Sticla termica

Categoria: Referat Chimie

Descriere:

Plăcile sînt tăiate din foi obÅ£inute prin metoda laminării periodice sau continuă de asemenea în forme ÅŸi se ÅŸlefuiesc. După condiÅ£iile de exploatare ele trebuie să suporte tensiuni mecanice ÅŸi impactul termic ÅŸi acÅ£iunea chimică a apei fierbinÅ£i ÅŸi a locurilor de presiune...

TEMA: Producerea articolelor din sticlă termice

Sticla termică face parte din grupa sticlelor tehnice, în dependenţă de utilizare sticlelor tehnice se pot clasifica după cum urmează:

1)      sticle termo-rezistente cu o temperatură de înmuiere înaltă şi rezistenţă termomecanică sporită. Deasemenea sticla termorezistentă cu coeficientul dilatării termice mică (sticlă în foi rezistentă la foc şi sticla cuarţoasă şi fibre sticloase rezistente la foc – sitale).

2)      Articole de rezistenţă chimică înaltă

3)      Articole cu proprietăţi optice speciale

4)      Articole cu proprietăţi electrice speciale

5)      Articole cu rezistenţă mecanică micşorată

Pentru autoclave ce lucrează la temperaturi înalte şi presiuni în condiţiile diferenţierii temperaturilor trebuie sticlă în foi de rezistenţă termică înaltă. Pentru aceste scopuri se utilizează plăci din sticlă cu următoarea componenţă:

Sticla rezistentă „pirex” cu conţinut în %

SiO2 – 80,2%

B2O3 – 11,6%

Al2O3 + TiO2 + Fe2O3 – 2,4%

SO3 – 0,15%

CaO – 0,3%

MgO – 0,1%

K2O – 1%

Na2O – 4,1%

As2O3 – 0,25%

coeficientul liniar de dilatare termică – 36x10 la a 7, presiunea de lucru – 6Mpa

Sticla cu zerconii

SiO – 61%

Al2O3 + TiO2 + Fe2O3 – 1,5%

CaO – 5%

K2O – 2,5%

Na2O – 11%

ZnO2 – 19%

Coeficientul de dilatare termică – 7,5x10 la a 7

Presiunea de lucru mai mare decît 10 Mpa

Plăcile sînt tăiate din foi obţinute prin metoda laminării periodice sau continuă de asemenea în forme şi se şlefuiesc. După condiţiile de exploatare ele trebuie să suporte tensiuni mecanice şi impactul termic şi acţiunea chimică a apei fierbinţi şi a locurilor de presiune.

Pentru presiunile pînă la 4 MPa sînt utilizabile sticlele puţin cristaline pentru presiuni de pînă la 6 MPa – sticlele alumoborosilicatice. Pentru presiuni de circa 10 MPa – sticle borosilicatice cu conţinut înalt de bioxid de siliciu şi pentru presiuni mai mari de 10 MPa – sticle cu conţinut înalt de zirconiu. Şarja pentru sticlele termorezistente se prepară cu conţinut mare de Zr se introduce cu concentrat de zirconiu iar nisipul este preventiv măcinat în mori vibrante. Masa de sticlă se topeşte în băi periodice cu bazinul căptuşit din grinzi de cuarţ, în cuptoare cu creuzele şi în cuptoare cu băi cu acţiune continuă de dimensiuni mici. Sticlele pirex se topesc la 1580 – 1630 grade C, sticlele cu conţinut înalt de zirconiu la 1500 grade C, sticlele borosilicatice şi cu conţinut înalt de zirconiu se prelucrează prin presare manuală la 1400 – 1420 grade C. După presare sticlele borosilicatice se răcesc cu aer rece şi sînt călite în mod obişnuit. În sticlele termorezistente nu sînt admise bule gazoase, incluziuni şi fibre răsucite, finnd că în jurul lor apar tensiuni care duc la fisurarea articolelor în timpul călirii. Devierile de la dimensiunile nu trebuie să depăşească 0,5 mm. Sticlele termostabile trebuie să reziste la o încălzire rapidă cu duri pînă la temperatura mai sus de 300 grade C.