1
INTRODUCERE
Popoarele Europei , au stabilit o uniune
tot mai strânsă între ele
şi ca urmare au hotărât să aibă un viitor paşnic bazat pe valori comune.
Conştientă de patrimoniul său spiritual şi moral, Uniunea
Europeană se întemeiază pe valorile
indivizibile şi universale ale demnităţii umane, libertăţii, egalităţii
şi
solidarităţii.
Uniunea se sprijină pe principiul statului de drept.
Totodată Uniunea situează persoana în centrul acţiunii sale instituind
cetăţenia Uniunii şi creând un spaţiu de libertate, de securitate şi de
justiţie. Tot ea contribuie la păstrarea şi dezvoltarea acestor valori
comune
respectând diversitatea culturilor şi tradiţiilor popoarelor Europei,
precum şi
a identităţii naţionale a statelor membre şi a organizaţiilor puterilor
publice
la nivel naţional, regional şi local.
“Uniunea caută să promoveze o dezvoltare
echilibrată şi durabilă şi asigură libera circulaţie a persoanelor,
mărfurilor,
serviciilor şi a capitalurilor, precum şi libertatea de stabilire.
În
acest scop, este necesar ca evidenţiindu-le
printr-o cartă să fie întărită protecţia drepturilor fundamentale în
spiritul
evoluţiei societăţii, al progresului social şi a dezvoltărilor
ştiinţifice şi
tehnologice.
Respectiva
Cartă reafirmă, prin respectarea competenţelor şi îndatoririlor
Uniunii, precum
şi a principiului subsidiarităţii, drepturile care rezultă în special
din
tradiţiile constituţionale şi din obligaţiile internaţionale comune
statelor
membre, din Convenţia Europeană privind apărarea drepturilor omului şi
a
libertăţilor fundamentale, din cartele sociale adoptate de Uniune şi de
către
Consiliul Europei, precum şi din jurisprudenţa Curţii de Justiţie a
Uniunii
Europene şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului.
În
acest context, Carta va fi interpretată de către instanţele Uniunii şi
ale
statelor membre luând în considerare în întregime explicaţiile
stabilite sub
autoritatea preşedinţiei Convenţiei care a elaborat Carta. Faptul de a
beneficia de aceste drepturi implică responsabilităţi şi îndatoriri
atât faţă
de terţi, precum şi faţă de comunitatea umană în general şi faţă de
generaţiile
viitoare.”1
În
consecinţă, Uniunea recunoaşte drepturile,
libertăţile şi principiile enunţate în continuare.
____________________________________________________________________________________
1. Carta
drepturilor fundamentale a Uniunii
Europene, partea a II-a a Constituţiei
Uniunii Europene
CAPITOLUL I – DEMNITATEA ŞI
DREPTURILE ASIMILATE
Demnitatea
umană
“Demnitatea” umană este inviolabilă, aceasta trebuie
respectată şi protejată.2
Dreptul
la viaţă
1.Orice
persoană are dreptul la viaţă.3
Referitor
la dreptul la viaţă, Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, dispune
următoarele “dreptul la viaţă al oricărei persoane este protejat prin
lege.
Moartea nu poate fi cauzată cuiva în mod intenţionat,
decât
în executarea unei sentinţe capitale pronunţate de un tribunal în cazul
în care
infracţiunea este sacţionată cu această pedeapsă prin lege.”
Deasemenea
se mai dispune “ moartea nu este considerată ca fiind cauzată prin
încălcarea
acestui articol (art 2 CEDO) în cazurile în care aceasta ar rezulta
dintr-o
recurgere absolut necesară la forţă , şi anume: a)pentru a asigura
apărarea
oricărei persoane împotriva violenţei ilegale;
b)pentru
a efectua o arestare legală sau pentru împiedica evadarea unei personae
legal
deţinute
c)pentru
a reprima, conform legii, tulburările violente sau o insurecţie”.
2.Nimeni
nu poate fi condamnat la pedeapsa cu moartea sau executat4
Conform CEDO “pedeapsa cu
moartea este abolită. Nimeni
nu poate fi condamnat la o asemenea pedeapsă şi nici executat”
Dreptul
la integritatea persoanei
“Orice persoană are dreptul la integritate
fizică şi psihică.” 5
In
cadrul medicinii şi biologiei , trebuie respectate în principal
următoarele:
a)
consimţământul liber şi în
cunoştiinţă de cauză al persoanei implicate, conform prevederilor legii;
b)
interzicerea practicilor de eugenie, în special a
acelora care au drept scop selecţia persoanelor;
c)
interzicerea utilizării corpului uman şi părţilor sale,
ca atare, ca sursă de profit;
d)
interzicerea clonării umane în
scopul reproducerii.
