1
Invatamant la
Distanta
Reguli privind
concurenta cuprinsa in Trataul instituind Comunitatea Europeana sunt,
se pare ,
corolar al prevederilor comunitare relative la libera circulatie a
marfurilor
intrucat scopul edicatrii lore este cel de a asigura o concurenta
libera,
nedistorsionata, care sa promoveze circulatia neangradita a marfurilor
sis a impiedice
aparitia unor restrictii in functionarea pietei comune, care pot sa
afecteze
comertul dintre statelel membre, interesul general al intreprinderilor
si
consumatorilor. Ele se adreseaza in primul rand intreprinderilor,
presupunandu-se ca statele membre au luat masuri de competenta lor
stricta sau
la nivel comunitar, care favorizeaza libera circulatie a marfurilor.
Legislatia comunitara sanctioneaza
un numar de trei activitatii pe care le
considera incompatibile cu economia de piata si anume :
1. incheierea unor intelegeri inte
intreprinderile care urmaresc sa
impiedice, sa restranga, sau sa distorsioneze concurenta
2. exploatarea abuziva a unei
pozitii dominante pe care o detine una sau
mai multe intreprinderi ;
3. initierea unor operatiuni de
concentrare a capitaluilui prin care se
urmareste dobandirea controlului intr-un anumit domeniu ;
Intrucat intreprinderile pot sa
incheie o serie de intelegrii prin care pot
sa controleze reguluile obiective si lebere ale economiei de piata,
denaturand
astfel concurenta, legiuitorul comunitar a declarat ca fiind
incompatibile cu o
astfel de economie si interzise, trei categorii de activitati si
anume :
1.acordurile intre
intreprinderi ;
2.decizile asociatilor de
intreprinderi ;
3.practicile comerciale ;
Aceste trei categorii de activitati
au fost grupate de literatura de
specialitate sub denumirea de intelegeri monopoliste.
Acest gen de activitati care
afecteaza comertul si evident libera
circulatie, este sanctionat in cuprinsul art.81(fostul art.85)
paragraful 1 din
Tratatul instituind Comunitatea Europeana. Acest articol declara a fi
interzise
ca incompatibile cu piata comuna toate acordurile dintre intreprinderi,
decizile asociatilor de intreprinderi si practicile concertate care pot
afecta
comertul dintre state si care au ca obiect ori efect al lor,
impiedicarea,
restrangerea ori distorsionarea concurentei in cadrul pietei comune si,
in
special, acelea care :
a)
direct sau indirect fixeaza preturile de vanzare sau de
cumparare ori alte conditii comerciale
b)
limiteaza sau controleaza productia, pietele, dezvoltarea
tehnica ori investilile
c)
impart pietele ori sursele de aprovizionare
d)
aplica unele conditii diferite tranzactilor echivalente
cu alti parteneri comerciali, situandui prin acestea intr-un dezavantaj
concurential
e)
fac incheiere de contracte dependenta de acceptarea de
catre celelalte parti a unosr obligatii suplimentare, care, prin natura
lor,
s-au potrivit uzantelor comerciale, nu au nici o legatura cu astfel de
contracte
Art.81 parag
2, considera ca find de
drept nule orice astfel de acorduri sau decizii interzise conform
paragrafului
1.
Unele acorduri, decizii sau
practici concertate pot fi, totusi permise. In
acest sens, art.81 parag.3 declara inaplicabile prevederile parag.1 in
cazul :
-
oricarui acird sau categorii de acorduri dinte
intreprinderi
-
oricarei decizii sau categorii de decizii ale asociatilor
de intreprinderi
-
oricarei practici concertate sau categorii de practici
concertate, care contribuie la perfectionarea productiei si
distributiei de
marfuri ori la promovarea progresului tehnic si economic cat timp
urmeaza sa se
aloce consumatorilor o parte echitabila a beneficilor ce rezulta, si
care :
a)
nu
inpun intreprinderilor in cauza restrictii care nu sunt indispensibile
pentru
realizarea acestor obiective ;
b)
nu dau unor astfel de intreprinderi posibilitatea de a
elimina concurenta in ceea ce priveste o parte esentiala a produselor
in
discutie ;
Asadar, prin art.81 este instituita
o regula prohivitiva a carei
nerespectare este sanctionata cu nulitatea.
SUBIECTII CARORA
LI SE APLICA REGULA PRIVIND INTERZICEREA INTELEGERILOR MONOPOLISTE
Acordurile,
decizile sau practicile concertate, interzise sunt convenite, luate
respectiv
realizate intre interprinderi si asociatii de intreprinderi
dupa caz.
