1
IPOTECA
I.
Definiţie şi reglementare
Ipoteca
este un drept real accesoriu care
are ca obiect un bun imobil al debitorului sau al altei persoane, fără
deposedare, care conferă creditorului ipotecar dreptul de a urmări
imobilul în
stăpânirea oricui s-ar afla şi de a fi plătit cu prioritate faţă de
ceilalţi
creditori din preţul acelui bun.
Ipoteca
este reglementată în art. 1746 – 1814 Cod civil.
-
ipoteca este o garantie reala,
servind la
garantarea obligatiilor unui debitor fata de creditorul sau, printr-un
bun imobil
din propriul sau patrimoniu, anume desemnat pe cale legala in acest
scop
(ipoteca nu presupune deposedarea debitorului de imobil).
-
sintetic, ipoteca este o garantie
reala,
imobiliara, constand dintr-un drept real accesoriu asupra unui imobil
al
debitorului.
II.
Caracterele generale ale ipotecii
Indiferent de felul ei, ipoteca
prezintă următoarele caractere generale:
1.
ipoteca este un drept
real asupra unui bun imobil care conferă titularului său două
atribute: dreptul de urmărire şi dreptul de preferinţă;
2.
ipoteca este un drept
accesoriu, deoarece însoţeşte şi garantează un drept
principal;
3.
ipoteca este o garanţie
imobiliară, deoarece are ca obiect numai bunuri imobile
aflate în circuitul civil;
4.
ipoteca este o garanţie
specializată, ceea ce înseamnă că poate fi constituită
numai asupra unui imobil sau a unor imobile individual determinate şi
pentru
garantarea unei datorii cu o valoare determinată;
ipoteca este indivizibilă,
în sensul că imobilul ipotecat este afectat în întregime pentru
garantarea
creanţei.
5.CONDITII
-
ipoteca
nu va putea fi constituita decat prin act autentic.
-
inscriptiile
ipotecare se fac la judecatoria in a carei raza teritoriala sunt
situate
imobilele ipotecate.
-
pot
fi ipotecate numai imobilele (care se afla in circuitul civil) impreuna
cu
accesoriile lor care sunt imobile prin destinatie, precum si uzufructul
asupra
unor imobile.
-
ipoteca
trebuie sa fie specializata sub un dublu aspect:
Ř
sa
fie determinata cu privire la imobilul afectat.
Ř
sa
fie determinata in ceea ce priveste valoarea creantei.
-
conditii
privind persoana constituientului:
Ř
cel
ce o constituie trebuie sa aiba capacitatea deplina de exercitiu.
Ř
cel
ce o constituie trebuie sa aiba calitatea de proprietar actual al
imobilului ce
se ipotecheaza. Bunurile viitoare ale debitorului nu pot forma obiectul
unei
ipoteci. Iar, daca dreptul de proprietate al constituientului este sub
conditie
suspensiva sau rezolutorie, aceeasi conditie va afecta si ipoteca.
Deasemenea,
nu se pot ipoteca bunurile altuia, indiferent daca acestea apartin
persoanelor
fizice sau juridice, decat cu consimtamantul lor expres.
-
conditii
de forma:
Ř
contractul
de ipoteca este un contract solemn, ipoteca trebuind sa fie incheiata
prin
inscris autentic.
-
conditii
de publicitate:
Ř
acestea
nu tin de caracterul solemn al contractului de ipoteca, ci numai de
asigurarea
opozabilitatii si a rangului de preferinta ale ipotecii.
Ř
publicitatea
consta in inscrierea ipotecii in cartea funciara de la judecatoria din
raza
teritoriala a caruia se afla situat imobilul, astfel: partile incheie
un
contract de ipoteca dupa care se prezinta cu acesta la notariat
personal (sau
prin mandatari cu procura speciala si autentica). Pe baza actelor
autentificate, a unei cereri si a unei taxe de timbru judiciar
judecatorul
delegat cu tinerea cadastrului va dispune (binenteles, dupa verificarea
actelor) prin incheiere inscrierea ipotecii in registrul de carte
funciara.
5.
EFECTE
-
se constituie un drept de creanta a
creditorului
numai asupra bunurilor imobile (sau imobile prin destinatie) ale
debitorului.
-
in raport cu debitorul:
Ř
acesta
pastreaza detentia imobilului ipotecat.
Ř
are
dreptul sa culeaga fructele ca orice proprietar.
Ř
are
dreptul de a instraina imobilul ipotecat, dar, in acest caz, imobilul
se va
stramuta catre noul dobanditor, grevat de ipoteca constituita asupra
lui.
-
in raport cu creditorul:
Ř
are
un drept de urmarire a imobilului in mana oricui s-ar afla.
Ř
are
un drept de preferinta fata de ceilalti creditori (luandu-se in calcul
rangul
ipotecii).
-
in raport cu tertii dobanditori ai
imobilului
ipotecat:
fata de acestia, ipoteca nu constituie o
indisponibilizare,
ei putand achizitiona imobilul ipotecat sub conditia de a-l prelua cu
tot cu
sarcina ce-l greveaza.