________________________________________________________________________________
2,3,4,5,
- Carta drepturilor fundamentale a
Uniunii Europene
Interzicerea
torturii şi a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante
Conform Cartei
drepturilor fundamentale a
Uniunii Europene nimeni nu poate fi supus torturii şi nici
pedepselor
sau tratamentelor inumane sau degradante
Interzicerea
sclaviei şi a muncii forţate
In
Uniune este interzisă ţinerea în sclavie sau în servitute a unei
persoane.
Deasemenea, nimeni nu poate fi constrâns să presteze o muncă forţată
sau
obligatorie şi este interzis traficul cu fiinţe umane.
Nu
se consideră muncă forţată sau obligatorie
în acest sens “ orice muncă impusă în mod normal unei persoane supuse
detenţiei
în condiţiile prevăzute de art 5 din Convenţie Europeană a Drepturilor
Omului sau în timpul în care se află în
libertate condiţionată; orice serviciu cu caracter military sau, în
cazul celor
care refuză să satisfacă serviciul militar din motive de conştiinţă ,
în ţările
în care acest lucru este recunoscut ca legitim, un alt serviciu în
locul
serviciului militar obligatoriu; orice serviciu impus în situaţii de
criză sau
de calamităţi care ameninţă viaţa sau bunăstarea comunităţii; orice
muncă sau
serviciu care face parte din obligaţiile civile normale.”6
CAPITOLUL II –
LIBERTĂŢILE CETĂŢEANULUI
EUROPEAN
Dreptul la libertate şi securitate
Carta
Drepturilor Fundamentale a
Uniunii Europene prevede că orice persoană are dreptul la
libertate şi
securitate.
Respectarea vieţii particulare şi de familie
Viaţa
particulară şi de familie ai oricărei persoane trebuie respectată,
alături de respectarea domiciliului şi corespondenţei particulare.
Amestecul
unei autorităţi publice în exercitarea acestui drept nu este
permisă decât în măsura în care acest amestec este prevăzut de lege şi
daca
constituie o masură necesară pentru securitatea naţională, siguranţa
publică,
bunăstarea economică a ţării , apărarea oridinii şi prevenirea faptelor
penale,
protejarea sănătăţii sau a moralei ori protejarea drepturilor şi
libertăţilor
altora.
1
Protecţia datelor cu caracter personal
Conform
Cartei Drepturilor Fundamentale a
Uniunii Europene, „orice persoană are dreptul la protecţia
datelor cu
caracter personal care o privesc.” Aceste date trebuiesc tratate
corect, în
scopuri precise şi doar pe baza consimţământului persoanei în cauză.
Dreptul la căsătorie şi dreptul de întemeiere a unei familii
Aceste
drepturi sunt garantate în conformitate cu legile naţionale care
reglementează exercitarea acestor drepturi.
„Începând cu vârsta stabilită prin
lege, bărbatul şi femeia au dreptul de a se căsători şi de a întemeia o
familie”7 conform legislaţiei naţionale.
Dreptul la libertatea de gândire, de conştiinţă şi religioasă
Orice
persoană are dreptul la libertatea de gândire, de conştiinţă şi
religioasă. Acest drept oferă cetăţeanului libertatea de a-si schimba
religia
sau convingerea, precum şi aceea de a-şi manifesta liber religia
individual sau
colectiv, în public sau în particular, prin intermediul culturii,
învăţării,
practicilor şi îndeplinirii riturilor.
Dreptul la libertatea de exprimare şi de informare
Acest
drept se referă la libertatea oricărei persoane de a-şi expune
opinia, de a primi sau transimite informaţii sau idei, fără restricţii
din
partea autorităţilor publice. Deasemenea sunt respectate libertatea şi
pluralismul mijloacelor de exprimare în masă.
Conform
CEDO „ orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare. Acest
drept cuprinde libertatea de opinie şi libertatea de a primi sau de a
comunica
informaţii ori idei fără amestecul autorităţilor publice şi fără a ţine
seama
de frontiere.” Totodata Constitutia prevede că statele nu sunt
impiedicate să
supună societăţile de radiodifuzare, de
cinematografie su de televiziune unui regim de autorizare.Constituţia
prevede:
„ Exercitarea acestor libertăţi ce comportă indatoriri şi
responsabilităţi
poate fi supusă unor formalităţi , condiţii de restrângeri sau sancţiuni prevăzute de lege, care constituie măsuri
necesare, intr-o societate democratică, pentru securitatea naţională,
integritatea teritorială sau siguranţa publică, apărarea ordinii şi
prevenirea
infracţiunilor, protecţia sănătăţii sau a moralei...”
