Starea societatii romanesti contemporane din punct de vedere al sistemului judiciar

Categoria: Referat Drept

Descriere:

Acest lucru ne dovedeste ca societatea romanesca a acceptat ideea ca pedepsirea infractorilor se poate realiza si in alte conditii decat pana in prezent.Acest nou act normativ ii ajuta pe detinuti in acest limbaj al cooperarii...

         Starea societatii romanesti contemporane

             din punct de vedere al sistemului judiciar.

Fiecare persoana adolescent,adult sau batran vorbeste despre o reforma cat mai repede posibila in sistemului judiciar, desigur nu toti sunt specialisti in acest domeniu dar fiecare are dreptul sa-si spuna cuvantul , sa-si dea cu parerea despre cum ar crede el k lui si societatii in care traieste i-ar fi mai bine.

Prima miscare care a avut loc in sistemul judiciar a fost propusa si acceptata la 8 decembrie 1991 cand a fost adoptata Constitutia Romaniei, primul pas care avea sa ne arate ca statul roman a devenit un stat democrat, un pas care ne ajuta sa avem o viziune noua, clara, cuprinzatoare si reformatoare privind democratia(acest pas atat de nou in vietile romanilor) si drepturile omului la o viziune noua bazata pe justitia sociala.

Sistemul trece printr-o criza profunda, provocata de intarzierile nepermise ale unei reforme reale si este in afara oricaror indoieli ca valorile politice, economice, sociale si umane trebuiesc protejate juridic, iar actiunilor contrar lor trebuie sanctionate.

Au trecut foarte multi ani de cand Romania se confrunta si trece prin aceasta perioada de tranzitie, prin aceasta perioada de globalizare si modernizare a tuturor sistemelor publice si nu putem sa nu remarcam si sa realizam cu foarte multa greutate ca avem conceptii foarte invechite si asta o spun din cauza ca in Romania inca se mai aplica pedepse vechi de 30 de ani care sunt depasite foarte mult de catre realitatile actuale.     

Toata lumea atat cei care au condus , cei care conduc in momentul de fata tara cat si oamenii de rand spun ca vor sa se alinieze la standardele europene, la standardele lumii civilizate din punct de vedere juridic si nu numai , ca vrem sa ne aliniem prin politica penala pe care o practicam la ora actuala dar  nu facem altceva decat sa ne departam de ceea ce sustinem ca dorim.

Desi inceputul acestui eseu l-am facut destul de critic impotriva sistemului judiciar nu trebuie sa vedem doar partea negativa de pana acum trebuie sa recunoastem ca unele lucruri de dupa 1989 s-au schimbat si aici ma refer la mai multe legi , decizii chiar si pedepsele cu inchisoare.In continuare voi da cateva exemple si voi descrie  mai pe larg unele decizi luate de-a lungul timpului.

Un prin pas in aceasta schimbare a sistemului judiciar l-a constituit aparitia Legii nr.82 sin 18 mai 1999 privind inlocuirea inchisorii contraventionale cu sanctiunea obligarii contravenientului la prestarea unei activitati in folosul comunitatii, astfel cei care au savarsit unele fapte mai minore fata de asasini, violatori sunt scosi in afara penitenciarului si sunt supraveghiati in timp ce ei fac aceasta munca in folosul comunitatii.

Pe aceleasi coordonate se alatura si adoptarea de catre Guvernul Romaniei a Ordonantei nr.92 din 28 august 2000 privin organizarea si functionarea serviciilor de reintegrare sociala a infractorului.Aceste activitati sunt foarte prospere pentru ei deoarece ii ajuta atat in interiorul penitenciarului sa comunicemau usor, mai frumos si mai putin violenta cu ceilalti detinuti cat si dupa ce ei isi desavarsesc pedepsa si sunt pusi in liberate.In Romania exista penitenciare care au in interiorul lor o scoala unde detinutii pot sa absolve unele cursuri.Pe langa scoalarizare si alfabetizare detinuti pot sa participe la activitati de exprimare artistica, la diferite spectacole organizate in interiorul penitenciarului si chiar la participari sportive. Se mai  pot organiza concursuri între camere (cultură generală, şah, table, cuvinte încrucişate etc.) dotate cu premii ce pot fi doar simbolice. Aceste concursuri, care ar antrena un număr mare de deţinuţi, ar trebui să aibă un caracter permanent.Aceasta decizie reprezinta o mentalitate noua in dreptul romanesc de abordare a problemei reintegrarii sociale a persoanelor care au savarsit infractiuni.Acest lucru ne dovedeste ca societatea romanesca a acceptat ideea ca pedepsirea infractorilor se poate realiza si in alte conditii decat pana in prezent.Acest nou act normativ ii ajuta pe detinuti in acest limbaj al cooperarii.

In urma cu ceva in ani un numar destul de mare de oameni care isi desfasoare activitatea in acest domeniu au ineput sa se specializeze si si-au manifestat sprijinul real si puternic pentru introducerea si dezvoltarea probatiunii in tara noastra.

