrancea: placa Est-Europeana (practic, coltul de Sud-Vest a marii placi
Est-Europene - in zona de Nord-Est a Romaniei, cu granita sub Carpatii
Orientali), subplaca Intra-Alpina (cea care ocupa Transilvania si este
parte
componenta a placii Vest-Europene) si subplaca Moesica, cea din sudul
Romaniei,
care reprezinta zona frontala a microplacii Marii Negre. Fiecare dintre
aceste
placi tectonice continentale este direct influentata de miscarile sau
presiunile la care este supusa "placa-mama", cea din care face parte.
Cele mai tari
cutremure
STEFAN CEL MARE
CUTREMURAT
29 august 1471,
ora 12.00. Un cutremur cu o magnitudine de 6,9 - pe actuala scara
Richter si o intensitate
de VIII - pe actuala scara Mercalli (au spus unii) sau 7,1 - Richter si
IX -
Mercalli (dupa parerea altora). S-a petrecut "in vreme ce au sezut
Domnul
Stefan cel Mare la masa in Cetatea Sucevei, deplasandu-i masa", dupa
insemnarile cronicarului Grigore Ureche. O parte a turnului Nebuisei
din
Cetatea Sucevei "s-a pravalit in rapa", iar domnitorul Stefan a iesit
si a poruncit pivnicerului Andronic sa "strapunga un butoi de vin de
Cotnari pentru slujitori". Cutremurul era interpretat ca fiind un semn
bun.
S-A RUPT TURNUL
COLTEI
26 octombrie
1802, ora 12.55. Cutremurul a avut o magnitudine de 7,7 Richter si
intensitate
IX - X Mercalli. S-a intamplat la "7 pol ceasuri din zi, au cazut
turnuri
de la sfintele biserici, iar alte biserici au cazut de tot. Aice in
Bucuresti
s-a rupt turnul cel inalt, Coltea, care era podoaba orasului, iar din
casele
boieresti si din cele de obste putine au scapat zdravene", reiese din
cronicile si insemnarile Bisericii Ortodoxe. Cele mai multe case de lemn ale Bucurestiului din
acea vreme au ars, dar nu au existat date privind pierderile de vieti
omenesti.
"De-ar fi tinut mai mult poate se strica pamantul, cufundandu-se, caci
in
multe locuri s-a desfacut pamantul jelind apa (ori pacura, dupa unele
cronici-n.r.)"
1
NEPREGATITI
10 noiembrie
1940, ora 3.39. Cutremurul, cu o magnitudine de 7,4 pe scara Richter si
o
intensitate de IX pe Mercalli a fost precedat de un altul, in 22
octombrie , cu
o magnitudine de 6,2, la ora 8.27. A fost primul mare cutremur de
pamant din
perioada Romaniei contemporane, care ar fi oferit ocazia strangerii
unor date
de baza in privinta comportarii constructiilor la cutremure de acest
fel.
Din pacate,
"ne-a prins nepregatiti" si nu a fost inregistrat - in sensul
obtinerii unei accelerograme. Seismul a avut loc la o adancime de 133
de
kilometri si efectele lui au fost resimtite in partile centrale si de
sud ale
Moldovei, dar si in Muntenia.
SEISMUL DIN '77 -
CEL MAI DISTRUCTIV
4 martie 1977,
ora 21,22. Cu o magnitudine de 7,2 si o intensitate resimtita la
Bucuresti de
IX, cutremurul din '77 este considerat - din cauza efectelor sale - cel
mai
distructiv soc seismic din Romania contemporana. Ruperea s-a produs la
o
adancime de 93 kilometri, dar a fost un cutremur multisoc, antrenand
mai multe
focare. Orientarea efectelor a fost catre Sud-Vest, zona care a
facilitat si
intensificarea lor. Desi
cutremurul din 1940 a fost mai puternic, efectele celui din 1977 au
fost mult
mai mari. La nivelul integii tari, s-au prabusit ori au fost avariate
33.000 de
locuinte. Si-au pierdut viata 1.571 de oameni, iar 11.300 au fost
raniti. S-a impus si s-a trecut la o
noua
proiectare antiseismica.
CUTREMURE "DE CERCETARE"
Cutremurul din 30
august 1986, cu o magnitudine de 7,0 si intensitate VIII a fost - dupa
aprecierile dr. Marmureanu, directorul Institutului Roman de Fizica a
Pamantului - cumva similar celui din 1940. Mai ales ca a avut loc la
aceeasi
adancime: 133 kilometri. Au urmat apoi doua alte cutremure destul de
mari, pe
30 mai 1990, cu magnitudinea 6,7 la 90 kilometri adancime si pe 31 mai
1990, cu
magnitudinea 6,2 la 79 kilometri adancime. Nu au existat victime ori
pagube
materiale. In schimb, aceste seisme au oferit informatii esentiale -
datorita
numarului mare de accelerograme obtinute - pentru realizarea unor harti
reprezentand distributia acceleratiilor in teritoriul extracarpatic.
CARLTONUL, EROARE DE PROIECTARE
Cea mai cunoscuta
cladire prabusita la cutremurul din 1940, blocul Carlton din Bucuresti,
era o
constructie cu structura de beton armat, cu doua subsoluri, sala de
cinema si
12 etaje. Blocul s-a prabusit de la primele vibratii, ingropand sub
daramaturi
aproape toti locatarii. A urmat un proces din care a rezultat ca a fost
vorba
de o eroare de proiectare. Cifra exacta a victimelor n-a fost
cunoscuta, pentru
ca in perioada razboiului informatiile erau cenzurate. S-a apreciat ca
au fost
in jur de 1.000 de morti si 4.000 de raniti, majoritatea in Moldova.
CUM S-A FORMAT
LACUL ROSU
23 ianuarie 1838,
ora 18,45. 6,9 magnitudine, VIII intensitate. Acest cutremur a provocat
modificari importante in relieful extracarpatic. Ca urmare a prabusirii
unui
munte, s-a format Lacul Rosu.
|