Cat priveste notiunea de intreprinderi, textul legal nu formuleaza nici
o
definitie, desi ea este folosita in diverse contexte.dar din enumerarea
cu
titlu exemplificativ a unor domenii ale acordurilor, decizilir si
practicilor
s-ar putea deduce ca ar putea fi in cauza oricare intreprindere care
desfasoara
o activitate economina intr-un sens extrem de larg- productie, comert,
servicii, investitii, indiferent daca este persoana fizica sau persoana
juridica capabile de a dobandii drepturi
si de a-si asuma obligatii in cadrul concurential comunitar. Curtea de Justitie si
Comisia au dat o larga interpretate conceptului respectiv, evidentiind
faptul
ca nu este necesar ca entitatea in cauza sa aibe personalitate
juridica,
astfel, in masura in care ea este angajata intr-o activitate
comerciala, ea
intra in sfera termenului respectiv, ca o persoana fizica ar putea , de
asemenea, sa constituie o intreprindere, cu conditia ca ea sa fie
angajata
intr-o activitate comerciala si ca nu este necesar sa actioneze ca
fiind
motivata de un profit.
In privinta socetatiilor, nu
intereseaza daca ele sunt civile sau
comerciale ori cooperative, si nici forma lor juridica. Alegerea unei
forme
juridice nu ar putea afecta natura economica a activitatii exercitate.
Pot fi luate in considerare si
entitatile juridice care nu imbraca forma
socetatii, precum grupurile de inters economic, asociatiile si
fundatiile.
CATEGORII DE INTELEGERI MONOPLISTE
Art.81 parag.1 din Trataul
instituind Comunitatea Europeana enumera cele
tri categorii de intelegri monopoliste : acordurile intre
intreprinderi;
decizile asociatilor de intreprinderi si practicile concertate.
a) Acordurile intre
intreprinderi
Acestea constau in intelegeri
urmare carora acestea isi exprima vointa
intr-un mod detrminat. Acetse intelegri pot sa ia forma unor acorduri
pentru
impartirea pietelor de desfacere sau a pietelor de aprovizionare,
tranzactii,
acorduri de adaptare a preturilor de import la nivelul preturilor
nationale, achizitii de actiuni intr-o socetate concurenta.
Nu prezinta importanta faptul ca
acordul s-a incheiat in scris sau in ca
s-a perfecat
numai oral.dupa cum nu are relevanta imprejurarea ca el este public sau
secret
ori ca a fosts au nu a fost semnat sauc calificarea juridica pe care
i-au dat-o
partile, important este doar faptul ca
intreprinderile se obliga se aplice intelegerea la care s-a ajuns.
Regula prohibitiva privind
concurenta se aplica atat acordurilor incheiate
pe line orizontala, in care partile se situeaza pe acelasi palier al
procesului
economic, cat si celor perfecatate pe linie verticala in care
intreprinderile
se situeaza pe palier diferit.
b) Decizile
asociatilor de
intreprinderi
Deciziile asociatilor de
intreprinderi sunt acte de vointa colectiva care
provin de la grupuri profesionale. Gruparea de intreprinderi poate sa
includa
persoane juridice care de regula sunt asociatii profesionale fara scop
lucrativ
si sindicate profesionale, dar si intreprinzatori particulari.
Potrivt practicii Curtii de
Justitie a Comunitatilor Europene, au fost
apreciate ca fiind asociatii de intreprinderii : asociatile de
banci,
fondurile de finante a activitatilor din agricultura la acre participa
mai
multe intreprinderi, comitetul de experti care primeste instructiuni
din partea
intreprinderilor reprezentative.
1
c) Practicile concertate
Acestea
sunt o modalitate de
coordonare intre intreprinderile care in acest fel in mod voit evita
riscurile
concurentei cu politici de cooperare intre ele, eliminand astfel
regulile
firesti ale concurentei de piata.
In viziunea Curtii de Justitie a
Comunitatilor Europene orece intreprindere
are dreptul s-asi stabileasca in mod liber si autonom politica pe care
urmeaza
sa o promoveze pe pita si sa-si alega tot in mod liber beneficiarii
produselor
sale considerent pentru care ea poate sa aibe in vederea politica
economica a
intreprinderilor concurente, dar ceea ce interzice art.81 parg.1 din
Trataul
instituind Comnunitatea Europeana sunt contractele directe sau
indirecte intre
intreprinderi, care, fie au un obiectiv, influentarea politicilor de
piata ale
unui concurent, fie urmaresc sa ii dezvaluie acestuia propia concurenta
pe
piata.
