Placi de sticla emaliate

Categoria: Referat Chimie

Descriere:

Pentru pregătirea plăcilor emailate din rosturi de foi de sticlă se taie plăcile după domensiunile date, în aÅŸa fel ca ele să aibă o formă constantă. Plăcile se spală de 2 ori, se usucă, apoi cu ajutorul aparatului pulbverizatoric sub presiunea 2,5-3 atm..se aplică un strat absorbant de smalÅ£. Cheltuielile smalÅ£ului la 1 m2 de producÅ£ie finită este 0,4-0,5 kg...

TEMA: Plăcile de sticlă emaliate

Plăcile de sticlă emilate (căptuşite) prezintă o sticlă incoloră, acoperite la temperaturi joase cu un strat subţire de smalţ absorbant, şi arsă pînă la temperatura de topire a smalţului. Pentru producerea acestor fel de plăci se foloseşte resturile foilor de sticlă. Partea de deasupra a plăcii este plată. La prima vedere plăcile de sticlă emailate aproape că nu se deosebesc de cele ceramice glazurate şi deplin înlocuieşte pentru căptuşirea interioară a bucătăriilor, nodului sanitar, baie, pereţii încăperilor sanitare etc. Însă tehnologia de producere este mai simplă, decît a ceramicii şi costul este mai ieftin.

Plăcile emailate se produc în general mărimea 150x150 şi 150x75 mm, şi grosimea 4x5 mm.

Pentru acoperirea plăcilor se foloseşte smalţul titanic, care le redă o culoare albă-lăptoasă. Cerinţele necesare la amaluri este corespunderea coeficienţilor delatării termice a smalţului şi sticlei.

Pentru vopsirea plăcilor în alte culori la fiecare 100 kg de amaluri alb-lăptos adăugăm 0,5 kg Cr2O3  (de culoare galbenă), 1 kg CuO şi 0,2 kg Cr2O3  (de culoare verde), 0,5 CaO (de culoare albastră).

Pentru întărirea plăcilor la pereţii de căptuşeală se folosesc următoarele materiale de construcţii: (de exemplu, ciment portland de marca 300 şi nisip). Lăţimea rosturile între plăci este de 3-5 mm. Rosturile nu sînt împlute cu mortar, dar sînt şlefuite cu mastică specială. Pentru rosturile de culoare sură se foloseşte (compusă) mastică, compusă din o parte de var şi o parte de făină de mramură; pentru rostul de culoare albă se amestecă o parte de belit cu 2,5-3 părţi de făină de mramură.

Pentru pregătirea plăcilor emailate din rosturi de foi de sticlă se taie plăcile după domensiunile date, în aşa fel ca ele să aibă o formă constantă. Plăcile se spală de 2 ori, se usucă, apoi cu ajutorul aparatului pulbverizatoric sub presiunea 2,5-3 atm..se aplică un strat absorbant de smalţ. Cheltuielile smalţului la 1 m2 de producţie finită este 0,4-0,5 kg. Ca de obicei pentru acoperirea plăcilor cu smalţ ele sînt aranjate pe banda de conveier sau pe stenduri de lemn. Pentru uscarea smalţului se folosesc lămpile infraroşii.

Coacerea şi recoacerea plăcilor se face ori în cuptoarele tunel ori în cuptor de tip conveier. Ambele tipuri de cuptoare au înclăzitoare electrică precum limita cheltuielei energiei electrice este aproximativ aceiaşi – 23 kw la 1 m2 de plăci.

În cuptoarele tunel plăcile se aranjează în vagonete după mărimea în plan 1x1 m, după care sînt transportate prin tunel. În procesul coacerii părticelele de nisip se alipesc la partea dosală a plăcii, ce duce la o contopire mai bună a lor cu mortarul la căptuşirea pereţilor. Productivitatea cuptorului este de 100 000 m2/an.

În cuptorul conveier de sticlă tehnică de la uzina din saratova plăcile se aranjează pe nişte poliţi speciale a conveierului atîrnator care se deplasează cu o viteză de 0,6 m/min.

Cuptorul are lungimea de 48 m, cantitatea poliţilor este 80, numărul plăcilor pe o poliţă este 16. la fel ca şi tunel, cuptorul are zone de încălzire adăugătoare, coacere şi recoacere. Timpul ţinerii plăcilor în cuptor durează 80 min., dintre care 12 min se alflă zona de recoacere. Puterea cuptorului este de 513 kw. Productivitatea este 130 000 m2/an.

Cuptoarele tunel au mai multă perspectivă ca cuptoarele cu conveier, întrucît ele pot lucra la gaz natural, în aşa fel îşi pot micşora sinecostul plăcilor. Înafară de aceasta nu sînt cheltuieli cu betonul armat refractoare plăcilor după coacerea în cuptoarele tunel sînt tot atît de înalte, la şi cele cu conveier.

Smalţul este fiert în cuptoare rotative la temperatura 1300-1350 grade C. Smalţul fiert este granulat în apă, se fărîmă cu ajutorul morilor aferice, după care absorbantul primit se toarnă în malaxor, din care se umplă pulverizatoarele.

Plăcile primite sînt rebutate conform condiţiilor tehnice, după care sînt împachetate în lăzi de lemn şi producţia gata este transportată în depozit.