7.
AVANTAJE
-
creditorul ipotecar are dreptul de a
urmari
imobilul ipotecat in mana oricui s-ar gasi acesta.
-
in caz de executare silita, faliment, etc creditorii ipotecari sunt preferati
celor chirografari, iar cei de rangul I creditorilor cu inscriptii
ulterioare.
-
inscriptiile
ipotecare conserva dreptul de privilegiu si de ipoteca
in curs de 15 ani din ziua in care s-au facut
inscriptiile (dupa aceasta data efectul lor incetand daca nu au fost
prelungite
– pentru ca inscriptia reinnoita sa-si pastreze rangul initial, este
necesar sa
se indice inscriptia primitiva).
-
ipoteca
continua sa existe asupra intregului imobil, chiar daca a fost platita
o parte
din datorie si chiar daca, in caz de
partaj a unui imobil ipotecat, imobilul trece in lotul unuia dintre
copartasi
(acesta va trebui sa suporte urmarirea pentru intreaga datorie,
intrucat
garantia este incorporata in imobil).
-
la
scadenta daca debitorul nu onoreaza creanta, creditorul poate cere
executarea
silita (in cf. cu OG nr.11/1996 (cu toate modificarile sale) privind
executarea
creantelor bugetare).
-
cheltuielile
privind inregistrarea si asigurarea
imobilului ipotecat sunt in
sarcina debitorului (imprumutatului).
8.RISCURI/DEZAVANTAJE
-
fiind o obligatie accesorie
obligatiei
principale garantate, ipoteca are aceeasi soarta ca si principalul –
“accesorium sequitur principale” (accesoriul urmeaza principalul). Deci, daca obligatia principala este
afectata de modalitati (termen, conditie, etc) si ipoteca va fi la
randul ei va
fi afectata de acestea.
-
nerespectarea
formalitatilor de publicitae este sanctionata cu nulitatea inscrierii,
ceea ce
inseamna ca ipoteca nu va fi opozabila si nu va capata rang decat din
momentul
inregistrarii sale regulate, rangul capatandu-se din momentul in care
inscrierea a fost facuta in mod valabil.
-
nerespectarea
formei autentice a contractului de ipoteca duce la nulitatea absoluta a
acestuia.
-
cum
ipoteca este folosita cel mai adesea la vanzarile/creditele pe termen
mijlociu
sau lung, in acest interval, pana la plata ultimei rate scadente, pot
aparea
evenimente neprevazute (ex:incendiu, inundatii, cutremure, etc) care sa
diminueze (uneori chiar substantial) sau chiar sa duca la disparitia
bunului
imobil asupra careia este constituita ipoteca. De aceea, intotdeauna
bunul
ipotecat trebuie sa fie asigurat la o societate de asigurari, iar
polita de
asigurare sa fie emisa pe numele beneficiarului ipotecii.
-
modalitatea
greoaie de constituire (ca timp si formalitati ce trebuiesc
indeplinite).
III.
Felurile ipotecii
În funcţie de izvorul său, ipoteca
poate fi de două feluri:
-
ipotecă
legală – care ia naştere în temeiul unei dispoziţii speciale a
legii (art.
1749 alin. 1 Cod civil);
-
ipotecă
convenţională - care ia naştere
printr-un contract încheiat între creditorul ipotecar şi proprietarul
bunului
imobil, care poate să fie debitorul sau un terţ.
Ipoteca
legală
Ipoteca
legală este
acea formă de ipotecă care ia naştere în virtutea unei dispoziţii
legale.
Dispoziţiile
prevăzute în Codul civil cu privire la
cazurile de ipotecă legală au fost abrogate.
În
prezent se poate reţine că sunt cazuri de ipotecă
legală:
1.
ipoteca prevăzută de art. 10 din
Legea nr.
22/1969, potrivit căruia garanţiile suplimentare a căror obligativitate
este
stabilită de lege pot să constea nu numai în fidejusiune ori în gaj,
dar şi
într-o ipotecă;
2.
ipoteca legatarilor cu titlu
particular al unor
sume de bani sau bunuri fungibile asupra bunurilor imobile succesorale,
prevăzută de art. 902 alin. 2 Cod civil;
ipoteca
prevăzută de art. 12 din Decretul – Lege nr. 61/1990
conform
căruia creditele acordate de Casa de Economii şi Consemnaţiuni pentru
cumpărarea de
1
1.
locuinţe din fondurile statului vor
fi garantate
prin constituirea unei ipoteci asupra locuinţei dobândite şi art. 15
din Legea
nr. 85/1992modificată
prin Legea nr. 76/1994, conform căruia, în cazul în care vânzarea se
face cu
plata preţului în rate, unitatea vânzătoare îşi garantează încasarea
preţului
prin înscrierea ipotecii asupra locuinţei;
2.
ipoteca prevăzută de art. 166 Cod
procedură
penală, care reglementează o ipotecă legală cu caracter asigurător
având ca
obiect bunurile imobile sechestrate.