________________________________________________________________________________
7 – Carta
Drepturilor Fundamentale a Uniunii
Europene
Dreptul
de întrunire şi de asociere
Acest
drept se referă la libertatea oricărei persoane de a se întruni sau
asocia cu oricine sau orice organizaţie, inclusiv dreptul de a
constitui cu
alţii sindicate sau de a se afilia la sindicate pentru apărarea
intereselor.
Dreptul la educaţie
Conform
Cartei drepturilor fundamentale a
Uniunii Europene, orice persoană are dreptul la
educaţie , precum şi la accesul la formarea
profesională şi la formarea continuă.
Acest drept include posibilitatea de a urma invăţământul obligatoriu,
care este
gratuit.
Totodată
se prevede că orice personă are dreptul de a înfiinţa instituţii
de învăţământ respectând principiile
democratice. Deasemenea părinţii au dreptul de a asigura educarea şi
instruirea
copiilor , potrivit convingerilor lor religioase, filozofice şi
pedagogice, în
concordanţă cu respectarea legilor naţionale care reglementează acest
drept.
Libertatea profesională şi dreptul la
muncă
„Orice persoană are dreptul la
muncă şi dreptul de a exercita o profesie aleasă sau acceptată în mod
liber .” 8 Deasemenea
fiecare cetăţean sau cetăţeană a Uniunii are libertatea de a-şi căuta
un loc de
muncă, de a lucra, de a se stabili sau de a-şi oferi serviciile în
orice stat
membru.Resortisanţii ţărilor terţe care sunt autorizaţi să lucreze pe
teritoriul statelor membre au dreptul la condiţii de muncă echivalente
cu cele
de care beneficiază cetăţenii sau cetăţenele Uniunii.
Libertatea
de a desfaşura o activitate comercială
Conform Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii
Europene libertatea de
a desfăşura o activitate comercială este recunoscută în conformitate cu
dreptul
Uniunii şi cu legislaţiile şi practicile naţionale.
Dreptul
de proprietate
Acest drept se referă la faptul că orice persoană are dreptul de se
bucura de proprietatea
bunurilor pe care le-a dobândit în mod legal, de a le folosi, de a
dispune de
ele şi de a le lăsa moştenire. Nimeni nu poate fi privat de
proprietatea sa,
decât pentru cauză de utilitate publică, în cazurile şi condiţiile
prevăzute de
lege şi în schimbul unei despăgubiri juste acordate în timp util pentru
pierderea pe care a suferit-o.
____________________________________________________________________________________
8 – Carta drepturilor
fundamentale a Uniunii Europene
Folosirea bunurilor poate
fi reglementată prin lege în limitele impuse de interesul general.
Totodată Carta
drepturilor
fundamentale a UE menţionează că
proprietatea intelectuală este protejată.
Dreptul
la azil
Dreptul de azil este garantat cu respectarea regulilor
Convenţiei de la Geneva
din 28 iulie 1951 şi
a Protocolului din 31 ianuarie 1967 referitor la statutul refugiaţilor
şi în
conformitate cu Tratatul instituind Comunitatea Europeană.
Protecţia
în caz de evacuare, expulzare sau extrădare
Conform acestui drept Carta drepturilor fundamentale
precizează că “expulzările
colective sunt
interzise” şi deasemenea “Nimeni nu
poate fi evacuat, expulzat sau extrădat către un stat unde există un
risc
serios de a fi supus pedepsei cu moartea, torturii sau altor pedepse
sau
tratamente inumane sau degradante.”
CAPITOLUL III - EGALITATEA
Egalitatea
în drepturi
In
faţa legii toate persoanele sunt egale.
Nediscriminarea.
Conform
Cartei drepturilor fundamentale inclusă în partea a doua a
Constituţiei Uniunii Europene este interzisă orice discriminare
bazată în special pe motive de sex, rasă, culoare, origini etnice sau
sociale,
caracteristici genetice, limbă, religie sau convingeri, opinii politice
sau
orice altă opinie, apartenenţă la o minoritate naţională, avere,
naştere,
handicap, vârstă sau orientare sexuală.
Totodata , în domeniul de aplicare a Constituţiei şi fără să
aducă
atingere dispoziţiilor specifice, se interzice orice discriminare pe
motive de
naţionalitate.
„Exercitarea
drepturilor şi libertăţilor recunoscute de prezenta Convenţie
trebuie să fie asigurată fără nici o deosebire, în special, de sex,
rasă, culoare,
limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine
naţională sau
socială, apartenenţă la o minoritate naţională, avere, naştere sau
orice altă
situaţie”.9
|