In ceea ce priveste modul de
transmitere a informatilor, el trebuie sa fie
reciproc, iar faptul ca o intreprindere a participat la tratative care
urmareau
inlaturarea concurentei, dar ulterior nu a respecat cele hotarate nu
inlatura
aplicarea dispozitilor art.81 parag.1.
Potrivit art81 parg.2 sanctiunea
aplicabila unor astfel de intelegeri este
nulitatea de drept.
CONDITIILE INTELEGERILOR MONOPOLISTE
Acordurile
intreprinderilor,
deciziile asociatilor de intreprinderi si practicile concertate sunt
interzise
daca inrunesc doua conditii si anume- pot sa afecteze comertul dintre
statele
membre si au ca obiectiv sau ca efect implicarea, restrangerea sau
distorsionarea
concurentei sau constau intr-o serie de practici enumerate expres in
partea
finala a art.81 parg 1. din Tratat.
Art.81 parag.1 instituie o
interdictie care este direct aplicabila, fiind
necesara intrunirea asa cum s-a aratat mai sus, a celor doaua conditii.
Prin
urmare pentru a intra in domeniul interdictiei, aceste acorduri,
decizii sau
practici concertate trebuie sa aibe ca obiect sau efect al lor
impiedicarea
restrangerea sau distorsionarea(denaturarea) concurentei in cadrul
pietei
comune ci sa tinda sa aibe un efect daunator in comertul dintre statele
membre.
Dupa cum rezulta din continutul
art.81 parag.1 acordurile, deciziile si
practicle concertate devin intelegeri care impiedica concurenta in
situatia in
care se apreciaza ca ele ar putea sa afecteze comertul dintre statele
membre.
Prin urmare o astfel de conditie este indeplinita atunci cand exista
suspiciunea ca ca s-ar produce un astfel de efect in cadrul relatilor
comerciale dintre statele membre ne find nevooie sa se astepte ca el sa
se si
produca.
In privinta intinderii efectelor
unor astfel de intelegerii, textul
tratatului cere ca ele sa se resfranga asupra comertului dintre statele
membre,
deoarece in cazul in care ele s-ar limita doar la teritoriul unui
astfel de
stat, ar fi incidente normele dreptului sau intern in materia
concurentei.
Tot intelegrile monopoliste in
sensul art.81 parag.1 din Tratat a fost
considerata si aceea care afecteaza care in mod indirect comertul
dintre
statele membre un astfel de caz constituindul intelegerea dintre
intreprinderile dintr-un stat privitoare la materii prime si
semifabricate,
care desi nu erau vandute pe piata comunitara, serveau la obtinerea
unor
produse ce se comercealizeaza pe aceasta piata.
Intelegerile prin care
intreprinderile fixeaza preturile de vanzare sau de
cumparare la import, export sau pe piata unui stat sunt interzise
intr-cat ele
impiedica functionarea libera a cererii si ofertei.
AFECTAREA COMERTULUI DINTRE STATELE
MEMBRE
Instituirea unei piete comune si
functionarea unei piete interioare
caracterizate intre altele, pe libera circulatie a marfurilor nu poate
fi
garantate daca actele sau faptele de comert sunt supuse unor practici
restrictive sau limitative care altereaza sensul relatilor
intracomunitare ce
trebuie stabilite privind cu obiectivele promovarii si dezvoltarii
armonioase
si echilbrate ala activitatilor aconomice in asamblul comunitatii.
Ca atare aafectarea comertului
constituie o conditie de aplicare a
interdictiei.
CAZURI DE INAPLICABILITATE A
DISPOZITILOR ART.81 PARAG.1
Exista situatii
in care Tratatul se seanctioneaza
intelegerile monopoliste in acest sens reprezentand art 81 parag 3 care
dispune
in felul urmator:
Tosusi dispozitiile parag 1 pot fi
inaplicabile:
-
oricarui acord sau categori de acorduri intre
intreprinderi
-
oricarui decizii sau categorii de decizii ale asociatilor
de intreprinderi
-
oricarui practici concertate sau categorii de practici
concertate sau contribuirea la ameliorarea productiei sau distribuirii
produselor la programarea procesului tehnic sau economic rezervand in
acelasi
timp utilizator o parte echilibrata din profitul realizat si fara
a)
sa impuna intreprinderilor interesate restrictii care nu
sunt indispensabile pentru atingerea acestui obiectiv
b)
sa dea intreprinderilor posibilitatea de a elimina
concurenta pentru o parte substantiala a produselor in cauza.
|