O alta decizie importanta care ajuta Romania sa observe si sa aplice unele activitati care sunt luate si realizate in stainatate a fost data prin Ordonanta nr 81 din 30 august 1999 si anume Guvernul Romaniei a aprobat participarea Ministerului Justitiei ca membru permanent la Conferinta Europeana Permanenta de Probatiune care promoveaza cooperarea internationala in domeniul sanctiunilor si masurilor comunitare.Aceasta hotarare este foarte bine venita deoarece tara noastra trebuie sa prospere foarte mult mai ales in sistemul judiciar si aceasta activitate reduce cat de cat diferentele existente si atingerea standardelor europene.In aceste activitati avem nevoie de un personal foarte bine specializat in diferitele probleme care sunt intalnite in interiorul penitenciarului pentru rezolvarea orcaror incidente din punct de vedere psihic, violent, educativ al detinului deoarece siguranta oamenilor de afara trebuie foarte bine protejata.

In ceea ce priveste atributia de supraveghere a respectarii de catre persoana condamnata a masurilor se observa ca aceasta are un domeniu de aplicabilitate restrans la pedeapsa inchisorii cu suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere, inclusiv in cazul minorilor dupa implinirea varstei de 18 ani.

In anul 2005, minorii au savarsit peste 2.700 de infractiuni, cifra ce atesta o crestere cu 7%  a numarului de delictede acest gen, comparativ cu anul precedent.Furturile, jafurile, talhariile sunt infractiunile pentru care sunt cercetati majoritatea tinerilorsi copiiilor certati cu legea.Dupa categoriile de varsta delictele au fost comise de catre adolescente de 16, 17 ani, mojoritatea lor fiin exponenti ai sexului masculin.Inchisoarea este cea mai buna scoala a criminalitatii si cu cat mai mult copilul se afla intr-un penitenciar , cu ata sunt mai reduse sansele lui de a devenii un bun cetatean.Copii care au savarsit infractiuni minore ar trebui sa aiba sansa sa nu mai fie tinuti in detentie la fel ca si cei care au comis fapte grave de oror sau altele ei ar trebui sa-si ispaseasca pedeapsa pentru faptele comise fara a fi privati de liberate, inclusiv prin prestarea munciineremunerate in folosul comunitatii.Desfasurarea activitatii de colaborare cu celelalte institutii publice sau persoane private pentru identificarea profesionala reprezeinta o maniera activa de abordare a problemei reintegrarii sociale a persoanelor care au savarsit infractiuni.Totusi suntem convinsi sca prin Regulamentul de aplicare al prezentei ordonantei se va avea in vedere eliminarea riscului ca anumiti infractori sa isi execute pedeapsa in apropierea copiilor sau varstnicilor, precum si alte asemenea situatii.

O alta activitate  destul de importanta este intocmirea unor rapoarte de evaluare a detinutilor si a unor referate periodice de reintegrare sociala si supraveghere.In aceste rapoarte care sunt facute la solicitarea instantelor trebuie sa se tine cont de mai multe aspecte cum ar fii:informatii despre infractor, fapta comisa de acesta, situatia personala si sociala, iar aceste aspecte sunt puse in documente care refleta reintegrarea lui sociala.Aceste date sunt confidentiale pentru a prevenii o eventuala utilizare in alte scopuri a acestuia.

O problema deosebit de importanta care nu este inca cuprinsa in reglementarea romaneasca este cea a asistentei si consilierii victimelor infractiunilor.Acest lucru ar trebuie sa intre in vigoare deoarece victima poate suferii o trauma care o poate marca pe viata, poate suferii unele depresii psihice sau poate suferii o imbolnavire grava datorita socului prin care a trecut.A sosit momenhtul cand ar trebui sa acordam mai mult interes acestui punct de vedere, acestei categorii prin initierea si derularea unor progarme in cadre specializate.

O alta propunere judecatoreasca care eu consider ca ca nu ar trebui sa fie aprobata este introducerea persoanelor eliberate conditionat a caror supraveghere sa fie efectuata evident tot de catre servicii de reintegrare sociala.Nu mi se pare corect, etic, so moral, ca o persoana care a desavarsit o infractiune foarte grava  si care a fost sanctionat cu pedeapsa care trebuie executata in mediul carceral sa fie lasata in libertate mai devremecu singura obligatie de a nu mai savarsii alta infractiune, fara a se executa asupra lui nici o supraveghere, cel putin o perioada de timp rezonabila pentru a dovedii ca a adoptatun comportament corespunzator.

Umanizare si personalizarea pedepsei au devenit constante in viata contemporana.

La sfarsit as vrea sa spun ca desi viata sistemului juridic din 1989 si pana astazi nu s-a schimbat destul de mult adica au fost luate legi care in Europa au fost adoptate in anii `60 -`70  oameni inca mai spera ca intr-o buna zi sistemul juridic se va imbunatati si vor putea avea incredere in el din ce in ce ami mult si un prim pas care am putea sa-l facem este sa acordam serviciilor de reintegrare sociala si de supraveghere a infractorilor, locul care ar trebui sa-l ocupe sa asigure ordinea si siguranta.Trebuie sa constientizam sa rezolvarea acestor probleme nu va veni de la sine si ca vom avea un lung drum de parcurs cu multe obstacole care trebuie sa le sarim si cand vom ajunge acolo sus sa fim mandrii de noi ca am reusit sa schimbam ceva si ca am ajutat la cresterea reala a sigurantei civice.Noi adolescenti avem destula forma, inteligenta, si imaginatie ca sa reusim trebuie doar sa constientizam gravitatea in care ne aflam sa fim uniti , sa iesim la suprafata cu acest lucru si cand vom ajunge acolo sa fim mandrii de rezultatele noastre.

BIBLIOGRAFIE: Starea societatii romanesti dupa 10 ani de tranzitie, Bucuresti 2000