Ipoteca
convenţională
Potrivit
art. 1749
alin. 2 Cod civil, ipoteca convenţională este aceea care ia naştere din
convenţia părţilor, cu formele prescrise de lege.
Pentru
valabilitatea ipotecii se cer întrunite condiţii de
fond şi condiţii de formă.
Condiţiile de fond privesc
persoana care constituie ipoteca,
care trebuie să aibă capacitate de exerciţiu deplină
şi calitatea de proprietar actual al bunului.
În
ceea ce priveşte condiţiile
de formă, conform art. 1772 Cod civil, ipoteca convenţională este
valabilă
numai dacă este constituită prin act autentic. Sancţiunea nerespectării
formei
autentice, care este cerută ad
validitatem, este nulitatea absolută.
IV.Publicitatea
ipotecii
Publicitatea
ipotecii constă în înscrierea ipotecii în registrul
special sau, după caz, în cartea
funciară aflată la judecătoria în a cărei rază teritorială este situat
bunul
imobil, în baza art. 108 alin. 1 din Legea nr. 36/1995.
Publicitatea se efectuează în baza
contractului autentic de constituire a ipotecii şi este ordonată
printr-o
încheiere de către judecător.
Înscrierea ipotecii convenţionale
conservă dreptul d eipotecă timp de 15 ani de la data înregistrării,
după care
se perimă.
În
cazul ipotecilor legale, înscrierea lor se face la
cererea creditorului, în virtutea titlului din care rezultă ipoteca.
Înscrierea
ipotecii legale este imprescriptibilă, în sensul
că oricât timp ar trece de la data efectuării ei ea nu se perimă.
Data
înscrierii conferă şi rangul ipotecii, conform art.
1779 Cod civil. Importanţa rangului
ipotecii, constă în faptul că între doi creditori de rang diferit, cel
cu rang
prioritar, adică cel care a înscris primul ipoteca, va avea dreptul să
se
despăgubească integral din preţul imobilului ipotecat, iar ceilalţi
creditori
se vor despăgubi din ceea ce rămâne.
Dacă
debitorul
plăteşte datoria, ipoteca rămâne fără obiect, iar înscrierea se radiază.
V.
Efectele ipotecii
Efectele
faţă de debitor
Debitorul sau cel căruia îi aparţine
imobilul ipotecat, păstrează, în principiu, toate atributele dreptului
de
proprietate: posesia , folosinţa şi dispoziţia.
Debitorul poate înstrăina bunul
ipotecat sau îl poate greva cu sarcini reale.
Efectele
faţă de creditor
Creditorul are recunoscut un drept
real accesoriu, fără deposedarea proprietarului bunului imobil, drept
care îi
conferă două atribute:
-
dreptul de urmărire, care constă în
posibilitatea de a urmări bunul în stăpânirea oricui s-ar afla, chiar
dacă
debitorul l-a înstrăinat;
-
dreptul de preferinţă, care constă
în
aptitudinea de a-şi realiza creanţa cu prioritate din preţul obţinut
din
vânzarea imobilului ipotecat, iar în situaţia în care sunt mai mulţi
creditori
ipotecari, dreptul de preferinţă se exercită în ordinea dată de rangul
ipotecii
fiecăruia.
Efectele
faţă de terţii dobânditori ai imobilului ipotecat
Codul
civil
reglementează în art. 1791 – 1797 posibilităţile pe care le are terţul
dobânditor al imobilului ipotecat în cazul în care debitorul nu
plăteşte
datoria, iar creditorul cere realizarea ipotecii:
1.
terţul dobânditor poate să opună
excepţii:
inexistenţa sau stingerea datoriei, nulitatea obligaţiei garantate,
nulitatea
contractului de ipotecă, nulitatea inscripţiei ipotecare;
2.
terţul dobânditor poate să
plătească datoria
debitorului şi se va subroga în drepturile creditorului;
3.
terţul dobânditor poate să
recurgă la purgă.
Procedura acesteia este reglementată în art. 1801 – 1814 Cod civil şi
constă în
oferta făcută creditorului de a plăti creanţa garantată prin ipotecă,
până la
concurenţa preţului de cumpărare a imobilului sau până la concurenţa
valorii
imobilului, stabilită prin expertiză, dacă a dobândit imobilul
printr-un
contract cu titlu gratuit;
4.
terţul dobânditor poate abandona
imobilul
ipotecat pentru a fi scos la vânzare, fără participarea sa.
VI.
Stingerea ipotecii
Ipoteca se
poate
stinge:
1.
pe
cale principală, prin următoarele modalităţi:
-
renunţarea creditorului la ipotecă;
-
oferta de purgă;
-
rezoluţiunea sau nulitatea titlului
prin care
cel care a constituit ipoteca a dobândit dreptul de proprietate asupra
imobilului ipotecat;
-
prescripţia extinctivă;
2.
pe
cale accesorie, atunci când se stinge obligaţia pe care o
garantează,
respectiv prin:
-
plată;
-
compensaţie;
-
novaţie;
-
confuziune;
-
remitere de datorie;
-
dare în plată.
|